416 matches
-
să o scape de chinuri. Mi-ar fi tare greu fără ea. Acum șase luni ne-a părăsit și tata. Poate de aceea s-a întâmplat și accidentul vascular. De durere. A fost o durere mută, dusă în sufletul său neîmpăcat de pierderea tatei. - Așa-i, maică. Noi bătrânii care mai avem puține bucurii în viață, renunțăm cu greu la cei dragi. Nu mai avem timp de a-i uita, că ne ducem și noi după ei. Așa am pățit și
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun. “Ce este patria,mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
două sute de ani mai târziu, Socrate, acest nemuritor prinț al gândirii libere și curajoase, le-a oferit semenilor memorabile mostre din disprețul său suveran față de fast și bogăție; iar mai presus de toți, Mântuitorul Iisus s-a afirmat drept dușmanul neîmpăcat al bogățiilor adunate pe pământ, „unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții”. Câți dintre slujitorii bisericilor din toate timpurile au urmat pilda și îndemnurile Învățătorului? Orientându-ne după opulența catolică, opulență împotriva căreia
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
oară. Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos că o frunză, mult ca un pat, mut că o frunză dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă, cât vârful de ac! nimeni nu-mi poate cere să nu știu s-aleg! aduc ușii fără
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Primăvară și Toamnă). Translucide (tot pe atunci). Răzvrătite (de câte ori au chef). Transparente (de la suferință). Opace (de la indiferență). Ușoare (de la bijuterii). Grele (de la ele). Subțiri (de la carte). Avute (de la parte). Sofisticate (din toate câte puțin). Alambicate (din curiozitate). Complexate (din nedreptate). Neîmpăcate (din păcate). Puternice (din credință). Senine (de la ochi). Fragile (de la glezne). Vulnerabile (de la sâni). Șoptite (de la buze). Supuse (de la genunchi). Plutitoare (de la par). Sălbatice (de la natură). Fabuloase (pline de dor și dorința). Icoane (pentru copiii lor). Femeile (că un joc
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_marius_tuca_se_mihai_marin_1381593948.html [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în peisajul liricii contemporane, atestând, în poemele
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
iertare, să ne pocăim, să punem odată și odată început bun! Dar dacă au făcut ceva bun, fraților, și noi nu vedem, plânge cerul de lacrimile lor, urlă pământul de sângele lor vărsat și uitat pe nedrept, mocnesc oasele lor neîmpăcate sub mall-urile noastre, se răsucesc în nemormintele lor, fără cruci... și greu blestem se adună asupra noastră.” (Capitolul VI-Fetița în verde, p. 317) FLOAREA din ASFALT-ALEXANDRA-SVETLANA, surprinde prin deplina naturalețe, prin unda simplității, prin flacăra spirituală a definirii
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
mai mulți îl surghiuniți Cu inima zdrobită-n piept Departe de cei dragi, de tați, De mame de copii, bunici, De surioare și de frați, De morții părăsiți aici... Crăciunul fi-vă-mbelșugat, Frumoși români bogați săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a sfântului Nepomuk, știind că ea gândea altfel și că în imaginația ei îi vedea pe cei doi călugări cum stăteau
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
de atâta vorbă, De vorbă cu arta dezbinării, De atâta război surd, De atâta ură păgână, De atâtea vise fanteziste Moarte de foame, De iluzii colorate în sânge, De vorbe mitraliate, Vorbele urii, Ura în moarte... Bogății de disperare, Griji neîmpăcate, Împăcare...visele măririi, Păcatelor, istorisiți-vă în arhivă, În poezia vântului, În clasicii nimbului părăsit. Adevărul lor e în adevărul lor, Al nostru e în al nostru, E despre îndoială și neîncredere, De ce nu-l rostim? De frica umbrelor din
DE VORBĂ CU IUBIREA... de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1451921195.html [Corola-blog/BlogPost/369673_a_371002]
