983 matches
-
primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în contextul literaturii eroico-comice europene. Piesa Natalka Poltavka - analiza; ● P. P. Hulak-Artemovskyi (1790-1865); ● H. Kvitka-Osnovianenko (1778-1843) - inițiatorul prozei ucrainene moderne. Konotopska vidma, Marusia, Serdecina Oxana. Dramaturgia; ● E. P. Hrebinka (1812-1848). Creația romantică. Elemente naturaliste; ● Romantismul în literatura ucraineană (anii 1820-1840); Premisele apariției și trăsăturile particulare ale romantismului ucrainean; ● Taras Șevcenko (1814-1861). Biografia. Tematica creației lirice. Baladele și poemele romantice, istorice și satirice. Importanța operei; ● Literatura postșevcenkiană; ● Marko Vovciok (1834-1907) - continuarea tradițiilor șevcenkiene în proza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
în Deltă ca sursă de finanțare pentru programele de reconstrucție ecologică, prezervare a capitalului natural și subzistentă a populației locale ● Promovarea și diversificarea activității de vânătoare și pescuit ● Promovarea unui turism de cunoaștere, cu valențe științifice, profesionale pentru diferiți solicitanți (naturaliști ornitologi, ecologi, geografi etc.) ● Extinderea excursiilor - forma specifică de practicare a turismului în Deltă - cu hidrobuze, hoteluri plutitoare și pontoane-dormitor ● Promovarea unor forme de agrement sportiv și nautic localizat în zonele localităților Sulina, Sf. Gheorghe, Crișan, Murighiol și Jurilovca ● Promovarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează Centrul de cercetări biologice Jibou, Județul Sălaj, unitate cu personalitate juridică, prin reorganizarea Stațiunii tinerilor naturaliști din Jibou. Articolul 2 Centrul desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în domeniul științelor naturale și biologiei, educație-formare-specializare, microproducție, activități muzeistice și turistice. Articolul 3 Centrul de cercetări biologice Jibou funcționează în subordinea Direcției generale a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice de pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107154_a_108483]
-
5 Structura organizatorică și numărul de personal se aprobă de către Direcția generală a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, la propunerea consiliului de administrație al unității, în termen de 15 zile de la data emiterii prezenței hotărîri. Articolul 6 Personalul Stațiunii tinerilor naturaliști din Jubou trece la Centrul de cercetări biologice Jibou, fiind transferat în interesul serviciului, iar baza materială a stațiunii se preia de către centru. Articolul 7 Se abroga Ordinul ministrului învățămîntului nr. 3092/1974 privind înființarea Stațiunii tinerilor naturaliști Jibou, cît
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107154_a_108483]
-
Gheorghe I. Giurgiu, profesor, director la Școala generală din Manastireni, județul Cluj. Victor V. Grecu, lector la Institutul pedagogic din Oradea. Traian P. Groza, director la Liceul din Simeria, județul Hunedoara. Francisc F. Halasz, profesor la Stagiunea republicana a tinerilor naturaliști din Timișoara. Ilie M. Herghelegiu, profesor, director la Scoala profesională pentru industrie ușoară din Buhusi, județul Bacău. Vladimir C. Homutescu, profesor la Institutul agronomic din Iași. Aurel Vasile Gh. Hulpoi, profesor, director la Școala generală din Covasna, județul Covasna. Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
C. Ionescu, profesor la Liceul nr. 1 din Tîrnăveni, județul Mureș. Aurel V. Joltea, profesor, secretar general de redacție la revista "Forum". Nicolae I. Juncan, profesor la Institutul politehnic din Cluj. Atila A. Keleman, profesor la Stațiunea republicana a tinerilor naturaliști din Timișoara. Arpad M. Kovacs, profesor, director adjunct la Școala generală din Tureni, județul Cluj. Constantin N. Lungu, profesor, director la Liceul din Lehliu-Gara, județul Ialomița. Mihai V. Lungu, profesor, director adjunct la Liceul agricol din Sibiu. Gheorghe I. Manoliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128124_a_129453]
-
primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în contextul literaturii eroico-comice europene. Piesa Natalka Poltavka - analiza; ● P. P. Hulak-Artemovskyi (1790-1865); ● H. Kvitka-Osnovianenko (1778-1843) - inițiatorul prozei ucrainene moderne. Konotopska vidma, Marusia, Serdecina Oxana. Dramaturgia; ● E. P. Hrebinka (1812-1848). Creația romantică. Elemente naturaliste; ● Romantismul în literatura ucraineană (anii 1820-1840); Premisele apariției și trăsăturile particulare ale romantismului ucrainean; ● Taras Șevcenko (1814-1861). Biografia. Tematica creației lirice. Baladele și poemele romantice, istorice și satirice. Importanța operei; ● Literatura postșevcenkiană; ● Marko Vovciok (1834-1907) - continuarea tradițiilor șevcenkiene în proza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și naturalizare, de evidență a materialului din colecții...). Educarea și instruirea publicului au făcut parte de la bun început dintre funcțiile de bază ale Muzeului. Împreună cu alte instituții științifice și de învățământ, Muzeul are astăzi un cvintuplu rol în domeniul „educației naturaliste”, un rol pe care nici-o instituție nu mai reușește să și-l îndeplinească cum ar fi necesar, din cauza lipsei de mijloace, de personal și de timp față de înmulțirea suporturilor informaționale și problemelor de mediu : Programele inițiate de Muzeu se adresează
