91 matches
-
Fundației "România literară". 1954, 1968 și 1989 au fost anii de reper din istoria Gazetei (și României) literare. Li se adaugă 2002. Sperăm ca promisiunile acestui nou început să devină realitate. Avem nevoie și de puțină șansă. Într-o lume neașezată, ca a noastră, cei mai buni izbutesc dacă au și o brumă de noroc. Fără asta, vai, nu se poate. Astăzi, miercuri, 27 februarie, va avea loc la Uniunea Scriitorilor (Calea Victoriei 115) o conferință de presă în care vom prezenta
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
Gheorghe Grigurcu Are oare dreptate dl Ilie Guțan, cînd, în cuprinsul unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
salata își dă poalele peste cap./ Număr dublu. Cercul rotund peste cercul pătrat" (Cerc rotund peste cerc pătrat). Șaizecist sadea prin anul nașterii sale (1940), Ion Murgeanu merită o mai înaltă prețuire în cuprinsul "generației" d-sale, încă, împotriva aparențelor, neașezate satisfăcător, cu unele locuri ocupate abuziv iar cu altele vacante.
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și de
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
bogat ca ei, deoarece port în suflet chipuri de basarabeni aleși, dar și întâmplări cu ei, ca pe niște icoane...”. O listă a acestor oameni e lungă, dar câteva nume tot voi pomeni: fratele meu mai mare Grigore Vieru, încă neașezat la locul lui între valorile spiritualității românești, apoi Nicolae Dabija, scriitor de talie europeană, încă necunoscut cum se cuvine, Mihai Cimpoi, un demn urmaș al lui George Călinescu, un ”Ceahlău” în critica literară română, Valeriu Matei, om de cultură și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
mult ca o concesie făcută cutumei. Să fie o întâmplare că tocmai școala, care ar trebui să asigure fundamentele unei educații estetice, a consimțit să renunțe treptat la studiul valorilor așa-zicând clasice, în frunte cu Eminescu, în favoarea acelora încă neașezate și, deci, incapabile să garanteze o perspectivă corectă? Nici șansele de a face din Eminescu un reper moral nu sunt mai mari într-o lume pentru care respectul principiilor etice a căzut în desuetudine. Chemat să ne călăuzească pașii în
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
lui Hasdeu și Grandea în presă, cît și la protestul lui C. Bolliac în Parlament contra indiferenței oficiale față de Bolintineanu, îl plîng cu emoție pe "bardul României". Au trecut de atunci 130 de ani, dar posteritatea i s-a dovedit neașezată, cu uitări și reevaluări succesive. Judecățile critice sînt în egală măsură juste și eronate, pe cît de instabil este "unghiul auctorial". Poligraf conectat la comandamentele unei epoci imperative, Bolintineanu ia pe seama talentului său fatalmente mărginit idealurile nemărginit formative ale generației
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
biografic (anul sau de naștere, 1956, e cel în jurul căruia pivotează majoritatea componenților generației cu pricina) cultiva un lirism particularizat, neîncadrabil în șabloanele "generationiste". E un "disident" cu aplomb. Stratul sau liric primar e romantic, vitalist, turbulent, precum un sol neașezat geologic, în care se produc erupții vulcanice ori măcar țîșnesc impetuoase gheizere. Nostalgic, poetul regretă neapartenenta să la elementele cosmice, cosmosul fiind aici asumat nu doar prin simbolurile sale consacrate, ci și printr-o retorica ce vuiește în marile-i
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
trimite la promulgare o Lege favorabilă Penalilor? O va respinge, provocînd în chip inevitabil scandal? Sau o va promulga, de dragul liniștii iliesciene, și va organiza apoi dezbateri cu toate forțele pentru a ajunge la consens? Să fim serioși! În România neașezată - vorba lui Caragiale - un președinte nu va provoca scandal numai dacă e mort. Sau dacă se numește Klaus Iohannis. Klaus Iohannis, du-te și te culcă! Și ia-l cu tine și pe Vasile Blaga!", conchide Ion Cristoiu.
