44 matches
-
cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de posesiunea sa și trebuie să fie zi de zi și poate în fiecare ceas la lucrul domnului său. Altfel, națiunea are într-adevăr spirit; neașezarea ei vine desigur din nenorocirea ei.[5]” Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc.[6] Reformele iozefine ale
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
timpuri, când, mulți devenind șomeri o iau pe căi greșite. Autorul își concentrează atenția și mesajul prin cugetările șefului de post al Poliției Mușeteștilor, bun cunoscător al vieții și al legii, care judecă și justifică neajunsurile sociale de azi prin neașezarea postrevoluționară în care democrația este fragilă iar libertatea este confundată cu anarhia. „Ce să-i pretindă, de exemplu, unui tânăr neinstruit, sărac lipit pământului, flămând și desculț, fără o carieră, fără visuri și fără perspective ?” (pag. 62) Victimă a acestei
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Paradisul_insangerat_recenzie_de_dumi_al_florin_tene_1330061604.html [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
gâtuirea Turciei, s-a opus, politicos însă foarte hotărâtor, la tentativele de a complica și România în politica orientală a Rusiei, soarta guvernului și a partidului conservator era hotărâtă. Trebuia să cadă cu orice preț. Vecini cari privesc cu bucurie neașezarea și netocmirea vieții publice de la noi au știut să stârnească cu mâna lungă acea furtună dinlăuntru și au știut să găsească instrumente mai docile pentru politica lor. Mai avem nevoie a continua espunerea acestui argument? Promitem că, atunci când cerul nostru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru care boierimea în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a instituției din alte țări, au fost vecinica neașezare a lucrurilor de la noi [din] țară, vecinicele schimbări de domnie cari se făceau în urma influențelor polone, ungare și turcești, căci câteșitrei marile puteri vecine căutau să absoarbă pe socoteala lor patria noastră, iar aceasta căuta să pareze tendințele lor prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era mai puternic. Nu tăgăduim că aceasta era o politică de slăbiciune, dar, bună-rea cum era, a prezervat țara de lucrul cel mai rău din toate, de căderea pe mâni străine, și tot politica aceasta a fost cauza {EminescuOpX 166} neașezării dinlăuntru, cauza pentru care nu s-au cristalizat din fierberea vieții istorice un miez statornic al unei nobilimi naționale care să aibă voința și puterea de-a rezista tuturor încercărilor necoapte și costisitoare de înnoire și de pospăială apuseană. Dacă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dăruii, bineînțeles ca să-și amintească această vizită, încântat de alegerea la care curiozitatea ei se oprise (avea atunci numai 18 ani), în timp ce maică-sa, mult mai pragmatică, cerceta din ochi, gospodărirea camerei de la față, dar era nemulțumită că în așezarea, neașezarea lucrurilor ce o mobilau, precum și în nemișcarea perdelelor lungi de la ferestre, de catifea, nu putea desluși ceva anume ce spera să i se dezvăluie din natura secretă a celui ce locuia acolo, pe care era convinsă a-l cunoaște dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Copca rădvanului) ori purtând urmele istoriei (Lângă apa Vodislavei) sau pe cele ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii lui Mahmud). Mihail Sadoveanu vedea în ceea ce considera el „balcanic” mai curând o neașezare, o precaritate morală, căreia îi opunea un fond al tradiției românești, țărănească în esență, dar nu ignora afinitățile și chiar înrudirile spiritului popular autohton cu cel oriental (Ostrovul lupilor). Dincolo însă de un astfel de umanism popular și de stilizări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
unui scurt istoric al cuvântului clasic și al celorlalte noțiuni din această familie lexicală. A ordona sensurile unor termeni literari nu este însă cel mai ușor lucru, având în vedere complexitatea și, de multe ori, instabilitatea acestora, în sensul unei "neașezări" într-o matcă semantică definitivă. Este ceea ce sugera și Tudor Vianu într-un studiu interesant privind transformarea termenilor de istorie literară, accentuându-se lipsa de rigoare a acestora, spre deosebire de alte domenii precum cel științific în care noțiunile sunt mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu e motivată de felul în care scrie: căznit, cu mari întreruperi, cu un consum nervos disproporționat, chinuit de coșmaruri, de sărăcie, de nefericire. Faptul că, în decursul anilor, a locuit în peste o sută de locuințe spune ceva despre neașezarea adâncă a ființei sale. Însoțit de Cissy Pascal, soția lui mult mai în vârstă, și de Taki, faimoasa pisică persană, neagră ca tăciunele, Chandler a ilustrat el însuși figura cavalerului rătăcitor. Chiar dacă aventurile sale se desfășurau între cei patru pereți
