10 matches
-
avut cineva ochi și urechi prin aceste păduri fără de sfârșit, ar fi văzut că ele nu erau lipsite de ființe mișunând în desișul lor. Mai pe lângă mlaștini, sau pe lângă pâraie, puteai vedea căprioare și cerbi păscând în voie puțina iarbă neînghițită de întunericul pădurii. Pe colțurile stâncoase ale munților înalți priveliștile erau ceva mai vesele. Pădurea pierdea tăria, apăreau copaci mai pricăjiți. Iar și mai sus, acolo unde colții stâncilor începeau să amenințe privirile, începeai să te trezești cu priveliști de
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
programul infernal al ședințelor de partid, al voluntariatului. Muncește duminici, se lasă examinată la seminariile de materialism dialectic, îndură suspiciunea din școli. Cum logica și bunul simț sunt concediate din noua ordine, nu-i de mirare că formulele par de neînghițit și că memoria refuză îndărătnic asimilarea: „Nu mi-au dat pentru săptămâna asta 14 cărți de citit și de știut să răspund la seminar, în fața a 200 de persoane? Cu cât avansez în studiul politic, cu atât sunt mai aiurită
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu bicicleta. E fidelă prietenelor sale (gândind la Alice Botez - „Alisica”, scrie că aceasta „are oroare de orice sensibilitate și teama de a nu cădea în ridicol”. 28.07.1936). Este un profund analist: „Eărbații ăștia au niște înfumurări de neînghițit” (20.08.1935); un domn are mâna moale „ca o plăcintă” (20.09.1938). Portretele sale trasează umbre și lumini. Un violonist e „viguros ca un stâlp”, alții „spurcă pământul cu prostia lor” (9.01.41). La Nae Ionescu apreciază
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
națiune li s-a părut ambelor părți ca nealtele, vorba lui Eminescu, de un conservatorism enigmatic, care a făcut-o să răzbată în istorie chiar într-un anonimat straniu, neștiindu-se mai nimic despre ea timp de vreun mileniu, rămasă neînghițită de trecerile barbarilor. Fenomenul l-a determinat pe un mare istoric de stirpe eminesciană, Gheorghe I. Brătianu, să scrie binecunoscuta carte O enigmă și un miracol istoric: poporul român, carte publicată în anul de cumpănă 1940. Și e grăitor că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Award în 2001 și, concomitent, a fost nominalizat pentru Oprah's Book Club, competiție cvasi-mondenă în care autorul câștigător urma să fie invitat în show-ul lui Oprah Winfrey. Speriat de eventuala popularitate "consumistă" pe care ar putea-o capăta, neînghițită, chipurile, de cercurile intelectuale subțiri, Franzen comentează răutăcios decizia vedetei de televiziune, deși, pe seama ei, vânzările i-au crescut vertiginos. Romanul e, însă, cu adevărat fabulos, s-ar fi vândut oricum, pentru că reușește să capteze, viclean, cititori de nivele diferite
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
neziu și tu îmi spui că am luat-o razna. — Deci n-ai magneziu? — De unde să știu? — Da’ trebuie să ai? — Nu știu, doctorul zicea că da. — Care doctor? se holbă ea din ce în ce mai nedu me rită și rămase cu lămâia neînghițită. — Doctorul din vis. — Și tu l-ai luat în serios? — În vis, da. — Și-acum de ce nu te culci la loc? — Mi-a sărit somnul. — De ce? Nu știu, mi-a sărit pur și simplu. Poate chiar n-ai magneziu. Nu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
eficient și mai comod. nu ? spuseră amîndouă în același timp mîngîindu-mă pe ambele tîmple. 49. Un alt vis recurent. După o masă copioasă îmi dau seama că de fapt mi-au rămas în gură o sumedenie de bucățele de carne neînghițite. nu știu cum de s-a întîmplat totul, dar gura mea este plină de carne (uneori mestecată) pe care trebuie apoi să o scot pe furiș întrucît nici nu se mai pune problema să o pot înghiți. De obicei trebuie să-mi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
împleticite ca mersul unui mus speriat, pe o corabie în furtună. 25. eu sunt aici La Sevilla, trebuie să știi, cresc portocali în mijlocul drumului. Șinele tramvaielor unduiesc sinusoidal în funcție de rădăcinile care-și revendică insule de viață în ochiuri de pământ neînghițite de asfalt. Mireasmă grea de căldură, lipicioasă, ca de fruct strivit între degete trece din Arenal în Santa Cruz, o ia apoi spre nord, spre Macarena, se sfărâmă în Guadalquivir ca un trup de boare ciudată, în care se întâlnesc
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și chiar eram gata pregătit să le mănânc, când Karin-tante mă găsise cu gura plină de bucățele de hârtie fotografică. Se speriase, crezând că mă înecasem. Intrase în panică și-mi scosese degrabă bucățile de hârtie nemasticată și ca atare, neînghițită, din gură. Mă certase dar nu mă bătuse. Mă amenința cu jordița, dar nu mă lovea. Să nu-l bați-o îndemna pe mama - cu toate că trebuie să-l dezvățăm pe copilul ăsta, de năravul de mai mânca poze. Știi cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează o școală provincială, se lovește de ușă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]