71 matches
-
nu merge. La tot ceea ce El face numai este nimic de adăugat, tot așa nici la culorile care ne-au fost desemnate să ne coloreze existența. Ai oameni ce-și trăiesc viața în culorile creațiunii și observi în viața lor naturalitate, bucurie reală. Te miri când îi privești pe cei ce aleargă pe culorile morții, există acolo atâta artificialitate și falsitate atâta denaturare a frumuseții edenice. Deși are cineva grijă că totul să fie îmbrăcat într-un ambalaj frumos însă conținutul
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/Culoarea_vietii_eugen_oniscu_1338534151.html [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
pe categorii de idei, poemul, o continuă rugă, este unitar și coerent prin înlănțuirea firească a simbolurilor spiritual-divine care-l compun, a relațiilor dintre acestea, totul trecut printr-o gândire personală despre viață și univers. Ca într-o simfonie a naturalității poetice, poemul începe direct, mărturisind credința în puterea tutelară asupra existenței materiale : Există un Tu”, adică există Dumnezeu care ”(...) pășește tăcut/către fiecare privire/către fiecare pas/și drumul lăsat/în urmă/devine lumină”; apoi ne poartă în ideea Infinitului
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eliza_roha_1460015984.html [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
și plăcere, era ca peștele în apă îl încântă cea ce făcea. Scund de statura însă foarte elastic și viguros, practic când lua mingea ori dădea o pasă bună, ori dribla doi, trei din jucătorii adverși, însă ce uimea era naturalitatea cu care o făcea, pur și simplu el și mingea erau una se contopeau. Nicolae îl privea cu plăcere, la un moment dat îmi spuse: ,,Bun jucător, foarte bun ar putea juca și în divizia B dar cred ca ar
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1417006025.html [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
am adus aminte de aforismul lui Brâncuș :“Țăranii români știu de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor- ca și în filozofia naturalității “. Florian Văideianu știe să țină însă bine în cumpănă rememorarea, strecurând în text tot atâta literatură pe câtă viață a pătruns în el. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
deveni soția lui. O privi, ea spuse ceva iar el deși nu o auzise din cauza vuietului mașinilor de pe acel bulevard, surâse numai de dragul frumuseții ei. Avea impresia în acele momente că viața lui e atât de frumoasă, și plină de naturalitate și bucurie. În următoarele zile pe Liviu îl stăpânea tot mai mult convingerea interioară, că se află exact pe drumul vieții ce Dumnezeu iL trasase prin minunata Sa lucrare providențială. Era conștient că acum depindea de el foarte mult să rămână
CUMPĂNA DIN NOAPTE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1472479236.html [Corola-blog/BlogPost/375557_a_376886]
-
Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B. Geografia umană 1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea migratorie și naturală a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației. 2. Așezările omenești. 2.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
trupului de pădure*1) 1.2. Proprietarul 1.3. Administratorul 1.4. Localizare 1.4.1. Localizare administrativă (denumirea unității administrativ-teritoriale, județul) 1.4.2. Identificarea amenajistică (ocolul silvic, UP, ua) 1.5. Data finalizării evaluărilor pe teren Capitolul 2 Naturalitate și mărime 2.1. Evidența aplicării amenajamentului *Font 8* Unitatea Capitolul 3 Hartă și elemente cartografice Capitolul 4 Alte caracteristici ale trupurilor de pădure 4.1. Elemente deosebite observate/cunoscute*4) 4.2. Documentație foto*5) Imaginea 1 - titlul 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
îndeplinesc condițiile de suprafață nu se includ în următoarea etapă de identificare. ... Etapa 2. Analiza preliminară a) În această etapă se urmărește identificarea, prin metode specifice de birou, a suprafețelor afectate de intervenții antropice și care nu îndeplinesc criteriile de naturalitate și, în consecință, excluderea documentată a acestora din etapa următoare. Trupurile constituite în etapa 1 se analizează utilizând imagini satelitare sau ortofotoplanuri puse la dispoziție de către executantul studiului de fundamentare (e.g. Google Maps, Bing Maps etc.). ... b) Pentru evaluarea indicatorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
