2,285 matches
-
absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai bună “despre ziua în care vom muri” Ei au pus inima sinceră în pieptul artei zei geloși ofrandă mantrei pentru melodia ce învinge clipa pentru Domnul neștiut din noi Ei s-au luat de mâini prin fum, pucioasă și foc Să salute îngerii cu zăpadă El s-a întors să cadă în brațele fraților Să-i sărute pe frunte și să moară Ei au plecat ignorând gravitația
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
spunea: „Era chiar ceva uluitor și dezarmant pentru fiecare dintre noi: știa mai bine decât noi, uneori, ceea ce credeam că putem socoti problema noastră”. Ceea ce fascina mai mult era, spune tot Constantin Noica, „nu atât revărsarea, cât izvorul. Ceva din neștiutul spiritului nu înceta să se refacă ... Despre aproape orice vorbea Mircea Vulcănescu, îți dădea sentimentul că se naște din el.” Filosoful de la Păltiniș sfârșea prin a-l compara cu biblicul Noe, cel care comunica direct, firesc, cu Dumnezeu, și care
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
Strălucind în joc de ape. Dormi! Pe ușa din odaie N-or să intre gânduri rele, Că un câine orb din pluș e Paznic printre tufănele. Miere-am pus într-o ulcică Veche, apă neîncepută, Busuioc sfințit, adică O licoare neștiută. Fluturi mici plutind alene Vor să intre pe fereastră Ca să-ți pună blând pe gene Zbor de pasăre măiastră. Când zâmbești prin somn, tu, zână, Vise-ți tremură sub pleoape. Aș dori să prind în mână, Dacă palma îl încape
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1478887608.html [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
peste ani, se coceau strugurii în familiile altora și ușile se închideau în spatele farfuriilor pline în spatele caramelelor, în spatele copiilor mângâiați, iar eu țeseam povești cu îngeri, adulmecând, la ferestrele lor, DRAGOSTEA, și amețea toata carnea mea slăbănoagă de un parfum neștiut de vanilie, până sub corcodușul bătrân în care tot așteptam, ghemuită, ca ei să adoarmă sătui, iar eu să mor legănată în aburii orezului cu dulceață, până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
i-A Sfințit în Ceruri, și pe cei necunoscuți Pentru că numai DUMNEZEU, Jertfirea în ascuns o știe Și înainte de-a ști noi, i-A luat Împărăție ! La fel și în România : doar Cerul și al nost' Pământ Știu și neștiutul om ce cu adevărat e Sfânt ! Dăm zilnic recinoștință la Îngeri, Sfinți recunoscuți Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
i-A luat Împărăție ! La fel și în România : doar Cerul și al nost' Pământ Știu și neștiutul om ce cu adevărat e Sfânt ! Dăm zilnic recinoștință la Îngeri, Sfinți recunoscuți Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
important este existența anotimpurilor! Nu pentru a nu ne plictisi ni s-au dat anotimpurile! Fiecare astfel de perioadă din an aduce schimbare! Natura, temperatura, percepția, simțurile, puterea de zâmbet, adevărul despre tot ce înseamnă viață și multe altele încă neștiute de noi, trăiesc aceste schimbări! Dar ceea ce noi numim „schimbare” reprezintă, de fapt o perpetuă desăvârșire. Natura nu se schimbă, ci doar își desăvârșește gena prefacerii în cârdășie cu personalitatea anotimpului „de servici”. Și atitudinea noastră față de ceea ce există în
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445404893.html [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
1400, nouă era statalitatea. Din Uric se trage școala moldovenească de artă a cărții cu scrierea moldovenească - unanim recunoscută de specialiști încă din secolul XIX. Imaginile evangheliștilor vor fi reluate cu fidelitate în arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot până la Petru Rareș, iar scrierea lui Uric este păstrată cu fidelitate în toate formele de artă ulterioare: pisanii, pietre de mormânt, pictură murală, broderii, orfevrărie, lemn. Gavril Uric reprezintă apogeul scrierii
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
17 mai 2016 Toate Articolele Autorului PE MAL DE CER Pe mal de cer o lună Plângea cu fir de stele Și trimitea lumină În hohot pe pământ Și în suspin adânc Pierdută printre ele Își ghigosea în suflet Amaru-i neștiut. Privea în jurul nopții Un suflet să zărească, Dorea să-și spună oful Prea de demult ascuns Și ne văzând pe nimeni Pe mal de cer și noapte Pornit-a să găsească Luceafărul ascuns. Suspinul din adâncu-i Nu o lăsa să