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
cu 1900 și până la moartea sa în 1924, ilustrând aproape exclusiv peisajele islandeze. Câțiva alți artiști islandezi au studiat la acea vreme la , între care , care împreună cu Țórarinn a creat o ilustrare distinctivă a peisajelor islandeze într-un stil romantic naturalist. În scurt timp, și alți pictori peisagiști au călcat pe urmele lui Țórarinn și Ásgrímur, cum ar fi și . Kjarval în special este cunoscut pentru tehnicile distincte de aplicare a vopselurilor într-un efort concertat de a reda textura caracteristică
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
a metodei științifice empirico-experimentale și printr-o serie de descoperiri mai ales în domeniul anatomiei. Principalii exponenți ai acestei perioade au fost Andreas Vesalius și William Harvey, care au făcut apel la experiment și observație minuțioasă în domeniul fiziologiei, și naturaliști ca Linnaeus și Buffon, care încep să realizeze clasificarea diversității vieții, studiul fosilelor, dar și dezvoltarea și comportamentul organismelor. Microscopia a dezvăluit lumea până atunci necunoscută a microorganismelor, punând bazele teoriei celulare. În secolele al XVIII-lea și al XIX
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
bazele teoriei celulare. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, științe ca botanica și zoologia au devenit discipline științifice. Lavoisier și alți savanți încep să realizeze legătura dintre materia vie și cea fără viață prin intermediul fizicii și chimiei. Naturaliști exploratori, precum Alexander von Humboldt, au studiat interacțiunea dintre organisme și mediul înconjurător, punând astfel bazele biogeografiei, ecologiei și etologiei. Acești oameni de știință încep să respingă esențialismul și iau în considerare fenomenul de dispariție (extincție) a speciilor și de
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
etc.), deși simbolistica propriu-zisă rămâne aproape întotdeauna la suprafață. Macedonski este un mare poet predominant romantic, în a cărui operă poetică au lăsat urme și unele elemente simboliste, fără a-i modifica sau altera adevărata substanță, alături de elemente și motive naturaliste și parnasiene. Trăsăturile simbolismului literar: - raportul dintre simbol (semn,cuvânt) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste; - tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
la Gimnaziul Arnoldinum din Steinfurt. În acest timp începe să adune ouă de păsări și să facă conservarea unor cadavre de animle. În cartea sa "Erinnerungen eines alten Burgsteinfurter Schülers" (Bonn 1933) (în traducere „Amintirea unui școlar bătrân din Burgsteinfurt”) naturalistul descrie anii petrecuți în gimnaziu, ani care i-au decis viitorul. În anul 1882 nu reușește la bacalaureat, examen pe care-l va lua doi mai ani În continuare va urma studiile de zoologie la Universitatea Ernst-Moritz-Arndt-Universität Greifswald și Philipps-Universität
Alexander Koenig () [Corola-website/Science/314890_a_316219]
-
lingvist, ca Friedrich Max Mueller, au arătat că religia își trage originea în personificarea forțelor naturii. Freud a fost acela care a avansat o interpretare asemănătoare, afirmând că umanizarea naturii este un infantilism care nu subzistă decât din cauza ignoranței. Explicațiile naturaliste care se limitează la aceste aspecte antropomorfice, au toate în comun faptul de a pune credința în supranatural pe seama ignoranței, credulității și infantilismului. Cu toate astea, după milenii de filozofie și știință și după depășirea "dualismului corp-spririt", puțini oameni reușesc
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Academia Viti" a pictorului spaniol Anglada Camarasa, și se pregătește pentru a fi admis la "Académie des Beaux-Arts" pariziană, hotărît să se dedice în exclusivitate picturii. În această primă perioadă realizează diverse caricaturi și unele picturi marcate prin caracterul lor naturalist sau impresionost. Face cunoștință cu pictorul Amedeo Modigliani, de care îl va lega o trainică prietenie. În 1910 se duce pentru câteva luni la Bruxelles, iar în 1911 expune pentru prima dată la "Salon des Indépendants" în Paris, alăturându-se
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
and Characteristics" (1860), "Common Objects of the Șea Shore" (1857),"The Uncivilized Races, or Natural History of Mân" (1870), "Ouț of Doors" (1874) (o carte citată de Șir Arthur Conan Doyle în povestirea "Coama leului" cu detectivul Sherlock Holmes), "Field Naturalist's Handbook" (cu Ț. Wood) (1879-80). El este autor și de cărți despre gimnastică și sport. Wood a fost și editorul revistei "The Boys Own Magazine". A murit la Coventry, la 3 martie 1889.
