526 matches
-
Dragoș Bucurenci Dragi tovarăși și pretini, ‘timați voluntari, Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Muncii, 1 mai 2009, adresez un îndemn hotărât la sărbătoare prin munca voluntară, plantare neabătuta și lupta pentru progresul și apărarea naturii patriei! Oamenii muncii de la orașe și sate sunt așteptați să să alăture campaniei mobilizatoare de primăvară “România prinde rădăcini“. Marea Adunare Voluntară Națională se va uni într-un glas și o simțire în
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
fraze, paragrafe... My, my! Ideea marxista cu comunismul care s-ar “edifica” plenar în țările capitaliste avansate este cea mai mare tâmpenie de predicție istorică făcută vreodată - dar DB nu pare să-și dea seama de asta, așa că o repeta neabătut. Care va să zică, hai să stricam ceva care merge uns (= capitalismul) ca să ne jucăm de-a ceva care nu știm dacă va merge, dar trebuie încercat (= coimunismul)?? Cam la asta se reduce “ideea”... Vorba aia, thanks, but no thanks! DB, ar fi
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
numărului și calității, în argument, cu atît mai mult cu cît scrisul este raportat activității didactice, oratorice și organizatorice a aceluiași timp. Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor, cît și dinamica simțirii în poezie stînd sub semnul expresivității fundamentale a limbii "de acasă". Acea "necesitate vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
editorială de excepție. Mă simt îndemnat după avalanșa de elogii (pe deplin meritate!) să adaug și o rezervă. Din primele rînduri, am situat cartea în continuarea demersului lui Kafka (Procesul), ca deschizător de serie în tratarea fantasticului cu o precizie neabătută, ca și cum ar fi o parte a realului. Pe panta sugerată, Cimpoeșu n-a ținut totuși destul seamă de împrejurarea că pentru autorul praghez nefirescul, ca temă de existență, respectă și el o logică, nu cea comună, dacă se admite premisa
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
trei decenii, între 1905-1939, la "Viața românească", "Adevărul literar și artistic", "Adevărul", "Dimineața". Din succesiunea titlurilor, așa cum sunt adunate laolaltă între coperțile ediției, devine vizibilă unitatea de conținut a textelor și impulsul care le guvernează: cutezătorul spirit critic al autoarei, neabătutele ei virtuți și merite cărturărești, mobilitatea gândirii pe spațiul ideologiei, literaturii, artelor, educației, trăsături în stare să asigure continuitate scrisului în răstimpul diferitelor vârste ale Izabelei Sadoveanu (1870-1941). Care sunt preocupările acestei scriitoare care, la vremea ei, provocase acerbe polemici
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
a decurs de la acest moment până astăzi, ca epica scrierii să nu câștige unitate în ierarhia orientării comunicării, tocmai prin privirea întregului ediției ca document uman, unul dintre cele mai percutante. Deoarece, scrupulos documentată și avizat interpretată printr-o cunoaștere neabătută a ansamblului vast, cât și a infimului, ediția pune în lumină efortul fizic al împlinirii sale, complicațiile depistării manuscriselor și a textelor, cât și a urmăririi lor. Cu alte cuvinte însuflețirea materialului documentar. Dar și stilul construcției, determinat de faptul
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
ca, pe structura unei robuste personalități, să se poată, totuși, forma, în contactul cu mentori, precum G. Călinescu, Tudor Vianu, iar la maturitate, să lucreze alături de Vladimir Streinu, de Dinu Pillat. Povestea vârstelor lui creditează o dată mai mult virituțile muncii neabătute, a calității de îndurare, a științei de a nu dispera, când totul pare pierdut și a te reface, când zile mai bune se înfiripă. În cursul unor grele încercări, cu sobrietate narate, salvarea a venit din moștenirea genetică a fiului
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
Rombac. Nimeni nu mai vorbește despre ideile imbecile ale lui Ceaușescu. Nimeni nu mai amintește de complicitatea, coruptă, dintre tîmpeniile strategului național, profitorul politic, si liota de securiști, activiști și tehnocrați care au huzurit fără scrupule pe banul public, urmînd "neabătut" indicațiile cîrmaciului. Toate fostele slugi ale lui Ceaușescu, mai putin cei cîțiva sacrificați de ochii lumii, au produs corupție în România imediat dupa decembrie '89. Securitatea s-a spart în securiști, partidul unic a dispărut, dar au rămas unicatele partidului
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