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trebuie să-l dobor" pentru a reuși, într-o lume în care, dacă mi se oferă oportunitatea, "trebuie să apuc acum și aici" și în care regulile sociale sînt cel mai adesea interindividuale, negociabile. Așadar, experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acum aprig, cutremurând pardoseala și pereții; golul lăsat în urmă de fugară dădea zgomotului o rezonanță exagerată. Ian recunoscu vuietul impetuos: viitura! Uitaseră porțile de la Maeslantkering deschise! Cu tot cu făgăduințele ei, țara cea mai de jos, regatul smuls incert de om neașezării, era iarăși în curs de inundare. Numai de-ar fi reușit să salveze femeia! Aripa lui salvatoare se desfășură deasupra-i ca un acoperiș plutitor pe nemărginirea neagră a nopții, în mijlocul căreia el era lucarna luminoasă pe unde Ondine trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în diferite zone ale terenului. Antrenorul stabilește zonele marcându-le cu linii și cercuri desenate pe teren. * Executarea serviciului prin diferite procedee. Executantul alternează serviciul lung, scurt și razant. Greșeli în învățarea serviciului În învățarea serviciului cu lovitura de dreapta: * Neașezarea cu ambele picioare pe sol. În partea pregătitoare executantul se așează uneori cu greutatea copului pe un singur picior și cu celălalt picior așezat pe vârf sau orientat prea mult în lateral. * Serviciul nu este executat cu o mișcare continuă
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu, iar Doru Burlacu ține cronica literară. Tot acesta oferă un eseu despre „neașezarea” țării în opera lui Grigore Ureche, în vreme ce A.I. Brumaru scrie un eseu intitulat Mihai Eminescu. Loc românesc și locuire românească. Traducerile aparțin lui Florentin Pițu (din Samuel Beckett, Aleksandr Soljenițân), Petru M. Haș (poeți francezi contemporani) și Mircea Ivănescu (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
prosperă, între hotare stabile, liberă și cu un prestigiu recunoscut"120. După sufocanta înșiruire de bătălii și de preparative militare din aceste pagini, aprecierea pare cam greu de susținut, tot ceea ce a precedat-o sugerând un război perpetuu și o neașezare fără leac. O cu totul altă perspectivă asupra epocii se regăsea, previzibil, în capitolul dedicat "sintezei culturale românești". Acolo Ștefan era plasat între marii ctitori, numele său devenind echivalentul pentru "o jumătate de veac de istorie a Moldovei". Amploarea patronajului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vâna de văzduh" sau "vergelele de aur" sunt figurile în care imaginea, deși imaginată, e doar posibilul unei zămisliri, inimaginabilul care ne pune în situația imaginării. Căci ce ne tulbură mai mult existența așezată în limitele explicabilului dacă nu tocmai neașezarea de neimaginat, de pildă niște păsări neclintite care lunecă în lumina neînțeleasă a nezborului, spre in-formul la care aspiră? Aspiră așa cum expiră, căci stă în natura imaginii să se mlădieze pe trunchiul aceastei duble mișcări, să stea în lumina care
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
versificate: „Nu știm ce-i adevărul. Nu știm nici dacă este./ Ori prea-i amar, și Zeul nu vrea să-l știm și noi?/ Ci, omul fiind singur, zidit fără ferestre,/ A izvodit cuvântul spre a putea fi doi” sau „Neașezare-i totul, ca și cum Absolutul/ Mereu se tot amână de teama neschimbării/ Ce-ngheață primenirea, norocul recreării./ Această-nțelepciune de mult ne-o-nvață lutul”. Mai multe culegeri de eseuri - Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Aporii ale tragicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