-
de vină de-obrazul înlăcrimat cu ce-s de vină că nu te-am ascultat cu ce-s de vină de taină ori floare cu ce-s de vină de-a sângelui culoare cu ce-s de vină că ești neîmpăcat cu ce-s de vină că azi te-ai certat cu ce-s de vină că nu ești bucuros cu ce-s de vină că-mi merg toate pe dos cu ce-s de vină că te-ai răzgândit cu
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/7_poeme_luni_marti_miercuri_joi_vasile_bele_1331769083.html [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
că nu reușim să cucerim culmi! Plătim chiar studii, multe și complexe să ne învețe a trăi, deranjându-ne copiii cu jocul și imaturitatea în fața lecțiilor despre ce și cât să simtă! Și uite așa înaintăm, pe lângă fericirea detașării nemulțumiți, neîmpăcați, oricât de multe bunuri am aduna! Referință Bibliografică: Joc / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
JOC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1473186543.html [Corola-blog/BlogPost/380999_a_382328]
-
ar putea, fără ca noi să știm, așa cum făceam, când eram mici, câte un semn cu creta pe spatele hainei vreunui coleg, fără să știe”. Din „Câteva feluri de moarte”, maestrul și-a ales unul, acela de a muri demn, dar neîmpăcat, totuși, cu realitățile zilelor noastre, cu îmbogățiții peste noapte, cu inculții stând în fotolii luxoase nemeritate, cu jefuitorii de țară și de popor, cu șpăgarii și impostorii, cu Tălmăcenii, Vișanii, Videnii și Udrenii pe lângă care Dinu Păturică al lui Filimon
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
în loc de lătrat. -Vreau, cum să nu vreau, dar ar fi trei baiuri. Primaș dată, mă tem de Șefu`. M-ar omorî. Apoi, n-aș vrea să păcătuiesc... Ar trebui iar să mă spovedesc. Da´dacă avem vreun accident și mor neîmpăcat? Și ultimul, mă tem că m-aș face de rușine. Ești așa de faină, că m-ar omorî emoția. Am și uitat de când n-am mai făcut-o! Căpitanul a revenit obosit. -Secetă mare, murmură el îngrijorat. Se făcea seară
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
visurile și năzuințele prin tentativa unor cerițe puse sub tranzacție. ................................................................................ ,, dar viața are regulile ei dincolo de sensibilitățile poetice acum îi privesc doar în fotografii iar tăcerea lor mai tristă ca un drum la cimitir naște lacrimi în cascade pe sufletul neîmpăcat cuvintele nerostite la timp purtând amprenta unui comvoi de vise staționat într-o gară străină. ,, - Cuvinte nerostite la timp - Versurile așternute pe paginile cărților sale editate până în prezent, au o influență puternică prin destinul lor, conducând efectiv la transformarea scrisului
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1480255445.html [Corola-blog/BlogPost/370733_a_372062]
-
de vin și aflaseră că respectivul era un om așezat, care avea propria sa afacere și care trăsese din greu pentru a realiza ceva. Era firesc să fie supărat pe proprii lui părinți că-l desconsiderau. Din când în când, neîmpăcat și supărat foc, repeta: Auzi dom’le, tata a trimis-o pe mama la Montreal să vadă cu ce mă ocup! Patroana restaurantului în care se petrecuse această întâmplare, plecase la un moment dat în Argentina să studieze puțin piața
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
pe vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu în tăceri și meditare / Eșecuri supărătoare se cufundă în uitare / Am aflat că nu mi-i dat să gust dragostea perenă / Chiar trăind neîmpăcat refuz liniștea eternă / Când curtat de găuri negre, insistent atrăgătoare / Caut drumul către stele calde și strălucitoare / Cu speranțele-ngropate colind lumea ca năucul / Sunt sărac, sărac cu duhul, căci așa îmi cântă cucul.” (Caut). Pe scara valorilor morale, la loc
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