John George Wood () [Corola-website/Science/325244_a_326573]
-
Theodore Herman Albert Dreiser (27 august 1871 - 28 decembrie 1945) a fost un scriitor naturalist cunoscut pentru modul în care trata realitatea vieții în operele sale. S-a născut în Terre Haute, Indiană, într-o familie germano-americană strictă. Cunoscutul compozitor de melodii Paul Dresser (1859-1906) a fost fratele său mai mare. Din 1889-1890, Theodore a
Theodore Dreiser () [Corola-website/Science/299411_a_300740]
-
1930 se stabilește la New York, în Greenwich Village, și se înscrie la ""Art Students' League"" ("Liga studenților în artă"), frecventând atelierul pictorului Thomas Hart Benton. Primele tablouri ale lui Pollock reprezintă peisaje din natura americană și sunt orientate la stilul naturalist al lui Benton. Mai târziu se simte influența picturii murale mexicane ("muralismo": José Clemente Orozco, David Alfaro Siquieros) și a lui Albert Rider, realizând tablouri vaste cu teme mitologice și totemistice din cultura indienilor americani. În 1935 face o criză
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
de sunete și cuvinte.” I-a reproșat scriitorului „o oarecare monotonie”, concluzionând că Sadoveanu ajunge să folosească aceste tehnici în aproape toate operele sale ulterioare. Totuși, poveștile lui Sadoveanu din această perioadă au revenit de multe ori la o perspectivă naturalistă, în special în seria de scheciuri și nuvele care dezvăluie viețile modeste duse de angajații Căilor Ferate Române, ai tinerilor înrolați în Armata Română, sau a femeilor de boieri care seduc adolescenți, sau provinciala "mică burghezie". Altele fac referire la credințele unor
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
poetului, viitor pictor. În anul 1886, la doar doi ani, moare George, primul său copil. În lunile noiembrie-decembrie apar două numere ale "Literatorului". Colaborează la publicațiile străine "La Wallonie", "Revue de monde latin" și "Revue française". În 1886, scrie nuvelele naturaliste: "Zi de august", "Pe drum de poștă", "Din carnetul unui dezertor", "Între cotețe" și "Nicu Dereanu", adunate, în 1902, în volumul "Cartea de aur". Anul 1887 este marcat de mari greutăți materiale, fiind respins de societate. Scrie poezia "Noaptea de
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
(n. 22 septembrie 1741 la Berlin - d. 8 septembrie 1811 la Berlin) a fost un renumit om de știință german, enciclopedist, naturalist, geograf și explorator al secolelor XVIII-XIX. A devenit cunoscut datorită expedițiilor științifice făcute pe teritoriul Rusiei în a doua jumătate a secolului XVIII. A contribuit mult la dezvoltarea biologiei, geografiei, geologiei, filologiei și etnografiei. Pe 22 septembrie 1741, în familia
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
scopul de a studia colecțiile zoologice și botanice de acolo. Astfel a publicat lucrările «Elenchus zoophytorum» (Haga, 1766) și «Miscellanea zoologica» (Haga, 1766), incluzând în ultima câteva denumiri de specii de animale vertebrate necunoscute până atunci. În acei ani tânărul naturalist visa să viziteze Africa de Sud și Asia de Sud-Est, dar tatăl său era categoric împotrivă. Pallas s-a întors în Berlin, unde a scris «Spicilegia zoologica» (Berlin, 1767-1804, în 2 tomuri). În primele sale publicații, care au primit o apreciere pozitivă din partea oamenilor
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
în sfârșit, pe toate ramurile naturalismului... A se face observări geografice și meteorologice, a se determina locația fiecărui punct geografic important și a se strânge orice informație ce ține de tradiții, credințe, monumente, legende și obiecte antice. În general, expedițiile naturaliste din perioada monarhiei Ecaterinei a II-a au cuprins un teritoriu imens, aproape toată Rusia: de la Marea Barents la nord până la cele Neagră și Caspică (până la granița cu Persia) la sud și de la Marea Baltică (Riga) la vest până la Transbaikal la
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală, prin care să se ajungă la structurile universale ale experienței. Ea propune o înțelegere a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se bazează pe principiul de "intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței constă în faptul că este totdeauna conștiința a ceva. Se ajunge la diferența între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
ziare și reviste, care au reprezentat a cincea parte din toate materialele tipărite în URSS. Revistele pentru tineret populare în epoca sovietică: "Мurzilka", "În jurul lumii", "Tânărul tehnician", "Garda tânără", "Tânărul comunist", "Viața comsomolistă", "De aceeași vârstă", "Meridiane studențești", "Vojatîi", "Tânărul naturalist", "Proiectant-constructor", "Tânărul pictor", "Pravda pentru pionieri", "Poze haioase", "Mesager școlar" — au început să fie editate aici. "Mesager școlar" — singura revistă din Rusia pentru nevăzători și copii cu deficiențe de vedere, a fost tipărită direct în alfabetul Braille. 1938 — a fost
Editura Molodaia Gvardia () [Corola-website/Science/325823_a_327152]