89 matches
-
impun metoda, stilul și viziunea călinesciană, chiar și atunci când opera pare că nu-i mai aparține, că devine un bun concret, o posesiune a maselor, intrat în vizorul unei critici pentru care legea este derivată din conveniențele ideologiei de partid, neînțelegătoare, neîndurătoare și primară. Ca și cum scriitorul trebuie să fie inert, anonim, fără strălucire, fără nuanțe, fără idei. Distanțate de drama epocii, citite azi, fără a face abstracție de raportarea la unitatea de măsură a timpului trecut, asemenea amănunte pot părea astăzi
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Aron Densușianu și Anghel Demetriescu. Studiile au apărut între 1873 și 1903. N-am menționat întîmplător ghilimelele. Înainte de a intra în fondul chestiunii, e de văzut ce înseamnă detractor. Este evident că nu orice critic, oricît de drastic sau de neînțelegător, trebuie considerat detractor. Dl Dobrescu e conștient de diferența dintre unul și altul. Ampla prefață a d-sale se intitulează întocmai ca editorialul meu. "Detractorul este, în accepție curentă, persoana care lucrează cu bună-știință la știrbirea (sau distrugerea) bunei reputații
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
are sursa în prezența lor foarte modestă (dacă nu inexistentă) în ștafeta citărilor, deci implicit în "S.C.I.". Practic, ei au fost excluși din competiția valorilor. Le rămâne să se consoleze cu "valoarea în sine" a contribuției lor, pe care prezentul neînțelegător le-o refuză, dar pe care un viitor mai drept le-o va restitui. Desigur, nu este exclusă această posibilitate, criteriul citărilor nu este infailibil, dar în cele mai multe cazuri el nu greșește în mod esențial. În definitiv, criteriul citărilor aproximează
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
interes de vulcanism verbal în Scrisoarea III, mare tragedie s-ar fi dezlănțuit. Sau: ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Pruteanu ar fi fost membru în consiliul secuiesc (din România) înființat sub oblăduirea președintelui Ungariei? Doamne ferește! Acum, ca un neînțelegător ce sunt, întreb și eu: - Domnu’ Turcescu, ce suflet ai matale să bagi un filolog în statisticile electorale întrebându-l de numărul localităților din circumscripția pe care o reprezintă în Parlament? Drept că reacția domnului senator m-a făcut să
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
o intermediară: pentru că Al. Iftodie îl disprețuia la rândul lui (era previzibil) - "te-a socotit mereu un leneș și un ratat și cu toate că s-a despărțit și el de Adina, ca și dumneata, îți purta pică pentru felul nedrept și neînțelegător cum te-ai purtat cu ea!" (p. 99). Acest jurnal necunoscut până acum al lui N. Steinhardt e o foarte ciudată și omenească formă de răzbunare a unui îndrăgostit umilit.
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a alăturat dobitoacelor celor neînțelegătoare și s-a asemănat lor88. Sfântul Nil Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și dă înfățișări cuviincioase începuturilor căilor ce duc la iad, ascunzând alunecările primejdioase de mai târziu prin care îi duce
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
care-și tot schimbă locul, dezorganizînd cu bună știință textul o fac cele două dedicații, pe două romane despărțite de doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H.Bonciu." O negustorie, așadar, cum Bonciu cel adevărat (care?!) făcuse, cu umbrele și perdele. Umbrele, fiindcă sub scăfîrlia personajului cu nume de mumie
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
pătrunse de un extraordinar bun-simț și de o înțelegere nuanțată a lucrurilor. Autorul volumului de studii și conferințe Tradiție și literatură distinge între tradiție și ,tipěc", între atitudinea ,vie, dinamică, creatoare și comprehensivă, corespunzătoare vieții" și cea ,statică, sterilă și neînțelegătoare". ,Una e originală întotdeauna, fiindcă pornește chiar din fundul sufletului nostru; alta, închisă inovațiilor celor mai firești, nu face decât să prelungească, osificând-o, o imitație luată cândva de la străini." De asemeni, el distinge între inovația adevărată și modă, între
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Cernăuți; e perioada boicotului internațional la adresa unei Austrii unde F.P.Ö. participa la guvernare, și ziarele din care își ia informațiile germanistul francez sunt scena înfruntărilor de opinii între cei care condamnă alianța cancelarului Schüssel și cei care acuză Uniunea Europeană, neînțelegătoare și nedreaptă față de Viena. Pentru cei care cunosc participarea profesorului la Bookarest 2000, notațiile din jurnal completează interviurile pe care le-a dat la Târgul de Carte. Tony Judt, Europa iluziilor, prefață de Vladimir Tismăneanu, postfață de Dorian Branea, volum
