44 matches
-
din aval, precum și măsurile pentru asigurarea apărării împotriva inundării platformei. ... Articolul 14 În cazul amenajărilor pentru navigație, plutărit, flotaj, poduri plutitoare (ecluze, porturi fluviale sau maritime, șantiere navale), documentația tehnică va cuprinde: a) Delimitarea sectorului de curs de apă propus navigabilizării, traseu, lungime. ... b) Prezentarea lucrărilor propuse: ... b.1) Elemente de calcul, debite caracteristice, niveluri corespunzătoare acestora în secțiuni de calcul; b.2) Elemente constructive: caracteristici de navigație - etiaj, niveluri, adîncime, lățimi, raze de curbura, gabarite de navigație, biefarea șenalului navigabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
faza de studiu de prefezabilitate, va fi însușită de către solicitant. Articolul 14 În cazul amenajărilor pentru navigație, plutărit, flotaj, poduri plutitoare, ecluze, porturi fluviale sau maritime, șantiere navale, documentația tehnică va cuprinde: a) delimitarea sectorului de curs de apă propus navigabilizării, traseu, lungime; ... b) prezentarea lucrărilor propuse: ... b.1) elemente de calcul, debite caracteristice, niveluri corespunzătoare acestora în secțiuni de calcul; b.2) elemente constructive: caracteristici de navigație - etiaj, niveluri, adâncime, lățimi, raze de curbură, gabarite de navigație, biefarea șenalului navigabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239601_a_240930]
-
faza de studiu de prefezabilitate va fi însușita de către solicitant. Articolul 14 În cazul amenajărilor pentru navigație, plutărit, flotaj, poduri plutitoare, ecluze, porturi fluviale sau maritime, șantiere navale, documentația tehnică va cuprinde: a) delimitarea sectorului de curs de apă propus navigabilizării, traseu, lungime. ... b) Prezentarea lucrărilor propuse: ... b.1) Elemente de calcul, debite caracteristice, niveluri corespunzătoare acestora în secțiuni de calcul; b.2) Elemente constructive: caracteristici de navigație - etiaj, niveluri, adâncime, lățimi, raze de curbura, gabarite de navigație, biefarea șenalului navigabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
unei legături hidrotehnice între Siret și Ialomița, prelungită până la Dunăre pe valea Mostiștei, combinată cu un canal din Mostiștea până la București, preferând variantă mai scumpă a unei legături navigabile de la București, pe valea Argeșului, care să fie ulterior prelungită cu navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești. Astfel concluziile studiilor respective nu au fost doar respinse, dar acele lucrări care au fost aprobate erau concepute astfel încât să nu poată fi extinse fără ample modificări. Astfel, pentru lacurile de acumulare ale sistemului de irigații
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
de aceea, până în 1755, toate activitățile de construcție au fost dependente de Consiliul de Război. De aceea, în perioada 1727 - 1732, după numai 12 ani de la cucerirea provinciei, autoritățile austriece au executat lucrările de canalizare a râului Bega și de navigabilizare a acestuia până la Dunăre, asigurând o legătură directă cu căile navigabile din Europa și, implicit, o legătură cu Viena, capitala imperiului. Astfel, în 1727 inginerul A. La Casse începe lucrările de decolmatare a râului Bega de la Timișoara în aval, ca
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
asigurând o legătură directă cu căile navigabile din Europa și, implicit, o legătură cu Viena, capitala imperiului. Astfel, în 1727 inginerul A. La Casse începe lucrările de decolmatare a râului Bega de la Timișoara în aval, ca un prim pas pentru navigabilizarea râului și o reprofilare a albiei, pe tronsonul de la Făget la Timișoara, pentru plutărit, servind la aprovizionarea cu lemne a orașului. În 1732 se inaugurează navigația fluvială prin deschiderea liniei Timișoara-Pancevo. (Informația că Maximilian Fremaut ar fi participat la aceste
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
opoziția forurilor tehnice Ceaușescu, a insistat asupra soluției celei mai puțin avantajoase și prezentând dificultățile tehnice cele mai mari, anume de executare a căii navigabile în albia Argeșului. De asemenea Ceaușescu insista și pentru amenajarea unei prelungiri a canalului, prin navigabilizarea cursului Argeșului până la Pitești. Deși responsabilitatea proiectării lucrărilor de navigație revenea Ministerului Transporturilor, Paul Solacolu a fost însărcinat cu studiile de gospodărire a apelor legate de canalele navigabile. Paul Solacolu a încercat să propună soluții mai puțin costisitoare, printre altele prin