în vigoare și a amenajamentelor precedente (în funcție de datele disponibile). ... c) În aplicarea indicatorului 1.4, numărul arborilor recoltați se raportează la suprafața parcursă efectiv cu lucrări, incluzânduse și părți de unități amenajistice. ... d) Suprafețele care nu au îndeplinit condițiile de naturalitate (criteriul 1) din cauza activităților antropice se exclud din următoarea etapă de identificare cu luarea în considerare a condițiilor prevăzute în indicatorul 2.4. ... e) Pentru indicatorul 2.4, evaluarea se va realiza luând în considerare suprafețele efectiv afectate de activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
lemnoasă; 4. degradare avansată, lemn moale - cuțitul pătrunde ușor 1 cm, chiar și atunci când este înfipt perpendicular cu fibra lemnoasă; 5. putregăios - tot lemnul este foarte moale. e) Unitățile amenajistice/ Părțile de unități amenajistice care nu au îndeplinit criteriul 1 (naturalitatea) vor fi excluse din trup. ... f) Evaluarea criteriilor și indicatorilor va conține inclusiv o documentație foto care să susțină deciziile. ... g) Se vor indica, după caz, elementele de biodiversitate excepționale, precum prezența unor habitate rare, specii rare amenințate, periclitate sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B. Geografia umană 1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea migratorie și naturală a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației. 2. Așezările omenești. 2.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
endecasilab, cu ritmul său tritonic, mult mai flexibil decât rigidul și monotonul dodecasilab, precum și repertoriul temelor, structurilor și procedeelor stilistice specifice lui Petrarca. Limbajul lui Garcilaso este clar și neted, conform idealelor amicului său Juan de Valdés : selecție, precizie și naturalitate, cuvânt oral mai degrabă decât scris; preferă cuvintele uzuale și autentice față de cultismele străine limbii, caută echilibrul clasic, stilizarea acelui "nobilitare" renascentist a unei limbi vulgare, și precizia înainte de orice. După cum afirmă în „"Égloga tercera"” : <poem> „"Más a las veces
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
o presupune rememorarea, etapă obligatorie în procesul transformării „adevărului personal” în „adevăr al poemului”. Această metamorfoză nu se face nicidecum la întâmplare, ci respectă reguli stricte, una dintre cele mai importante fiind aceea că nu există, la urma urmelor, o naturalitate a rostirii, ci ea trebuie construită, mimată. Este crucială, de asemenea, menținerea poemului în echilibru, pe frontiera dintre două teritorii, dintre lumea scrisă și cea nescrisă. Nu încape îndoială că scriitorul încearcă să descopere o modalitate poetică în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu e mai puțin vrednic de laudă. D-na Evolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviință, caracterul resignat și înțelept al țarinei, întrerupt numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d. Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte piese și au avut momente îndestul de frumoase. Nezicând pîn' acum decât bine despre reprezentația de joi, vom trebui să rugăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lecție de ficționalizare - mimetică, am spune azi -, introducând noutatea personajului numit cititor, a plăcerii lecturii etc. Închei, Întrebându-mă cum poate ficționalizarea reprezenta și critica În același timp ideea naturalizării. Sună destul de abstract. Un exemplu: redefinirea umanității omului, prin dezbaterea naturalității sale, față de orice proteză umană. Trăim azi posibilitatea reală ca definiția omului să fie refăcută prin manipularea organicului. Ficționalizarea ar putea duce la o redefinire a umanității, la limită. Altfel, ar rămâne un marsupiu al literaturii. Mihaela Ursa: I-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un fel de "antropologie filozofică" sau de reconstrucție rațională a traseului prin care omul, în virtutea constituirii sale temporale care îl face capabil de praxis, așadar de faptul de a se proiecta în viitor și de a acționa, se desprinde de naturalitatea animalului și produce istorie, realizându-se pe sine însuși ca posibilitate în existența temporală concretă. Procesul formării omului nu este cu toate acestea un traseu liniar și pașnic, ci este marcat în mod esențial de lupta pe care individul o
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să-i călăuzească acțiunile și comportamentul. Consecința este că el trăiește situațiile vieții ca problemă, iar într-o asemenea experiență se regăsește expus libertății de a trebui să inventeze lumea posibilităților sale, care se deschide între două extreme la fel de înșelătoare: naturalitatea înspăimântătoare a pulsiunilor sale și lipsa de limite a gândirii sale. Tehnica vine așadar în întâmpinarea caracterului deficient al omului natural, rezolvând problemele pe care trebuie să le înfrunte pentru a se orienta cu succes în viață. Acest lucru îl
