54 matches
-
Academie de Arte a fost înființată la Florența în 1563 și a purtat numele Accademia del Disegno). în ciuda lipsei cîtorva maeștri de necontestat, precum manieriștii importanți (cu excepția lui Baccio Bandinelli și a lui Văsari) și a primilor reformatori în sens naturalistic ai școlii florentine (Cigoli, Santi di Țîțo), expoziția reușește prin diversitatea artiștilor și a temelor să prezinte o vie imagine a evoluției desenului în arta florentina pe o perioadă de un secol și jumătate (1550-1700). Sînt nume puțin sonore pentru
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
autonome ale muncii omenești” și, mai departe: „arta este... produsul tehnic care a atins perfecțiunea naturii”. Prin perfecțiune Vianu înțelege aici autarhia operei de artă (termen pe care nu îl folosește), caracterul ei suficient sieși, faptul că, asemenea cosmosului conceput „naturalistic”, adică fără reprezentări religioase, opera de artă își are principiul determinării ei în sine însăși, nu presupune intervenția nici unui „factor străin de organizația sa”. Ideea artei ca formă (perfectă) a muncii nu este afirmată neechivoc în Estetica fie și pentru
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
fizică teoretică i-au făcut pe mulți savanți să îl considere în primul rând un matematician. A inventat geometria carteziană care includea algebra; prin prisma legilor sale ale refracției a dezvoltat o înțelegere empirică a curcubeielor; a propus o abordare naturalistică a formării sistemului solar. A inițiat în filozofie „spiritul geometric” (opus „spiritului de finețe” instituit, ca mod de gândire, de către contemporanul său Blaise Pascal) și s-a aflat în căutarea unei științe care să unifice toate încercările de cunoaștere într-
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a fost cea numită "eroarea naturalistă" (naturalistic fallacy). Naturalistul, crede Moore, identifică conceptul de bun cu "ceea ce produce plăcere", ceea ce înseamnă că ele desemnează unul și același concept. Analizând întrebarea " Este identic binele cu plăcutul?" remarcăm faptul că această întrebare nu este identică cu întrebarea " Este plăcutul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
W, (1992), „Use intensity, functional elaboration, and contextual constraint and facets of adolescent alcohol and marijuana use”, Psychology of Addictive Behaviors, 6, pp. 188-195. Kovacs, M., Akiskal, H.S., Gatsonis, C., & Parrone, P.L., (1994), „Childhood Dysthymic Disorder: Clinical Features and Prospective naturalistic outcome”, Archives of General Psychiatry, 51, pp. 365-374. Kovacs, M., & Devlin, B., (1998), „Internalizing disorders in childhood”, Journal of Child Psychology and Psychiatry and Allied Disciplines, 39, pp. 47-63. Kovacs, M., & Pollock, M., (1995), „Bipolar Disorder and comorbid conduct disorder
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Francis, G., (1988), „Overanxious disorder: An examination of developmental differences”, Journal of Abnormal Child Psychology, 16, pp. 433-443. Strober, M., Morrell, W., Lanpert, C., & Burroughs, J., (1990), „Relapse following discontinuation of lithium maintenance therapy in adolescents with bipolar illness: A naturalistic study”, American Journal of Psychiatry, 147, pp. 457-461. Strober, M., Freeman, R., Lampert, C., Diamond, J., & Kaye, W., (2000), „Controlled family study of Anorexia Nervosa and Bulimia Nervosa: Evidence of shared liability and transmission of partial syndromes”, American Journal of
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Varieties of Qualitative Research (pp. 31-63), Sage, Beverly Hills, CA. Datta, L. (1997), „Multimethod evaluations”, in E. Chelimsky și W.R. Shadish (eds.), Evaluation for the 21st Century (pp. 344-359), Sage, Thousand Oaks, CA. Denzin, N.K. (1978), „The logic of naturalistic inquiry”, in N.K. Denzin (ed.), Sociological Methods: A Sourcebook, McGraw-Hill, New York. Denzin, N.K., Lincoln, Y.S. (eds.) (1994), Handbook of Qualitative Research, Sage, Thousand Oaks, CA. Derthick, M. (1972), New Towns in-town: Why a Federal Program Failed, The Urban Institute
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
The comparable-cases strategy in comparative research”, Comparative Political Studies, 8, 158-177. Lincoln, Y.S. (1991), „The arts and sciences of program evaluation”, Evaluation Practice, 12, 1-7. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1985), „But is it rigorous? Trustworthiness and authenticity in naturalistic evaluation”, in D.D. Williams (ed.), Naturalistic Evaluation, Jossey-Bass, San Francisco. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1986), Naturalistic Inquiry, Sage, Newbury Park, CA. Lipset, S.M., Trow, M., Coleman, J. (1956), Union Democracy: The Inside Politics of the International Typographical Union, Free
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Comparative Political Studies, 8, 158-177. Lincoln, Y.S. (1991), „The arts and sciences of program evaluation”, Evaluation Practice, 12, 1-7. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1985), „But is it rigorous? Trustworthiness and authenticity in naturalistic evaluation”, in D.D. Williams (ed.), Naturalistic Evaluation, Jossey-Bass, San Francisco. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1986), Naturalistic Inquiry, Sage, Newbury Park, CA. Lipset, S.M., Trow, M., Coleman, J. (1956), Union Democracy: The Inside Politics of the International Typographical Union, Free Press, New York. Lipsey, M.W. (1992
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
and sciences of program evaluation”, Evaluation Practice, 12, 1-7. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1985), „But is it rigorous? Trustworthiness and authenticity in naturalistic evaluation”, in D.D. Williams (ed.), Naturalistic Evaluation, Jossey-Bass, San Francisco. Lincoln, Y.S., Guba, E.G. (1986), Naturalistic Inquiry, Sage, Newbury Park, CA. Lipset, S.M., Trow, M., Coleman, J. (1956), Union Democracy: The Inside Politics of the International Typographical Union, Free Press, New York. Lipsey, M.W. (1992), „Meta-analysis in evaluation research: Moving from description to explanation”, in H.T.