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
legătură între Tg. Ocna și Galați îi servea lui Hodocin drept suport pentru a lansa un nou proiect, vizând punerea în valoare a cursului apei Siretului pentru efectuarea transporturilor de sare către portul dunărean. Inspirat, probabil, de încercările anterioare de navigabilizare a Siretului (rămase în stadiul de proiect), datorate lui L. Castaing-Père și N. Suțu, sau, poate, de tentativa lui N. Roșca-Codreanu de a practica navigația cu motor pe același râu19, el recomanda utilizarea, după model transilvănean, a dubaselor de sare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apărare de la Kerci în timpul războiului Crimeii (1853-1856). În 1856 devine inginer-șef al Comisiei Europene a Dunării, sub autoritatea căreia se afla Dunărea de la Galați până la vărsarea în Marea Neagră. În această calitate, s-a ocupat, între altele, de lucrările de navigabilizare a brațului Sulina și de modernizarea portului Sulina. În 1907 avea să fie ales membru de onoare al Academiei Române. Soția lui Lascăr Catargi era Efrosina, născută Ventura. Mihail Pherekyde (1842-1928), om politic și jurist cu doctorat în drept la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lor, cât și prin obiectivele la care ținteau. Pe uscat, ele n-au depășit stadiul drumului natural, amenajat și pregătit pentru a fi transformat în șosea, iar pe apă, au rămas la stadiul încercărilor și pregătirilor preliminare necesare lucrărilor de navigabilizare. SCSI, an XII, fasc. 1, Iași, 1961, pp. 105-116. I.3. ÎNCERCĂRI DE NAVIGABILIZARE A RÂURILOR MOLDOVENEȘTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA Dezvoltarea economiei țărilor române, ritmul relativ rapid în care se desfășura procesul de formare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stadiul drumului natural, amenajat și pregătit pentru a fi transformat în șosea, iar pe apă, au rămas la stadiul încercărilor și pregătirilor preliminare necesare lucrărilor de navigabilizare. SCSI, an XII, fasc. 1, Iași, 1961, pp. 105-116. I.3. ÎNCERCĂRI DE NAVIGABILIZARE A RÂURILOR MOLDOVENEȘTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA Dezvoltarea economiei țărilor române, ritmul relativ rapid în care se desfășura procesul de formare a pieții naționale, unice, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, impuneau îmbunătățirea condițiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unice, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, impuneau îmbunătățirea condițiilor de transport. Concomitent cu preocupările tot mai frecvente și stăruitoare menite să înlesnească transportul terestru, s-au ridicat glasuri care au cerut și întreprinzători care și-au propus navigabilizarea râurilor într-o măsură care să le facă accesibile nu numai plutăritului, aflat deja într-o continuă dezvoltare, ci și pentru ambarcațiuni capabile să transporte produsele cerealiere și animaliere ale gospodăriilor agricole legate de piață. Libertatea comerțului - cerută de o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stare să compenseze dificultățile transportului terestru și aceasta cu atât mai mult, cu cât cele două principale râuri - Siret și Prut - curgeau de-a lungul Moldovei pentru a se vărsa în Dunăre aproape de Galați, unicul port al țării. Încercările de navigabilizare s-au lovit însă de piedici serioase. Orice progres în acest domeniu era împiedicat, pe de o parte, de conservarea trăsăturilor esențiale ale proprietății feudale legată de o sumă de practici învechite, ca și de însăși economia iobăgistă, care prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate de a se opune unor astfel de planuri, pentru că altfel turcilor li s-ar crea înlesniri să scoată și mai mult din țară, să facă vizite inoportune, să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Și ceea ce era valabil pentru transportul de cherestea, era cu atât mai de dorit să se extindă și asupra transportului mărfurilor care ocupau primele locuri în comerțul moldovenesc. Aceasta nu se putea însă înfăptui fără executarea unor serioase lucrări de navigabilizare a râurilor. Or, în Moldova, forțele sociale interesate activ în schimbul de mărfuri nu dispuneau de mijloace suficiente pentru inițierea și săvârșirea unor astfel de lucrări. De aceea, inițiativa primelor încercări de navigabilizare a râurilor moldovene a aparținut burgheziei și nobilimii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă înfăptui fără executarea unor serioase lucrări de