Ion Cristoiu: Klaus Iohannis, du-te și te culcă!... by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21649_a_22974]
-
iar nu al devenirii. Dar antitradiționalismul lui C. Noica nu e consecvent. Prea febricitant, prea patetic pentru a nu se vedea legătura lui clară cu "trăirismul" generației sale, filosoful nu apare suficient de "rațional", avînd chiar, stilistic vorbind, un aer neașezat, frămîntat, divulgat printr-o dicție deloc calmă, mai curînd gîfîitoare, de om care urcă în fugă o pantă. Raportarea preliminară la Cioran, într-unul din comentarii, este edificatoare: "De ce noi, românii, etnic vorbind mai omogeni decît germanii, a trebuit să
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
După ce, acum puțină vreme, am luat la cunoștință că forma sânilor poate trăda personalitatea, e momentul să aflăm ceva nou, absolut senzațional, care ne va schimba viața. Sunteți pregătiți? Adică... ați luat un loc? N-aș vrea să vă prindă neașezați vestea și să vă măture de pe picioare. Aveți un pahar cu apă lângă voi? S-ar putea să vi se usuce gâtul. Un Extraveral aveți la îndemână, în caz că vă ia cu transpirații și palpitații? Dacă v-ați luat toate aceste
Analiştii de sâni lovesc cu o nouă descoperire zdrobitoare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20568_a_21893]
-
inamici ideologici sau detractori publici, important e altceva: senzația de deșertăciune pe care o capeți măsu-rînd proporțiile fenomenului, dar o senzație care depășește volumul de față, și chiar și pe autorul lui. Căci e vorba de cît de mișcătoare și neașezată e lumea inte-lec-tua-lilor români, de ușurința cu care încheiem niște alianțe pe care le considerăm veșnice, pentru ca peste un an sau doi să le desfacem definitiv. Și la sfîrșit, după atîtea solidarități efemere și cunoștințe pasagere, simțim cum amărăciunea sedimentată
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
desenului. Eliptic și contrastând din punct de vedere cromatic, discursul sugerează mai degrabă un aqua-forte nutrit din complicațiile psihologice ale personajelor, decât de adâncimile componentei grafice. E însă dincolo de orice dubiu că ideea de marinar, de călător misterios, de ființă neașezată apelează la resursele de romantism ale cititorului. Menținându-se în zona clar-obscurului, Hugo Pratt atinge, cu o singură săgeată, mai multe ținte. Femeile reprezintă un pilon esențial în „întărirea mitului” atent construit al marinarului cinic, ironic și sentimental (Mandel, 2008
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
Națională pentru Știință și Artă. I-am evidențiat și calitățile (mai multe și mai importante decât deficiențele), și defectele (în situațiile, puține, în care a fost cazul). Nu toate edițiile sunt fără reproș. Ar fi și greu, într-o cultură neașezată ca a noastră. Proiectul, în ansamblu, bine gândit și excelent realizat tipografic, merită toată atenția. Colecția "Opere fundamentale" este cea mai interesantă, mai coerentă și mai amplă inițiativă de reeditare a clasicilor, apărută după 1990. Este construită temeinic pe principiile
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
Piru, Dumitru Micu și Ion Rotaru ne încredințează că o sinteză integrală de istoria literaturii române nu poate fi decât operă de autor (pentru toți, modelul călinescian este suveran) și misiune de universitar în pragul pensiei. O fi tânără și neașezată literatura română, cu o istorie zbuciumată de numai cinci sute de ani (față de cei o mie cinci sute ai marilor literaturi occidentale), dar are nevoie, pentru a fi înțeleasă și povestită, de un senior așezat, cumpătat și înzestrat cu o
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
adevărata Școală Ardeleană. O ultimă răscoală, peste veac - 1907 va fi, deja, altceva, și ultimul nostru război cu Turcia, al curcanilor din '77. Succesul conferinței abia trecute îl îndeamnă pe vorbitor să repete lecția de istorie, aruncîndu-se, însă, în apele neașezate ale unui passé recent. La 1880 se pare că este o vreme de cumpănă, a dezamăgirii de sfîrșit de veac, cînd toate sacrificiile au părut făcute în zadar. Că nu este așa, că istoria, oricît de compromisă, cînd progresul bate
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
clasele sociale tradiționale (țărănimea, muncitorimea), eșecul era asigurat, pentru că aici funcționau clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de lumpeni și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul va
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