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și-a perfecționat modelul pe parcurs; detalii în A Summary of Feedback from the First Meeting of the Curriculum Stocktake Reference Group, Ministry of Education, Tahuhu-Matauranga, Noua Zeelandă. 19. D. Walker și-a prezentat pentru prima dată modelul în 1971: „A Naturalistic Model for Curriculum Development” (studiu publicat în School Review, 80, 1, 1971, pp. 51-65). Neclaritățile primei versiuni au fost lămurite ulterior prin articole polemice și reluări sistematice. Vezi mai ales: „What Curriculum Research?”, Journal of Curriculum Studies, 5, 1973, pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
36-69. van Manen, M. (1989), „Doing” Phenomenological Research and Writing, Curriculum Praxis Monograph Series, Monograph No. 7. van Manen, M. (1991), The Tact of Teaching: The Meaning of Pedagogical Thoughtfulness, State University of New York Press, Albany. Walker, D. (1971), „A Naturalistic Model for Curriculum Development”, School Review, 80 (1), pp. 51-65. Walker, D. (1973), „What Curriculum Research?”, Journal of Curriculum Studies, 5, pp. 58-72. Walker, D. (1975), „The Curriculum Field in Formation: A Review of the Twenty-Sixth Yearbook of the National
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ani de-a rândul, Kant a petrecut câteva ore ale după-amiezei în casa lui Green, a cărui moarte relativ timpurie l-a afectat profund. (Vezi K. Vorländer, Op. cit., pp. 134-135.) 11. Pentru dezvoltări, vezi Michael Ruse, Taking Darwin Seriously. A Naturalistic Approach to Philosophy, Prometheus Books, New York, Amherst, 2000, îndeosebi p. 213 și p. 148. 12. Vezi Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 8. Iată și răspunsul dat de Kant, îmtr-o notă de subsol a „Prefeței” sale la Crp, unui recenzent
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
H., Psihologie medicală, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004. Arffa, S., Cognition and suicide: A methodological review. Suicide and Life Threating Behavior, 13, 1983, pp. 109-122. Arean, P.A. & Miranda, J., "The treatment of depression in elderly primary care patients; A naturalistic study", în Journal of Clinical Geropsychology, 2, 1996, pp. 153-160. Arean, P.A., Perri, M.G., Nezu, A.M., Schein, R.L., Christopher, F. & Joseph, T.X., "Comparative effectivness of social problem solving therapy and reminiscence therapy as treatments for depression in older adults
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
and Winston, inc. Lenski, G. (1966) Power and Privilege: A Theory of Social Stratification, New York, McGraw-Hill Lenski, G. și Lenski, J. (1982) Human Societies: An Introduction to Macrosociology, Ediția a 4-a, New York, McGraw-Hill Lincoln, Y. S., & Guba, E. G. (1985) Naturalistic inquiry. Beverly Hills, CA: Sage Publications, Inc. Linton, R. (1968) Fundamentul cultural al personalității, București, Editura Științifică Mannheim,K. (1936) Ideology and Utopia, New York, Harcourt, Brace and World Marx, K. (1962) Contribuții la critica economiei politice. Prefață, în "Opere", vol
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
formularea inițială a obiectivelor); - modelul evaluării responsive (care centrează procesul de evaluare pe realitatea din clasă, bazată pe interacțiune și negociere, punându-l pe baze preponderent calitative); - modelul evaluării iluminative (care întemeiază procesul de evaluare pe caracteristici exclusiv calitative, precum: naturalistică, euristică, interpretativă, individualizatoare etc.); - modelul evaluării naturalistice (ce oferă o abordare holistică a obiectivelor și subproceselor programului de evaluare și accentuează, explicându-le, efectele și semnificațiile procesului); - modelul evaluării calitative (care dezvoltă o cunoaștere reflexivă privind contextele situației educaționale, urmărind
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care centrează procesul de evaluare pe realitatea din clasă, bazată pe interacțiune și negociere, punându-l pe baze preponderent calitative); - modelul evaluării iluminative (care întemeiază procesul de evaluare pe caracteristici exclusiv calitative, precum: naturalistică, euristică, interpretativă, individualizatoare etc.); - modelul evaluării naturalistice (ce oferă o abordare holistică a obiectivelor și subproceselor programului de evaluare și accentuează, explicându-le, efectele și semnificațiile procesului); - modelul evaluării calitative (care dezvoltă o cunoaștere reflexivă privind contextele situației educaționale, urmărind parcursul în patru