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463497848.html [Corola-blog/BlogPost/379058_a_380387]
-
stinse-ncet și ea, Se-nchise orice cale Doar rana-i se deschise Să îi primească dorul Și să-l înece-n ea. Cu supărarea-i neagră Pe mal de cer se duse Să plângă-n fir de stele Amaru-i neștiut Și-apoi să curgă lin Prin dorurile-i grele Spre a-și îngropa iubitul De nimenea văzut. Referință Bibliografică: PE MAL DE CER / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463497848.html [Corola-blog/BlogPost/379058_a_380387]
-
mâna tremurânda, o lumânare pâlpâie a despărțire. Mâinile tatălui, împreunate-n sfântă-nchinăciune, privirea-i se închide pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una, de fiica, cealaltă, de tată. Într-un sătuc, cu multe neștiute, o fată-și duce sufletul la groapa, îi este viața-n paranteze rupte, răpusa, plânge blestemata soarta. Îi tremura genunchii, povestea-i terminată. A fost odată, o fiică și un tată. Au fost, odată. Une fille et un père, tânt
UNE HISTOIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1410356588.html [Corola-blog/BlogPost/367650_a_368979]
-
mâna tremurândă, o lumânare pâlpâie a despărțire. Mâinile tatălui împreunate-n sfântă-nchinăciune, privirea-i se închide pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una de fiică, alta de tată. Într-un sătuc, cu multe neștiute, o fată-și duce sufletul la groapă, îi este viața-n paranteze rupte, răpusă, plânge blestemata soartă. Îi tremură genunchii, povestea-i terminată. A fost odată o fiică și un tată... Au fost, odată. În ziua de 13 Mai 2009
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
tot vezi, doar, Iubirea! O singură melodie o asculți la nesfârșit Chiar și timpul care trece te privește zâmbitor Tu oftezi fără să vrei și gândești că ești iubit. Mi-ai aprins lumina-n suflet Iar atunci când îmi zâmbești, Universuri neștiute în adâncul meu creezi... Pașii tăi, ușori, i-aud! Pe sub ei cresc numai flori! Mă săruți cu-n dor nebun ce îmi dau mii de fiori... In ochi îmi răsar steluțe ce se-mprăștie în vers. Tu, îmi ești speranța
UNDE-I SOARE E ȘI-O UMBRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1450035783.html [Corola-blog/BlogPost/378438_a_379767]
-
dar și pe altă cale în viață. La un alt acum, după ce și bunica mea a plecat printre vii, am înțeles că fermitatea din glasul ei, la alegerea liceului pentru nepoată, nu era a ei, ci a Bunului Dumnezeu, care, neștiut și tainic, își arăta dragostea față de o fetiță ce abia se năștea, când eu îmi alegeam liceul. Februarie 2016 Referință Bibliografică: Cerasela Nicoleta Slăvulete / Cerasela Nicoleta Slăvulete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
eventuală deraiere sau pierderea realității. O fracțiune de secundă și întunericul cuprinde culoarele rațiunii scufundându-le într-o beznă totală, cu intermitențe luminoase înșelătoare. Creierul ... un mister cu multe ecuații nedezlegate. O ecuație necunoscută care ne conduce câteodată în lumi neștiute Mintea umană poate atinge imposibilul ... Camelia C septembrie 2014 Referință Bibliografica: Mintea umană / Camelia Constantin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1345, Anul IV, 06 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1410006290.html [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
pe înserate Când tăcerea mă îmbracă și la ușă, noaptea bate; Noaptea ce mi-alungă somnul și mă uită-ntr-o secundă Ce se pierde-n constelații, în uitare să m-ascundă. Și mi-e bine și mi-e pace, neștiută-n sihăstrie, Fori de câmp adun spre seară, visul liniștit să-mi fie; Să nu plece spre lumină, dimineața să-l orbească, Împletesc din firul ierbii scut, de zori, să mi-l ferească. Să rămână lângă mine și să sper
ŞI DE-AR FI SĂ CÂNT VREODATĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1436238116.html [Corola-blog/BlogPost/368927_a_370256]
-
sens, am în pregătire cea de-a doua teză de doctorat, care va fi în engleză, Lexical semantics in text processing (Contrastive diachronic studies on Romanian language). Să nu uit și de poezie (iarăși zâmbește) și multe altele... știute și neștiute. R.: Care este rezultatul acestor patru ani de activitate de când v-ați întors la Iași? D.G.: Cred că am spus destule despre mine. Și ce nu am spus, o spune pagina mea personală de Internet, http://webmail-profs.info.uaic.ro