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
nou, valoarea Făcliei de Paște, la care adaugă Năpasta, toate fiind, după a sa opinie, influența recentă a romanelor rusești. Să mai spun, la capătul atîtor citate, că opinia lui Zamfirescu era, și atunci în 1889-1890, și astăzi nedreaptă și neînțelegătoare, nepricepînd, de fapt, mai nimic din întreaga creație caragialiană? Și că și-a supraevaluat, jenant, propria operă care, oricum ar fi interpretată, nu se află deasupra celei a lui Caragiale bătrînul? Dar am reprodus acest schimb de opinii epistolare, pentru
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
totuși, pînă în 1927, cînd a murit, a fost regele neîncoronat al României, guvernînd cînd și cum voia). Vaida-Voevod, dintre ardeleni, a fost omul politic cel mai maleabil, știind să repare, la Conferința de pace de la Paris, ceea ce Brătianu, neacceptînd neînțelegător statutul de garantare a dreptului minorităților naționale propus de Conferință, stricase. Ajuns fruntaș, în 1926, al PNȚ și, din noiembrie 1928, ministru și prim-ministru, a fost prea plecat politicii regelui Carol al II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
ei frumoasă și trupul chircit. Rochia mulată pe corp îi scoteau în evidență formele senzuale ce ar fi aprins dorințe în sufletul oricărui bărbat. Trup umilit de nesăbuința, lipsa de tact și orgoliul unui bărbat cu suflet mic. Meschin, egoist, neînțelegător al sufletelor feminine, și-a ucis din prostie fericirea și a frânt aripile unui destin luminos. - Ai dat telefon la ai tăi? I-ai spus mamei? - Nu! De ce să mai sufere și ei? Măcar...până mâine să viseze că sunt
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
printre înjurături/ liniștea iernilor de atunci miroase urît/ printre gunoaie avansăm/ gunoi și noi cu ele/ zău//; pace dragoste omenie/ cu litere mari se scriu în văzduh/ și iată-le cum cad/ în băltoace festive/ stropind trecătorii și-așa murdari/ neînțelegători/ tot mai deși/ tot mai mulți/ unul într-altul în marș (spre moarte)// parfumurile frumoasei tinereți/ ale frumoaselor adolescențe/ cu sexe înmugurite abia/ miros urît acum/ vă asigur/ deschideți-vă nările/ ochii, gura, sexul/ și veți înțelege" (băltoace festive). Identitatea
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
mă voi sfii să le amintesc. A fost, în anii ’70, student al Facultății de Filosofie din București timp de 11 (unsprezece) ani. Deși mai avea în plan să rămână mult și bine în instituția respectivă, câțiva oameni răi și neînțelegători l-au silit să-și ia diploma înainte de termenul pe care și-l stabilise. Într-unul dintre cei opt ani cât a bântuit pe holurile facultății (holistică se cheamă asta), studenții au tocit dintr-un curs tipărit de Istoria Filosofiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
moarte, cum negrijulii au fost în viață: „Se duc, câte doi, în coșciuge,/ Fără mumă, fără popă, fără cruce./ Se duc împreună/ Pe-n-gheț și pe lună." (Morții). Suflete vărsate, nepăsător, necunoscutului. Vin din pustie, se întorc în pustie, neînțeleși și neînțelegători, ținând de altă rânduială, a nomazilor condamnați prin sânge și învăț: „Abecedarul/ Începe cu zarul./ Și toți,/ Și caii - sunt hoți." (Generații). Învârtiți prin lume de zodia nestatornică a norocului. Și totuși, pentru ei, suflete moarte de patimi vii, versul
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
umanității prin agresiunea rațiunii, cum o vede un Horia Stamatu (exponent al cercului tradiționalist, cu mulți foști legionari, din grupul de la Madrid), fie că ei resimt existența lor ca o plasare într-un univers secund, măcar disprețuitor dacă nu chiar neînțelegător și ostil, care trebuie cucerit (Mircea Eliade, Uscătescu, Al. Ciorănescu), chiar și cu riscul pierderii originii (Cioran), sau luminat, introdus în valorile proprii, inclusiv prin investigația culturală (istoria literaturii a lui Negoițescu de pildă, singura menționată, deși puteau fi invocate
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