etape: observație, descriere, interpretare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Experimental and Clinical Hypnosis, 2, 261-283. Erickson, M. H. (1956Ă. Reorganization of unconscious thinking without conscious awareness: Two cases with intellectualized resistance against hypnosis. Milton H. Erickson: Complete Works, [CD]. Milton H. Erickson Foundation Press [2001]. Erickson, M. H. (1958Ă. Naturalistic Techniques of Hypnosis. American Journal of Clinical Hypnosis, 1, 3-8. Erickson, M. H. (1958Ă. Pediatric hypnotherapy. American Journal of Clinical Hypnosis, 1, 25-29. Erickson, M. H. (1959Ă. Further clinical techniques of hypnosis: utilization techniques. American Journal of Clinical Hypnosis, 2
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Antiohia În anul 169. Teofil menține distincția lui Filon și a stoicilor dintre un Logos interior lui Dumnezeu 32, numit și Sophia (cf. Proverbe 8:22) și Logosul „pronunțat”33 drept Cuvînt. Folosind o imagistică biblică, Teofil dezvoltă o cristologie naturalistică: „Avînd deci Dumnezeu propriul său Logos Înnăscut În măruntaiele sale, l-a zămislit Împreună cu Sophia și l-a vărsat afară (exereuxamenos: II.10; cf. Ps. 44:2) Înainte de toate celelalte. S-a slujit de acest Logos ce de o slugă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a fi cel puțin la fel de eficientă ca și medicația antidepresivă, indiferent de severitatea tulburării, și mult mai eficientă decât aceasta în prevenirea recăderilor. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Blackburn, I.M., Eunson, K.M., Bishop, S. (1986), „A two-year naturalistic follow-up of depressed patients treated with cognitive therapy, pharmacotherapy, and a combination of both”, Journal of Affective Disorders, 10, 67-75. Dobson, K.S. (1989), „A meta-analysis of the efficacy of cognitive therapy for depression”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 3
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Series Volume XXIV 1997, Amsterdam Atlanta, GA 1997 * * *, Histoire des femmes en Occident. Le XIXe siècle, ț.4, Plon, Paris, 2002, p.25-44 * * *, L'écriture du féminin chez Zola et dans la fiction naturaliste. Writing the Feminine în Zola and Naturalistic Fiction, Editions scientifiques européennes, Bern, 2003 * * *, La géocritique mode d'emploi, Presses universitaires de Limoges, 2000 * * *, Le moi et șes espaces. Quelques repères identitaires dans la littérature française contemporaine, P.U. Caen, 1997 * * *, Le XIXe siècle. ț.4, Plon, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
faraonului Tlà] putea să-i vină lui Eminescu de oriunde, dar e de crezut că l-a înrâurit întrucâtva și panteismul goethean din ciclul de poezii Gott und Welt, unde ideea treptelor, gândite, nu-i vorbă, mai mult logic decât naturalistic, se exprimă prin imaginea cercului"(ibidem, 306). Demersul călinescian ar fi putut determina orientarea discursului critic către hermeneutica intertextului, dar se menține mai degrabă în sfera comparatismului. Acest subcapitol ca și întreg capitolul "Cultura. Eminescu în timp și spațiu" se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aceste abilități bellowiene, de preluare a realității pe paliere și segmente diferite ale istoriei. E vorba despre proza intitulată, simbolic, Zetland: A Character Witness/Un raport la prima mînă despre Zetland, în care personajul principal (Zetland) e urmărit, cu ochi naturalistici, în "creșterea" și "descreșterea" sa ontologică (înzestrat cu virtuți intelectuale de excepție, protagonistul refuză, citind Moby Dick parabola ratării unui ideal măreț -, să mai devină filozof și profesor universitar la Columbia, mulțumindu-se cu o existență mediocră). "Creșterea" și "descreșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pictură vine pe filiera acestei narativizări cu substrat simbolic, cel puțin în accepția de fapt de stil pe care i-o conferă John Reed în The Decadent Style. Caracteristic pentru simbolism și pentru decadentism ar fi ceea ce Max Deri numește "naturalistic permutation" și anume clivajul dintre o prezentare naturalistă/realistă a obiectelor și dizlocarea lor din sfera realității, alienarea lor, sau ceea ce Moréas numește "déformation subjective", iar K.-J. Huysmans "naturalism spiritualist". "Max Deri a numit acest lucru, probabil cea mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fin de siècle o redau în consecință. Iată pentru ce arta lor e artă decadentă, ceea ce nu o împiedică să fie de mare talent"75. Teoria lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]