13 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > UN ULTIM BOLERO! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 955 din 12 august 2013 Toate Articolele Autorului UN ULTIM BOLERO! Un ultim bolero dansat, Un ultim imn neînchinat, Când începuse muzica în sală, Era o liniște aproape abisală. Dar pe măsura ce dansau perechi, Revedeam priveliști vechi, Tu revedeai pajiștea albastră, În splendoare, nesfârșită, vastă. Fiindcă nu avem încotro! Vom asculta un ultim bolero. Când priveai la pajiștea
UN ULTIM BOLERO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/Un_ultim_bolero_mihai_leonte_1376292763.html [Corola-blog/BlogPost/357450_a_358779]
-
Alexa, Teatrul Național Craiova, stagiunea 2007-2008 Titlul cărții “ Oare chiar m-am întors de la Athos?” mi-a atras atenția, de la prima vedere, fără să știu precis dacă autorul este, sau nu, un smerit, inițiat în tagma bisericească sau un personaj “neînchinat la icoane”, așa acum avea să se descrie Dan. C. Mihăilescu, pe la jumătatea cărții sale. Pe parcursul lecturării acestei cărți această mărturisire a sa capătă diverse și nuanțate forme, pe care le-am surprins în paragrafele de mai jos: “Izolat în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > UN ULTIM BOLERO! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului UN ULTIM BOLERO! Un ultim bolero dansat, Un ultim imn neînchinat, Când începuse muzica în sală, Era o liniște aproape abisală. Dar pe măsura ce dansau perechi, Revedeam priveliști vechi, Tu revedeai pajiștea albastră, În splendoare, nesfârșită, vastă. Fiindcă nu avem încotro! Vom asculta un ultim bolero. Când priveai la pajiștea
UN ULTIM BOLERO! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Un_ultim_bolero_.html [Corola-blog/BlogPost/360100_a_361429]
-
și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Între 27 aprilie 1859 și 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii pași către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înființarea unui batalion de geniu) și a încercat înființarea unor instituții de credit (bancă națională și credit funciar). Între 14 iulie 1860 și 14 aprilie 1861 a devenit singurul prim ministru moldovean
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]
-
menite să lichideze numărul enorm de procese neterminate. Mihail Sturzda a căutat să impună autoritatea statului și în domeniul ecleziastic, cautînd să facă o anumită ordine în sfera veniturilor bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Legea de la 1835 cu privire la mânăstirile moldovenești neînchinate a instituit controlul statului asupra administrației averilor mânăstirești. O altă lege, de la 1839, prevedea înființarea unei dicasterii menită să se ocupe nemijlocit de administrarea averilor ecleziastice și introducerea unei discipline rigide în viață monahala din Moldova. A inițiat un amplu
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
iar ceea ce produc să plece în afara țării. Concomitent cu situația prezentată, mănăstirile închinate nu-și mai achită obligațiile față de statul în care se aflau, căpătând, și în această ipostază, o situație privilegiată. După cum este știut, suprafața moșiilor mănăstirilor închinate și neînchinate era considerabilă; în Muntenia ea reprezenta 27,69% din suprafața rurală, iar în Moldova 22,33%. Primul pas pe calea secularizării este făcut la 13/25 noiembrie 1862, când se pune în aplicare propunerea lui Costache Negri de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rău de câte ori i-a fost cu putință să ne păgubească. Rusia a sprijinit pretențiile mănăstirilor închinate asupra averilor secularizate cu tot dreptul de Cuza. Rusia a sechestrat, în folosul ei propriu, averile din Basarabia ale eparhiilor și ale mănăstirilor moldovenești neînchinate, sub pretext de a opri guvernul român să și le aproprieze. Rusia a încercat să desfacă unirea Țărilor Române punând la cale, prin agenții ei, mișcarea separatistă de la 3 aprilie 1866. Rusia, călcând angajamentul formal, luat printr-o convenție în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Editura Politică, București, 1973, p. 452) „Pământu acesta naște bărbați, Furtuna, nu plânsul, îi crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova, lângă-naltul catarg Veghează un bărbat și-un partid și-un popor Și sufletul lor e istorie, gândire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
arhiereu de Stavropoleos (1852), a fost, concomitent, egumen al mănăstirii Socola (1843-1862). Ecleziast și om de cultură, S. a participat la evenimentele politice ale vremii. Unionist ca și fratele său Neofit Scriban, a fost deputat în Divanul Ad-hoc, din partea mănăstirilor neînchinate (în 1857), și senator al unui colegiu electoral ieșean (1867-1869). Alături de fratele său, după 1865, luptă pentru canonicitatea Bisericii Ortodoxe Române. Dedicându-și mare parte a vieții activității didactice, S. perseverează în redactarea manualelor necesare diferitelor trepte ale învățământului. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
vodă Bibescu, dar nici intriga, nici lingușirea nu s-a putut apropia vreodată de dânsul." Drumul drept nu l-a dus, se-nțelege, la desfătări pământești: „Mai târziu a fost numit director la Departamentul Credinței, pe când moșiile mănăstirilor închinate și neînchinate se arendau cum da Domnul, post important și ambiționat de toți acei cari căuta să facă averi mari. El, care l-a ocupat atâți ani, a ieșit de acolo sărac precum intrase." Ar fi putut avea, măcar, consolarea contemplării unor
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
morții și pe cei ce spun viitorul, care șoptesc și bolborosesc", răspundeți: Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morți pentru cei vii?..." Madam Nicolici șopti și bolborosi: - Spirite Necunoscut. Strălucitor. Răzvrătit. Și neînchinat nimănui!... Îți oferim, în dar, luarea în deșert a Numelui Personal al lui Dumnezeu!... Rugîndu-te să trimiți, de urgență, acasă... Pe robul tău... Măcar pentru zece minute... Fiul lui Varlam și al Stelei. Pe Alcibiade Adrian Nicolici!... Rămaseră ciuliți, așteptând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
reclamă toate clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat și mândru, numele și steagul partidului, pe care alții l-au plecat unei vremelnice oportunități. Încheiem astăzi o nouă etapă a drumului nostru: redăm partidului care a proclamat în 1913 necesitatea marilor reforme politice și sociale inițiativa afirmațiunilor programatice în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de concentrare sub președinția d-lui Titulescu, n-am voit să luăm parte la guvernul de alegeri, prezidat de dl. Al. Vaida și am respins o colaborare care nu putea răspunde nici intereselor țării, nici demnității noastre. Singuri, sub stragul neînchinat și mândru al PNL, bizunidu-ne pe puterile noastre și pe patriotismul nostru, facem din nou apel la conștiința votului obștesc. [...] Scopul luptei noastre îl cunăașteți. Vrem să redăm Coroanei și țării, în aceste clipe grele, un instrument de guvernare viu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]