navigabilizare a râurilor. Or, în Moldova, forțele sociale interesate activ în schimbul de mărfuri nu dispuneau de mijloace suficiente pentru inițierea și săvârșirea unor astfel de lucrări. De aceea, inițiativa primelor încercări de navigabilizare a râurilor moldovene a aparținut burgheziei și nobilimii galițiene și austriece. O legătură avantajoasă cu Marea Neagră ar fi inaugurat, pentru acestea din urmă, o eră prosperă în afacerile comerciale. Încercările de folosire a apelor Moldovei pentru transport, de către străini, au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a plecat din Odessa și au trebuit 59 de zile ca să suie râul și să ajungă la punctul de plecare. În 1804, 59 de corăbii, mai mici, încărcate, au coborât pe Nistru până la Maiaki. În anul 1816, ,,se lucra la navigabilizarea Prutului”, iar în 1827 - după cum anunță isprăvnicia de Tecuci - „s-au ispitit caicile a pluti pe apa Siretului și în sus de Călieni și nu au avut îndemânare din pricina apei Siretului, ce se află împărțită în osăbite despărțiri din un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în bugetul Moldovei sume special destinate îmbunătățirii căilor de comunicație. Pe baza acestor dispozițiuni, organele de stat, însărcinate cu executarea lor, persoane și societăți particulare care au obținut concesiuni, au întocmit planuri de anvergură în vederea construirii de șosele, proiecte de navigabilizare a râurilor, de construcții de poduri mari de piatră, de introducere a căilor ferate etc. O dată însă cu încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
navigației de către stat sau persoane și societăți particulare. Cu alte cuvinte, interese majore ale țării au fost sacrificate în folosul unei foarte restrânse categorii privilegiate. Această dispozițiune, după cum vom vedea, a fost una din cauzele eșuării multora din proiectele de navigabilizare a râurilor noastre. Elemente reprezentând mica boierime, sau burghezia în formare și dezvoltare, s-au opus folosirii unor mijloace tipic feudale, pe care Regulamentul Organic le prevăzuse pentru modernizarea transporturilor. Ele au indicat căi și obiective care au depășit vădit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prin aceasta se demonstra, printre altele, că regimul era incapabil să țină pasul cu progresul. În „Proiectul pentru cele ce s-au socotit spre îndreptarea în ale ocârmuirii din lăuntru” al conjurației lui Leonte Radu, din septembrie-octombrie 1839, se cerea navigabilizarea Siretului „prin cele mai nimerite mijloace”, de la Galați până la Roman. La Roman „să se așeze schele” și un tribunal de comerț. Pe Siret să se introducă vapoare, iar pe uscat „să se facă toate drumurile cele mari șosele ca în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spunea N. Suțu, „condițiile agricultorului, industriașului și a comerciantului”. Este și explicabil de ce boierimea moldoveană a acordat o atenție deosebită dezvoltării căilor și mijloacelor de comunicație, de ce marea majoritate a cererilor și a proiectelor de șoselare a drumurilor noastre, de navigabilizare a râurilor, de introducere a căilor ferate, a pornit din partea unor boieri. Utilizarea forței aburului în transporturile terestre, fluviale și maritime, a uimit și agitat atât de mult mințile boierilor moldoveni, încât unii dintre ei puneau înflorirea economică a țărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încetul, Moldova va deveni o țară agricolă și industrială”. Importanța și interesul pe care N. Suțu a acordat-o căilor și mijloacelor de comunicație au depășit cu mult preocupările din acest domeniu ale contemporanilor săi. Memoriile și proiectele sale de navigabilizare a Siretului, de introducere a unei căi ferate între Tg. Ocna și Galați, de șoselare a unor drumuri, analiza cheltuielilor de transport, dovedesc o bună informare și competență. El era la curent cu ultimele noutăți din domeniul lucrărilor de șosele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mod special. De obicei, pe ele se construia câte un pod acoperit pe care se așeza produsul transportat, ferindu-l în felul acesta de contactul cu apa. Este evident că folosirea deplină a râurilor era condiționată de importante lucrări de navigabilizare, foarte mult dezbătute în acea epocă, căci de rezolvarea lor era legată posibilitatea desfacerii rentabile a produselor. Avantajele transportului fluvial, față de cel terestru, sunt atât de mari, încât ele au avut un rol hotărâtor în acțiunea de întreprindere a numeroase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]