Elena Zottoviceanu La o vârstă când cei mai mulți se retrag într-o liniște binemeritată pentru a se bucura de roadele unei vieți pline (evident cu excepția intelectualilor din România care abia își duc zilele) d-na Lory Wallfrisch își continuă cu neabătută perseverență eforturile pe tărâmul muzicii, doar zona s-a schimbat: dacă timp de zece ani în pribegia ei prin lume a dus o luptă în mare măsură singuratică, pentru propagarea creației românești (Enescu, Lipatti etc.) acum își continuă misiunea și
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
ocolite, pentru că se dovedeau mult mai riscante. Un exemplu perfect de limitare prin estetizare îl oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale năzuinței neabătute a poporului spre lumină”), sau centrate asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Cornelia Ștefănescu Cu Întrebarea "De ce o hermeneutică a «Psaltirii în versuri»?, Dan Buciumeanu, autorul cărții Dosoftei poetul. O hermeneutică a "Psaltirii în versuri", își pune amplul studiu, de la început, sub semnul nevoii de claritate. Trăsătură neabătut respectată, după cum se va vedea, pe întreaga sa înaintare în aprofundarea alcătuirii operei poetice a mitropolitului Dosoftei. Întrebarea își primește răspunsul în chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
Efortul de deschidere pe arcul de cerc al diverselor școli lirice este subminat, așadar, la Ion Mircea de convingerile lui profunde, de echivalarea fără rest a crezurilor poetice cu cel religios. Antologatorul își "pierde nădejdea" sau și-o recapătă, măsurând neabătut distanța dintre masa de lucru a poetului și turla bisericii la care acesta nu prea e dus. Forțează unele texte să intre în patul lui Procust: "Poetul sincronizează Cartea cu omul și cu umanitatea, așa cum monahul isihast, în scriptoria unei
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
te rog, n-aibi nici un scrupul. Lumină, umbră, pe rînd, soare, lună, Îmi străjuiesc cuvintele spre tine. Îmbobocesc fiece gest de-al tău în floare, Munți de miresme, fluturi sun din zare, Și-ți rotunjesc, după tipar de șold, izvoare, Neabătut de lene sau rușine. Mă strădui să plătesc cu carnea mea, Spuzită-n răni, ce ai tu mai agale, Mai nefiresc de dulce, mai lalea Larg desfăcută-n în odaia-n care Numai o zi am stat sub roua grea
Poate că mor... de-aceea-ți scriu întruna? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7783_a_9108]
-
oblică, protestatară, obiecte și ființe, tăceri, stări de spirit, circumstanțe private ori istorice, ironii, melancolii: "Mică e lumea! De acum înainte, istoricul va putea consemna cu acte și documente, că scriitorul român de la sfîrșitul celui de al doilea mileniu ținea neabătut în biroul său un trandafir japonez, dacă nu și un ficus. O, uriașul ficus din holul de la parter, mîndria casei, ucis de ger, în acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
face mai bine să se retragă. Această puzderie de imagini, imagini în hățișul cărora suntem invitați să ne pierdem, trebuie percepute în actualitatea clipei. Ele nu trimit la un program dinainte stabilit, nu se înscriu într-o progresie de o neabătută coerență. Ceea ce ele ne oferă este starea de euforie resimțită atunci când ne lăsăm purtați la voia întâmplării și, în același timp, senzația reconfortantă dată de prezența unei excepționale forțe creatoare. Forță care, aflată într-o permanentă erupție, acționează. E ceva
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
de orfevrerie, în tablouri sau descrise în operele anticilor, Odobescu brodează în jurul tăvii de aur din tezaurul de la Pietroasa horbote cu model sofisticat, în revărsări denominative frenetice, iar fiorul acumulării baroce i se transmite și lui Călinescu prin citatul întreg, neabătut. Concluzia, pretins detașată, trădează un catharsis împărtășit: "Odobescu se îmbată cu sclipiri de argintărie și aurărie și cu muzica citatelor grecești și latine". De "beție" vorbește și P. Constantinescu cînd vrea să sublinieze voluptatea de a scormoni prin rezervorul memoriei
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
chipuri de tîrgoveți, cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi rezervă un loc de redactor sîrguincios care, atît cît îi stă în puteri, înfăptuiește neabătut. De aici, încep arcanele vieții scriitoricești, și povestea curge altfel. Se mută la ,Viața Românească", scrie reportaje, prietenii din sat se risipesc pe la ministere, moare tata, scrie scrisori de sertar. Și s-a terminat și partea a doua de roman
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