despre extraordinarul său stil postmodern și despre tehnica nemaivăzută a versului domniei sale, pregrotescă dacă vreți, non-progresivă, deficitar-cumulativă și ante... - Nu. Ajunge, zise deodată Bobby Giordano, cu o autentică voce de bas, ridicându-se. Ajunge. Sala amuți, iar Euripide îl privi neînțelegător, pentru că nu se aștepta la o astfel de reacție. Ce îl putuse nemulțumi în asemenea măsură pe celebrul poet încât să-l oprească din avalanșa de elogii pe care începuse să i le aducă? Sau chiar aceste laude ale stilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se și așează la coadă la alcool, dar e trimis la plimbare fiindcă el nu‑i încă adult - i se dau asigurări ferme în sensul acesta, incredibil! Hans zbiară că el își câștigă de mult existența. Îi răspunde o figură neînțelegătoare, care aparține unei fiice de medic. Nici măcar o țigărică nu poți să fumezi aici. Doamna Witkowski, care nu poate fi evitată, își ascunde sângele de profesor în mulțime (a fost și ea cândva profesoară!). În afară de asta, își mai ascunde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
rămân un om cumsecade și nu „cum cade”. Precum știi, rămas singur, impropriu spus, am doi copii și mulți nepoți dar... copiii noștri s-au născut obosiți, au o veșnică lipsă de timp și bani având mereu dorințe, lumea e neînțelegătoare iar eu nu pot face parte dintre cei care să nu-i înțeleg. Doar sunt părinte! Și dacă nu eu atunci cine? Ei au multe probleme iar eu sunt în afara lor azi ca pensionar. Se pare că nu prea își
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
în trupu-i ger,/ golit de vise și speranțe,/ pierdut,/ se plimbă un șomer/ cu lacrimile înghețate./ E greu să meargă mai departe,/ când buzunarul îi lipsește/ urzește iar minciuni frumoase/ gândindu-se la ce-o să pună iar pe masă/ copiilor neînțelegători./ Și iar privind cerul rugător/ cerșind din mila cea creștină/ ar vrea un trai mai bun, un ban cinstit/ să nu mai cerșească în bisericile pline./ Iar nu i-a venit șomajul,/vârsta nu-i permite să muncească,/ căci, vezi
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
luptă cu suferința a căzut în propria înșelare, nerăușind decât o sfidare, cum spunea marele nostru filosof creștin Nae Ionescu: „o încercare mai mult retorică, fără adâncime sufletească; o atitudine care își găsește răsplata mai adesea în admirația superficială și neînțelegătoare a mulțimii decât în adevărata liniște sufletească a înțeleptului, care înainte de orice este echilibru. Cinicul este un orgolios și de aceea un singularizat între semenii lui. Punctul lui de reazem e în afară; dar nu într-un absolut transcendent, ci
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Zeu”, nici în „Domn-zeu” și nici în „Dumnezeu”. 2. Așadar, Eu și Creatorul suntem Una și aceeași Entitate, nu „două” și nici „trei” sau mai multe „persoane”, dar care ar putea să pară diferite, funcție de dimensiunea în care vrea omul neînțelegător să Mă cunoască. 3. Nimic din ce există în Realitate nu poate să pătrundă în Abstractul Meu - zice Înțelepciunea −, nici măcar Eu însumi convertită în Creator al Realității, al cărui Izvor nesecat de Înțelepciune Creatoare I-am fost, Îi sunt și
NICEENILOR ŞI CELORLALŢI CREATORI DE DOGME ! de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352627_a_353956]
-
condeiului scriitorului ce scrie iscusit. În sânul acestor oaze duhovnicești, din îndepărtate vremuri și până în zilele noastre, și-au tors firul vieții duhovnicești pe ghemul veșniciei, nenumărate suflete. Avem datoria de a grăi despre ele nu ca iscoditorul indiferent și neînțelegător, ci ca aceia care ne-am pus inimile pe jertfelnicul credinței strămoșești. Oricine poposește în sânul acestui așezământ monahal, când se înapoiază întru ale sale, rămâne pentru totdeauna atașat cu sufletul de glasul tainic șoptit inimii într-o clipă de
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul...” (Luca 2, 10) Ziua aceasta, a Nașterii Domnului, este o zi de bucurie pentru toată lumea creștinească. Toți se bucură astăzi: și copiii cei mici, care privesc cu ochi încă neînțelegători spre viață; și copiii mai mari, în care a prins să mijească spiritul înțelegător al tainelor vieții; și tinerii, în care fierbe sfînta putere a vieții; și cei în vîrstă, ca și cei bătrîni. Care este însă motivul sau, mai
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
să pierd totul“ (Un amănunt de prisos), „închis între pereții/ unei lumi pe care n-o cunosc“ (un acoperiș deasupra capului), „eu nu sunt eu“ (La frontieră I), „sunt obișnuit să fiu altul“ (la început a fost usura), „Eu sunt Neînțelegătorul“ (Un cântecel cu stomacul). Resemnându-se în întunecime și anonimat, spiritul creator refuză lumina și resimte literatura ca arest și grajd: „nu vreau lumina altora care pute“ (La jumătate) în „arestul literaturii“ (Arestul literaturii), în „grajdurile literaturii“ (Un critic de
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]