ar fi de față mustrarea apelor medicinale. În toate casele se aduc brăzișori pentru "Tanenbaum". Se jertfesc animale, paseri și brazi pentru cel care a propovăduit cu totul altă jertfă. 24 Dechemvrie. 1937 Să fie știrile de neliniște și de neașezare a unui regim acceptabil în țară, care m-au făcut să fiu zilele acestea, plin de negură și painjeni? Ori faptul că mă apasă pentru întăia oară singurătatea s-ar datora stării speciale a vârstei când vin să caut aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine ca mine.” Această încheiere mi-a adus aminte de romanul parodic al lui Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, a cărui încheiere vorbește, într-o cheie grav-umoristică, tot despre destinul românesc și veșnica noastră neașezare sub vremi: „Eroii ne sunt pe drumuri și, fără voia noastră, nu-i mai putem aduce acasă, silindu-i la un etern surghiun. De departe, din loc neprielnic, Metodiu și Iovănuț ne fac semne înspăimântate cu mâna și, dac-ar
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
beneficiază de un "început somptuos" prin întreaga producție a cronicarilor. Azi îl putem contrazice pe mentorul Sburătorului - unul din puținele puncte în care poate fi combătut! - socotind că literatura subiectivă poate înflori tocmai în condițiile de criză, reflectînd precaritatea existenței. "Neașezarea" poate fi în egală măsură un handicap și un stimulent pentru însemnările intime, care devin "o piedică în calea uitării". Această împrejurare se verifică eclatant în cazul amplului Jurnal al lui Radu Petrescu, operă majoră a întregii noastre literaturi, izvorîtă
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
douăzeci de ani. Groșan a scris o superbă parabolă a descompunerii lumii comuniste românești, surpată de propria prostie și nemernicie. Finalul cărții e el însuși de-o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului pe care nici nu ni-l asumăm, nici nu-l putem respinge. Compus ca o replică adresată Cetitorului (adică Cenzorului din epoca comunistă), textul are gravitatea și patetismul autentic al unui discurs
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
cartea lui Lars Saabye Christensen (vezi și Herman sau Frați pe jumătate). Dusă până în pragul halucinației, ea lucrează pointilist, dilată fiecare detaliu și extrage din el ingredientele din care, în final, se va putea identifica tabloul mare, sensul general-uman. Fragmentarea, neașezarea, mișcarea oarecum browniană sunt perfect motivate de personajele adolescente în căutare de busolă. Prinși în vâltoarea rebelă a anilor ’60, cei patru adolescenți exersează variante de stăpânit lumea, se lasă purtați de curente ideologice divergente, cred în idealuri nobile, dreptate
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
mai probabil neimpusă, cum ne putem grăbi să credem, de o dificultate tehnică, găsim "1925. Anul XVII", pauză cît fruntea foii, "Ianuar No. 1". Singurul indiciu, fiindcă, altminteri, nimic din cuprinsul înșirat la vedere nu trădează început de an și neașezare. Pe aceeași copertă încape adresa ieșeană a redacției, și precizări administrative: apare lunar cu cel puțin 160 de pagini, iar abonamentul în leii noștri de azi ar prețui aproape cît atunci. Și - se putea? - nelipsita greșeală de tipar: Nmărul 30
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
deopotrivă, o cronică de familie, cu zvâcnete dureroase, mistico-apocaliptice, și o frescă socială - în descendența prozei realiste tradiționale - a satului transilvănean din timpul comunismului și al paraginii postdecembriste (istoria „a două generații dintr-un neam neașezat, în rele vremuri de neașezare și sărăcie”). Tabita hașurează epic o „hartă a morților” săi, într-o povestire cathartică, de eliberare a furiei acumulate încă din copilăria „de lagăr” și de iertare a propriilor părinți: Agustin, Străjerul lui Iehova și „Tatăl cumplit”, profetul eschatologic subjugat
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
că „ireala" capitală britanică s-a subdivizat, întinzându-se pe întrega suprafață a pământului și renăscând, cu demonii și îngerii săi, în sudul american. Suferința sufletească profundă a tuturor personajelor - cu excepția lui Donald Mahon, a cărui suferință e fizică -, disperarea, neașezarea, neputința de a-și găsi un loc doar al lor, felul dezordonat în care trăiesc, visceralitatea agresivă sunt elemente constitutive ale modernității ivite din demolarea spațiului și valorilor tradiției engleze - o tradiție în egală măsură fascinantă și opresivă. Cele doar
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]