sine”. Dar oricum s-ar prezenta limbajul Sfântului Grigorie, „veghea” sa este mult departe de „trezirea” lui Plotin. A unsprezecea omilie din In Canticum canticorum are o prefață care recapitulează mai clar situația. Trezvia este acum interpretată ca o atenție neabătută față de adevăr și o conștiință transparentă<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa ..., p. 365-366. footnote>. „Mistica întunericului” adaugă deci o nouă treaptă. Aceasta este expusă de Sfântul Grigorie al Nyssei, care distinge trei
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ce se transformă Într-o dragoste ce nu mai poate fi ascunsă. Ajuns la bătrânețe, trecut deja prin șapte morți, Felix pare să o aștepte În zadar pe ultima. Având un trecut ce a lăsat nenumărate răni necicatrizate, protagonistul caută neabătut sensul prezentului, evitând orice loc sau persoană care i-ar aminti de sursa existențelor sale anterioare: „Mi-era teamă că, scriindu-mi amintirile aveam să mă apropii prea mult de trecut și să-l retrăiesc. Și mă cutremuram la gândul
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
marilor personalități, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noștri celor mai valoroși, a revistelor literare, a integrării diasporei. De remarcat și de reținut participarea auditoriului, relevantă prin cadențele asumării termenilor puși în discuție, oneștenii aducând prin prezența lor neabătută la aceste întruniri culturale, zestrea lor de maturitate educativă, care include deopotrivă pe adult și pe tânăr, acesta din urmă ajuns parcă aici la vârsta adultă, fără a-și trăda imaginea sa ideală. Exemplu fiind participarea la recitalul „Poetul în
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
stîngă peste sîni o mantie de mătase de culoare închisă. "Cuconița" care copia portretul în galeria franceză, în 1905, spune Mateiu, semăna perfect cu modelul - ne putem întreba: ca o reîncarnare a Mariei Mancini în virtutea acelei metempsihoze în care credea neabătut craiul Pașadia? - în așa măsură încît pînza dreptunghiulară a lui Mignard părea o oglindă în care se privea și se vedea, costumată ca-n secolul al XVII-lea, pentru a-și face un anacronic autoportret. Prin analogie, și ținînd seama
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Cunosc bine sacrificiile, Un singur gând, un singur țel, o singură voință Mi se pare prea puțin pentru o singură viață! Sunt hăt departe de deplină satisfacție, profundă recunoștință... Cunosc grija permanentă și tocmai asta mă îngrijorează profund... Nu acționez neabătut... Intuiesc bine că vreți să mergeți și mai departe, Nu contați pe mine! Nu mi-am propus ca obiectiv strategic Edificarea. Nu contați pe mine! Țelurile sunt prea mărețe, Eu sunt mic, uitat, nebăgat în seamă, Ce însemn eu pentru
Eu, neabătutul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82409_a_83734]
-
ceea ce surprinde impecabil acest documentar este degradarea continuă a vieții oamenilor obișnuiți. Chiar dacă în a doua jumătate a filmului ei apar tot mai des în roluri bine orchestrate în care-i mulțumesc Genialului Cârmaci pentru felul în care-i conduce neabătut spre culmi nebănuite ale progresului, este imposibil să nu vezi blazarea, depresia și sărăcia care le cuprinseseră viețile. Dacă filmările acestea mai puteau păcăli atunci pe cineva, ele sunt astăzi transparente pentru oricine. De fapt, filmul lui Ujică asta și
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
supraveghetorilor din spatele vitrinei cu păsări împăiate. După publicarea riscantă a acelui text, reușea să determine autoritățile să schimbe exponatele, aruncând în acel spațiu textile din lumea orientală, ca semn că legăturile tiranului cu lumea a treia sporiseră. Marconia își păstra neabătută orientarea. Poate că cenzorii îi admiseseră special foiletonul, să aibă dovezi irefutabile că o ziaristă ca ea sapă la rădăcina regimului. Deși o urmăreau și-i dădeau dovezi că e supravegheată, se temeau totuși de opinia ei. Acum, o relicvă
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
și șteargă pe jos înainte de închidere. Așadar, cu cățel cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap acasă, unde la începutul anilor '60 nu o aștepta nici un televizor (și zău dacă îi ducea cineva lipsa); de aceea filmul abia văzut își continua neabătut magia vreme de săptămâni, apoi se întipărea în memoria pasivă, pentru a reizbucni cu aceeași prospețime după mai multe decenii. Oricât de ciudat ar părea, cu teatrul lucrurile nu stăteau tot așa. Deși se făcuseră mari eforturi pentru ,apropierea de
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]