25 matches
-
ambele standarde internaționale, ISO 15919 și SRNUNG transliterează semnul diacritic anusvara prin ' (punct deasupra), în timp ce ALA-LC și AITS folosesc ' (punct dedesubt) pentru acesta. Cu toate acestea, ISO 15919 oferă îndrumări în vederea dezambiguizării dintre variatele situații care implică semne anusvara (precum nazalizările labiale față de cele dentale), descrise în tabelul de mai jos. Numai anumite fonturi includ toate seturile de caractere indiene Unicode din ISO 15919. De exemplu, fontul Tahoma include majoritatea caracterelor Unicode necesare transliterării limbilor indiene. Pachetele de fonturi Arial și
ISO 15919 () [Corola-website/Science/334473_a_335802]
-
care pot apărea atât în silabe accentuate cât și în neaccentuate. De asemenea, sistemul vocalic al spaniolei conține șase diftongi descendenți și opt ascendenți. Adițional, în vorbirea rapidă, vocalele în hiat devin diftongi sau, când reprezintă același sunet, fuzionează împreună. Nazalizarea fonetică poate să aibă loc atunci când o vocală precede o silabă cu consoană nazală la sfârșit sau când apare între două consoane nazale. Un /e̞/ epentetic este întrodus înaintea combinației /s/ + altă consoană la începutul cuvântului ("escribir" - a scrie
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
redus astfel la diferențele distributive, obiectul cercetării fonologilor evidențiază o organizare riguroasă, indiscefnabilă în materia fonică brută. Se poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de dimensiuni - spre exemplu: poziția buzelor la pronunțare, gradul de deschidere, nazalizare, diferențe de lungimi etc. -, unde fiecare ocurență fonică este reperată cu ajutorul unui număr egal de coordonate. Clasificarea fonologică ce rezultă ne prezintă o ordine autonomă mereu specifică limbajului respectiv pentru că dimensiunile alese nu au 31 alt rol decât unul distinctiv
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în atenționarea dislalicului și în corecția optimă cu ajutorul mâinii sau cu o spatulă a poziției și mișcării organelor fonoarticulatorii. În timpul fonoarticulării, dislalicul cu sau fără deficit auditiv își va controla succesiunea pozițiilor vizual în oglindă. Defectele articulării fonemice (lipsa sonorizării, nazalizarea, sunete parazitare sau interfonematice) beneficiază de metode standard de corecție, având variante diferite de execuție, adoptate în forma cea mai eficientă atingerii profilului acustic acceptabil inteligibilității mesajului verbal. Recuperaționistul trebuie să fie un fin observator al nuanțelor semiologiei dislalice și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
articularea prelungă a vocalelor vecine în contextul pronunției pe litere. Într-un cuvînt nazalizat - canal se rostește izolat fiecare sunet: c-an-a-l. Accentuăm rostirea vocalelor vecine fonemului n cu voce de piept: aaa, apoi legat: caaan, naaal, canal. Astfel se înlătură nazalizarea. - Dezocluzia laterală sau ridicarea vălului palatin deviază fonemul n spre consoana l. Demonstrarea rezonanței nazale se face așezând limba în poziție de închidere completă a cavității bucale și emițând cu gura închisă un mârâit a cărui rezonanță nazală să fie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii de sub alveole, având o bomboană plată plasată pe ea. Mișcarea se execută cu un zgomot de „plescăit';mișcări de „răzuire' a limbii ascuțite și lățite pe marginea incisivilor superior; - mișcări de ridicare - coborâre a luetei efectuate în fața oglinzii. - nazalizarea prea puternică poate beneficia de masajul vălului palatin, cu mișcări rotunde, din față spre fundul gurii și de la mijlocul palatului spre lateral în dreapta și stânga, pe câte o jumătate a valului, executat cu indexul sau cu un vibrator electric. Rezonanța