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
A strâns cu migala, ardoare și răbdare toate gândurile bune legate de creația poporului nostru, de patrimoniul lui, de esență rădăcinilor lui și de inimă istoriei lui zbuciumate, pline de biruințe nemaiîntâlnite în alte istorii, dar, din păcate, nescrise și neștiute decât din rarele impresii cuprinse în marile cronici și documente așternute de puținele personalități străine, care, cu multă dreptate în suflet, nu se temeau să scrie despre acel neam ce ocupă teritoriul de la Nistru până la Tisa și spre nord ceva
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
trebuie sa-i rămână simbolică avere, clădita împreună cu ceilalți, si de el-de acel om care, cu eforturile minții sale și-a transcris pe foaia albă, neștiutoare, valoarea scriiturii ce se va așterne, înnegrid-o cu semnele venite de undeva, de un <> neștiut, transmis de Unică voința Dumnezeiasca celui ales pentru a întregi patrimoniul cu peste 200 de cercetări și studii de istorie literară română, cu peste 50 de cărți și mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii”. (Așa cum l-
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Depărtarea, întâlnirea, călătoria sunt, de altfel, mărci emblematice ale unei poezii de calitate și de interes pentru cei care prețuiesc efuziunile lirice adevărate. Cartea de față facilitează, celor care mai au asemenea răgazuri de lectură, si o întâlnire cu pulsațiile neștiute ale propriului suflet: iar rostul unei cărți este să ne aducă aminte de nevoia de sensibilitate și de înțelegere a trecerii noastre prin lume, raportând-o adesea la trecerea altora, crezând pentru un moment prea scurt, ca noi am fi
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_dram_sub_semnul_trecerii_constantin_dram_1356681132.html [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
ea, limitează orașul revarsându-se în valuri de cetini. Adierea ușoară a vântului, lasă impresia că muntele coboară încet către oraș! Cerul de culoarea griului neutru vibrează în jurul astrului în tonuri de roșu. Un apus de vis, plin de povești încă neștiute. Muntele domină, poalele lui se varsă în valea posacă parcă făcându-și loc printre troienele albicioase. ) Referință Bibliografică: Sunt lacrimă din lacrimile tale (continuare) / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul II, 01 octombrie 2012. Drepturi de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_contin_gheorghe_serbanescu_1349143838.html [Corola-blog/BlogPost/359053_a_360382]
-
să-mi promiți ! Ca-odata ușa descuiata,Ai să-i “eliberezi” pe rând... XIII. VIS DE IARNĂ, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. VIS DE IARNĂ Aleargă gandule și du-te ! În țară Viselor neștiute. Aleargă gandule nebun ! Și du-ma în Țara lui Moș Crăciun! Încalecă pe șaua norului Și du-ma la hotarul dorului ! Indeamna-ti caii năzdravani să mă poarte spre basmul cu “nesfârșiții ani”. Aleargă gând al reveriei Și du-ma
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
funciară a celui ce știe că este mereu străbătut de “o falie” care-l face să trăiască două existențe : “într-una am fost fără să știu,/în vremea de astăzi sunt,/ dar îmi pierd trupul prin zboruri joase de păsări/ neștiute..”. Poet ce simte cu ochii și e capabil să transpună în cuvînt frumusețea adâncă a paradoxului de a fi veșnic, deși este trecător ( “Ca apa rece dimineața printre degetele nesigure,/ ca umbra ce nu va mai fi în același loc
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
safirul în păru-ți straveziu, Durerile dispar prin farmec în labirintul argintiu. Nopțile noastre înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele în palma ochiului trup, Pâna la coapsa din văzduh Și ne-mbrățișam până la rodul crud din amurg, Unde susurul apei răcorea oglindirea ochilor stea, Fără a mai ține cont de
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
privit prin dorul ochiului meu luminat, Ale cearșafurilor îngălbenite și topite de sentimente seci, Prin gândul neputinței mele, reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]