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de scriitorii români în propria lor țară. Că au ales exilul sau că s-au întors din exil, că au decis să locuiască acasă deși sunt oameni ai lumii, ei scriu despre țara lor, paradoxală tocmai datorită fermenților exotici ai naturalității care abia de ating zveltețea civilizației. Scriu cu durere sau cu umor, tăios sau dimpotrivă, cu duioșie. Ceea ce rămâne despre țara lor din scrierilor a lor este asemeni unei chirurgii: se arată tumorile, chisturile, excrescențele, anomaliile tocmai pentru a elibera
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de fosile, râurile, cascadele, stalactitele și stalagmitele, ghețarii, dunele și alte planete din cosmos, indiferent dacă toate acestea găzduiesc forme de viață sau nu. Baza extinderii moralității o reprezintă faptul că aceste entități sunt naturale, altfel spus, se caracterizează prin naturalitate sau naturalețe. Evident că astfel se ajunge la o ecologie profundă sau o etică radicală. Critici ale diverselor extinderi ale sferei moralității vin și din partea eticienilor mediului, nu doar din partea eticii tradiționale 26. O primă critică pornește de la asumarea holismului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aluneca În delăsare. Or școala - ca și biserica - trebuie să-și păstreze rolurile de „stâlpi” axiali concreți, de instanțe bine „Înșurubate” În real, dar care lucrează - pe termen lung și În zarea valorilor ultime - În beneficiul omului, Întru firescul și naturalitatea lui! 3.7. Noi evoluții ale formării Problematica virtualizării formării, a dilatării spațiului de livrare a educației, a sensibilizării publicului față de virtuțile educogene ale noile tehnologii devine din ce În ce mai evidentă și mai discutată. Tot mai multe luări de poziție, de implicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acută Înțelegere? Nici aceasta. Poate iubirea imperativă, autoimpusă În urma unor conjuncturi și conveniențe (că așa se cade, că face bine)? Cu siguranță nu. Acestea nu sunt forme ale iubirii, pentru că e afectată firea lucrurilor. Iubirea este aducătoare de evidență și naturalitate, de firesc și libertate. Iubirea instaurează o ontologie autentică, ingenuă, primordială, evidentă și chiar crudă. Ea face să apară ceea ce realul nu permite, nefiind pregătit și rămânând opac. Iubirea este deasupra oricărei forme de existență. Ea este Înainte și după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
al lor este că s-au Încumetat să discute despre povârnișuri și limite. Nu au avut În vedere doar „strălucirea” ființei, ci și „Întunecimea” ei. Au făcut o sondare a intervalului dintre bine și rău, dintre adevăr și falsitate, dintre naturalitate și artificialitate. Iată un prim exemplu, cu referire la răul din noi. Se știe că o mare Încercare a omului stă În atitudinea lui față de ispite, cele făcute, dar și cele nefăcute. Dar să ascultăm ce spun acești Învățați. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acest sens al dreptății, am putea construi un nou sens al mitului păstorului Gyges, fără ca acest nou sens să fie incompatibil interpretărilor recepte: într-adevăr, mitul poate însemna faptul că omul, în afara caracterului public al dreptății, este o fiară, că naturalitatea lui este originar violentă, sau că locul dreptății este spațiul vizibil social al unei distribuții. În schimb, Leo Strauss a sesizat încă un aspect al mitului celebrului inel: „În cetatea taberei înarmate nu există nici un fel de echivalent al faimosului
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a frumuseții sau a spiritului, ci mai curînd într-o confuzie tulbure. Apare aici, în acest fel, o perfectă lipsă de spirit: nu acea lipsă de spirit ingenuă, neștiutoare, ignorantă, ci aceea în care conștiința spirituală înaltă decade pînă la naturalitatea originilor." În acest punct tot pe tema religiei hinduse sînt semnalate pozițiile înalte și cele joase. Într-adevăr: "În primul rînd trebuie să ne facem o idee despre înălțimea spirituală și mistică a brahmanilor; în al doilea rînd trebuie văzut
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-scrisă de naturalitatea ei pentru ca sensul supranaturalului să se poată revela. 33 Zid (E); Vina (E); Împărăteasă, iubirea (E), pp. 138, 133, 176. 34 Pe munte (E), p. 193. 35 Mai ascuns decât viața (PD), p. 310. 36 "Căci chipul acestei lumi trece
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]