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și corecția lor - Deformarea vocalei a spre sunetele ă sau e este cauzată de retragerea limbii, respectiv de deschiderea insuficientă a mandibulei. Corectarea acestui defect se face deschizând mai amplu gura subiectului și încurajând relaxarea limbii sau chiar împingerea anterioară. - Nazalizare vocalei a este provocată de retragerea limbii și deschiderea rinofaringelui prin coborârea și intrarea în vibrație a vălului palatin. Prin tragerea limbii mai în față și evidențierea poziției vălului palatin, folosindu-ne de oglindă, vom reuși obținerea vocalizării corecte a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocal. - Scăderea intensității sonore se datorează micșorării orificiului intrabucal sau lungimii tubului vocal, fapt remediabil printr-o acțiune adecvată. - Parazitarea fonemului u de alte vocale se datorează modificărilor de poziției în timpul pronunției. Prin pronunțarea pe sunete și silabe remediem defectul. - Nazalizarea vocalei u este substratul apariției vocii de cap, produsă prin dirijarea parțială a aerului nazal. Corectarea se face prin devierea vocalei a spre vocalele o, apoi u. Se pronunță a cu o deschidere maximală a mandibului și se fac exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care se observă pe fizionomia logopatului prin injectarea ochilor, congestia feței și căldura care cuprinde extremitatea cefalică până în creștetul capului. Logopatul va percepe dispariția vibrațiilor toracice, iar prin gestul de relaxare și coborârea vocii, făcut de recuperaționist micșorează tonalitatea vocii. - Nazalizarea fonemului i se resimte de către logopat ca o vibrație la rădăcina nasului și prin răcirea curentului de aer. Vocea nazală are tendința de a se extinde și la celelalte foneme, influentând inteligibilitatea vorbirii. Pentru corecție se fac exerciții respiratorii cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
antrenat într-un dialog de povestire, iar logopedul trebuie să imprime un ritm de vorbire adecvat, cu articularea accentuată a vocalelor care au creat probleme în pronunție. Cele mai frecvente dislalii ale vocalelor, care necesită corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la rădăcina nasului sau se demonstrează reducerea bulelor suflate într-un pahar cu apă, prin intermediul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la rădăcina nasului sau se demonstrează reducerea bulelor suflate într-un pahar cu apă, prin intermediul unui tub de 5 - 10 mm, în timpul pronunției vocalelor având acest defect. Se poate demonstra diferențelor de poziție a valului palatin prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pahar cu apă, prin intermediul unui tub de 5 - 10 mm, în timpul pronunției vocalelor având acest defect. Se poate demonstra diferențelor de poziție a valului palatin prin imaginii captate cu ajutorul endolaringoscopului sau soft-urilor computerizate dedicate corecției. Exercițiile indicate în cazul nazalizării vocalelor sunt următoarele: - exerciții respiratorii orale la care în expir se astupă nările prin ținerea nasului cu degetele. Se va evita manevra în timpul emisiei vocalelor întrucât practica a demonstrat că produce efecte contrarii. - exerciții de pronunție a vocalelor cu suflu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
până când Carol cel Mare supune Unia, la 799, și, după ce în anul 800 este încoronat împărat al noului Imperiu Roman de Apus, o subordonează bisericii de la Roma. Formele fără n, cum sunt maghiar, sl. ugrin, vogrin, uher se explică prin nazalizarea vocalei precedente, ca în pol. węgier, węgrzyn, și prin pierderea ulterioară a nazalității. În cazuri ca cele ale rom. o față de un, engl. a față de an, lipsa lui n se explică prin fluxul vorbirii. Cu sufixul -dh/ th au rezultat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Anzi, Atrizi sau la Armani nu apare nici o indicație asupra finalei. Transcrierile - simplificate poate din intenția de a nu-l speria pe cititor - sînt uneori aproximative și incomplete: Brother s-ar citi braăr, iar i cu tildă (?, semn clasic pentru nazalizare) ar fi i semivocalic; în vreme ce n cu tildă (n) apare în transcrieri, dar nu în lista inițială de semne. Unele nume apar fără nici o indicație de pronunțare sau accentuare (Italo Calvino, Pierre Bourdieu, M. Blecher), iar la altele se indică
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
și mai multe puncte de atingere sunt între limba albaneză și cea română. Astfel este fecunditatea în diftongi (Doppellaute); apoi tensiunea vocalelor din e în ea (tem, teamă); din o în oa (om, oameni); (au) (în limba albaneză ua, au); nazalizarea vocalei de la-nceput; eliminarea lui l înaintea lui i consonans (fii în loc [de] fili, găină în loc de galina, cai în loc de cali, văi în loc de văli, moi în loc [de] moli); schimbarea lui r în n (senin în loc de serin) (v[ezi] Miklosich și Slavische
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
anatomice sau malformații congenitale ale organelor periferice ale vorbirii (maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]