înălțat în fața mea după ce am reușit să le deschid. Pentru că în cele din urmă (cred că aveam 13 sau 14 ani) am reușit să deschid cu emoții și cu un șperaclu o ușă. Iar înăuntru am descoperit mii de cărți neașezate pe rafturi, ci vărsate pur și simplu în mijlocul încăperilor, dealuri de cărți aruncate una peste alta și înălțân-du-se aproape până în tavan. Erau, aveam să înțeleg mai târziu, cărțile epurate din bibliotecile desființate ale episcopiilor orădene. Nu e pentru prima oară
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
n-a vrut ca romanii să trăiască răscumpărați cu aur." (Ut Romani auro redempti non viverenf) (II, 30) " Într-adevăr, acolo unde înțelepciunea și curajul sînt lipsite de forță, trebuie ca destinul să-și arate puterea; iar cum soarta este neașezată și schimbătoare, republicile și statele care stau sub influența ei se schimbă în permanență trecînd prin aceleași încercări, pînă ce, în sfîrșit, se ridică un om atît de îndrăgostit de vechile învățăminte, încît reușește să înlănțuiască destinul și să-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
după '90 îi tot lipsește accesul la piața europeană și mondială pentru a-și proba, în toate sensurile, vigoarea. Dacă artiștii visează legitim la accesul pe piețele mari și la eliberarea din spațiul pauper și nesigur al pieței românești, încă neașezată și imprevizibilă, dorința celorlați actori ai pieței de artă, în special galeriști și manageri ai unor case de licitație, de a face același lucru este cel puțin prematură și greu sustenabilă. Marii actori ai pieței internaționale de artă, și în
„De la București la Paris“ și retur (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7439_a_8764]
-
căutarea unui cititor de poezie. Unul civil, adică nici poet și nici critic. Cititorul de poezie este o specie pe cale de dispariție, m-am convins eu la fața locului. Poate că salonul de carte era încă prea la început, încă neașezat, și de aceea nu am găsit eu, pe cineva care să ducă o carte de poezie acasă, împreună cu achizițiile prețioase, cumpărate cu reducere. "Numai poeții își citesc ei între ei cărțile", îmi spune cu tristețe un poet-editor, la umbra cărților
Cititorii de poezie by Ileana Băja () [Corola-journal/Journalistic/7119_a_8444]
-
așa de vinovat, cu cîteva zile înainte de trecerea acestuia în opoziție. Și pe urmă iar așa și tot așa." (Cănuță, om sucit) Să citim aceste rînduri ca pe un autoportret al scriitorului ar fi desigur excesiv. Dar ceva din firea "neașezată" a lui Caragiale se poate totuși zări în ele. Și ne gîndim nu atît la tribulațiile omului, cît la acelea ale creatorului de ficțiuni. Ale celui care, de mai multe ori, și-a îndreptat scrisul în direcții neașteptate, revenind în
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
românești n-au uitat nici să-și cultive, deseori cu o nobilă discreție, tradiția, dar nici să țină pasul cu vremurile - dovadă stau grupajele de literatură proaspătă din fiecare număr, dar și, de pildă, editorialul lui Traian Ștef despre vremurile neașezate pe care le trăim, pe care autorul le explică prin sintagma „dezinvestirea politică”. Una peste alta, numărul 9 al revistei oferă o lectură plăcută, informată și, bineînțeles, festivă.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
da un răspuns unic și irepetabil unor probleme, neliniști convulsii și angoase comunitare”. Ceea ce înseamnă că literatura devine cu adevărat document mai ales în momentele de criză a istoriei, când capacitatea de a „surprinde în mod nuanțat și profund identitățile neașezate, neliniștitoare și, foarte adesea, marginalizate ale lumii sale” se dovedește vitală. De aici, priza egală deopotrivă față de fenomenul comunismului și al tranziției. Ambele sunt, în fond, epoci în care literatura își iese din matcă și concentrează valori umane mai largi
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului constituie, deopotrivă, o cronică de familie, cu zvâcnete dureroase, mistico-apocaliptice, și o frescă socială - în descendența prozei realiste tradiționale - a satului transilvănean din timpul comunismului și al paraginii postdecembriste (istoria „a două generații dintr-un neam neașezat, în rele vremuri de neașezare și sărăcie”). Tabita hașurează epic o „hartă a morților” săi, într-o povestire cathartică, de eliberare a furiei acumulate încă din copilăria „de lagăr” și de iertare a propriilor părinți: Agustin, Străjerul lui Iehova și
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]