68 matches
-
suport social. OSTEONECROZA ASEPTICĂ A CAPULUI FEMURAL cod CIM M87 Osteonecroza aseptică este o afecţiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulaţiei arteriale într-un segment al osului. Cea mai frecventă localizare este capul femural. Alte localizări posibile: osul navicular carpian, astragalul, capul humeral sau fragmente izolate de os. Aprecierea funcţională pentru stabilirea deficienței funcționale se bazează pe: Elemente clinice : durere spontană şi provocată, redoare algică a articulaţiei şoldului, mers şchiopătat. Investigaţii : radiografie bazin, eventual scintigrafie, IRM, CT testări articulare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
Mundicii, Naevii, Novii, Obellii, Ofellii, Oppii, Orbii, Paconii, Pedii, Plotii, Pomponii, Popillii, Porcii, Raecii, Rutilii, Saufeii, Seppii, Servilii, Sextilii, Sterninii, Sulpicii, Terentii, Trebellii, Tullii, Turranii, Tutorii, Varii, Valerii Veratii, Vibii, Vicirii Volusii ș.a.) ca negotiatores (pragmateuómenoi), mercatores (trapezítai), publicani (telônai), navicularii (naúklhroi), dar și 74 Str., IV, 6, 10; V, 1, 8. • G. Bandelli, Per una storia della classe dirigente di Aquileia repubblicana, în Les „bourgeoisies“ municipales italiennes aux IIe et Ier siècles av. J.-C..., p. 175-203; M. Verzár Bass
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare compusă din flexie-extensie și abducție-adducție). Poziția relativă dintre oasele articulației gleznei este menținută de ligamente, în principal de ligamentele calcaneo-fibular, talo-fibular și deltoidian (trei fascicule, între tibie și talus, calcaneu și navicular), relevate parțial în figura 3.2. Suprafața articulară a tibiei este reprezentată de fața inferioară a extremității inferioare a tibiei, și de fața externă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru. Suprafața articulară a extremității inferioare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Firul următor va fi plasat la marginea inferioară a reliefului determinat de labia mare; celelalte fire se pun la distanțe de 1cm, având grijă ca să nu fie suprapuse cu cele de pe planul muscular. Ultimul fir se pune la nivelul fosetei naviculare. Acest fir trebuie să încarce țesut mai mult decât firele anterioare și să nu fie prea tare strâns (ischemie). Firele neresorbabile (ața la piele) trebuie tăiate lung, de 1 cm, pentru a fi ușor de scos. Tehnica îngrijită a refacerii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
urgență. Rupturile vulvare se întâlnesc aproape exclusiv la primipare și se produc atât în timpul nașterilor spontane cât mai ales în timpul extracției craniului cu forcepsul. Acestea sunt situate de obicei la nivelul inelului himeneal, la nivelul labiilor mici, la nivelul fosetei naviculare, deoparte și de alta a meatului urinar sau în regiunea clitoridiană. Acestea din urmă dau uneori hemoragii impresionante. Sutura plăgilor regiunii vulvare este obligatorie, atât din cauza hemoragiei cât și din cauza suprainfecției lor, pot constitui porți de intrare a germenilor patogeni
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Redori - Anchiloze". SECHELELE MORB POTT - Examen clinic. - Testarea coloanei. - Probe ventilatorii. OSTEONECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL Afecțiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulației arteriale într-un segment al osului. Cea mai frecventă localizare este: capul femural. Alte localizări: osul navicular carpian, astragalul, cap humeral și fragmente izolate de os. Criterii pentru diagnosticul clinic: - Durere spontană și provocată. - Redoare algică a articulației șoldului. - Mers șchiopătat. Examene de laborator neconcludente. Diagnostic de certitudine: - Examen radiologic. - Scintigrafie osoasă. - Tomografie computerizată. OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală re o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME Oasele cuneiforme sunt în număr de 3, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MÂINII Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminența tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele două loja medială. MUȘCHII EMINENȚEI TENARE MUȘCHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul navicularului și pe trapez, - retinaculul flexorilor, - tendonul mușchiului lung abductor al policelui. Pe fața laterală a extremității proximale a primei falange. Din nervul median. Abductor al policelui. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
V 5. Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Corpul metatarsianului V 6. Tuberozitatea metatarsianului V 7. Șanțul profund de la nivelul cuboidului 8. Cuboidul 9. Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se dezvoltă din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: capul talusului și de o cavitate formată de calcaneu și osul navicular. Mijloacele de unire: - capsula articulară ce nu comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig. calcaneocuboideum), talonavicular (lig. talonaviculare). 5. Articulația calcaneo-cuboidiană (articulatio calcaneocuboidea) Face
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular și cele trei oase cuneiforme prin intermediul unor suprafețele articulare corespondente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulară - ligamentele: - cuneo-naviculare dorsale, - cuneo-naviculare plantare, - medial. 8. Articulațiile intrecunee, cuboido-naviculară și cuneo-cuboidiană Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea, prin articularea oaselor cuneiforme între ele, respectiv între cuboid și al treilea cuneiform. Cea de a treia articulație se formează între navicular și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care trec spre palmă, tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median. De la nivelul feței profunde se desprinde un sept fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele două loja medială. MUȘCHII EMINENȚEI TENARE MU ȘCHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI (m. abductor pollicis brevis) Originea este pe: - tuberculul navicularului și pe trapez, - retinaculul flexorilor, - tendonul mușchiului lung abductor al policelui. Inser]ia terminală este pe fa]a laterală a extremită]ii proximale a primei falange. Ac]iunea este de abductor al policelui. Inervația este dată de nervul median. MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
animal de fermă a unei substanțe autorizate, în vederea tratării unei tulburări de fertilitate, inclusiv întreruperea unei gestații nedorite și, în cazul substanțelor betaagoniste, în vederea inducerii tocolizei la vaci în perioada de fătare, precum și în vederea tratării unor tulburări respiratorii, a bolii naviculare și laminitei și inducerea tocolizei la ecvidee;". 5. Articolul 2 din norma sanitară veterinară se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Este interzisă comercializarea substanțelor enumerate în anexa nr. 2 pentru administrare la animale a căror carne și
ORDIN nr. 8 din 29 ianuarie 2009 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207823_a_209152]
-
Sechele Morb Pott Se recomandă: - examen clinic; - testarea coloanei; OSTEONECROZA ASEPTICA A CAPULUI FEMURAL Este o afecțiune ce presupune alterarea până la suprimare a circulației arteriale într-un segment al osului. Cea mai frecventă localizare este capul femural. Alte localizări: osul navicular carpian, astragalul, capul humeral și fragmente izolate de os. Criterii pentru diagnosticul clinic: - durere spontană și provocată; - redoare algică a articulației șoldului; - mers șchiopătat. Examenele de laborator sunt neconcludente. Diagnosticul de certitudine: - examen radiologic; - scintigrafie osoasă; - tomografie computerizată; Necroză aseptică
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]