în orașul natal, la mormântul lor. Doar o dată pe an. Atât putea. Mai erau acolo Margareta , în casa părintească și George, căsătorit. A fost și anul acesta. Dar , de data asta, ceva i-a displăcut tatei și a venit acasă neîmpăcat. I-a povestit și Elisei, mama noastră. Timpul a trecut, o lună , două și iată că Ana i s-a arătat din nou în vis. „Toma! Tu să faci acolo, la mormânt, o cruce durabilă! Ai vazut-o pe cea
TU POȚI! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488717334.html [Corola-blog/BlogPost/376793_a_378122]
-
zâmbet, și mai aproape de o lacrimă neplânsă... - Ai dreptate! Baza mea e a unui om trist și, recunosc, sunt mai tot timpul și nemulțumită de ceea ce realizez. Progresul meu e legat de această nemulțumire. Și nu pot fi decât gravă, neîmpăcată, umbrită cumva de mâhnire. De fapt, tristețea mea e ascunsă, și nu-mi place să bat toba cu ea; tristețea are, la mine, și cauze chiar ceva mai adânci. Căci eu vin dintr-o casă de evrei Supraviețuitori ai holocaustului
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1456918655.html [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
acesta ca pe Un Experiment încheiat, concluzia acestui Experiment social-politic fiind acesta, că democrația de tip reprezentativ și partidele Politice trebuie eliminate din istorie. Domnul Laurențiu Primo, om de afaceri într-o companie internațională, un om patriot, inteligent, cinstit, dușman neîmpăcat al șmecheriei și al hoției, fiind o minte inteligentă și practică își duce Proiectul implementării Meritocrației și al Meritocratiosmului până la capăt. Ultima parte a cărții îi este dedicată Constituției Meritocrate. Am citit cu atenție, subliniind cu creionul fiecare articol, această
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_o_carte_e_stefan_dumitrescu_1375686047.html [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TAINA GÂNDULUI - VERSURI GÂND NESPUS... Autor: Maria Ciumberică Publicat în: Ediția nr. 398 din 02 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Gând nespus... Se-adună Soarele-n apus Umbrind Speranța... Fără capăt Neîmpăcatul Gând nespus Tăcere-aduce. Doar un freamăt Strecoară alte lacrimi seci... Oșoaptă-aduce mângâiere... Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_gandului_versuri_gand_nes_maria_ciumberica_1328197739.html [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
câmpiile". La începutul secolului al Ill-lea se aflau nenumărate biserici creștine înfloritoare în toate provinciile imperiului. Prăbușirea Imperiului Roman de Apus, în secolul al cincelea al erei noastre a adus cu sine și căderea culturii antice. Într-un conflict de neîmpăcat, creștinismul a negat tot ce a însemnat lumea păgână a antichității. Ciocnirea celor două lumi mocnea demult, dar acum ajunge la apogeu. Papa Grigore I spre sfârșitul secolului al VI-lea condamnă literatura și civilizația laică , punând la baza noii
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
a primit moartea cu o demnitate cerească în 1957, la vârsta de 81 de ani. Și-a primit moartea ca pe un semn de lumină vie în atelierul său din Paris, după 53 de ani de exil, însă a murit neîmpăcat sufletește pentru că poporul român, prin reprezentanții lui din vremea aceea, a refuzat opera lui de sculptură. Aceasta a fos cauza prin care Brâncuși în ultimii cinci ani a renunțat la cetățenia română și a devenit cetățean francez. Aceasta este cea
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
ca pruncul dolofan.” Cred că sunt și azi oameni în sat, care mai știu de via lui Codreanu. Când s-a făcut colectivizarea, lui tetea i-au arat nu numai via, ci i-au brăzdat și inima. A trecut dincolo, neîmpăcat, în august, 1973. Acum, înțeleg ce a simțit el... Ce a simțit țăranul român, în general ... Slăvit fie, țăranul român!!! (Floarea Cărbune-„Rădăcini-Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele), Editura Lidana, 2010 TOAMNA Sub cerul în amurg de-octombrie-n grădină
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1413095223.html [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]