187 matches
-
de bogată și variată: speciicare îl contrariau cu cât înainta... Temperatura aerului creștea evident. Se strecura prin desiș urmărind susurul care se amplifica. Auzea inconfundabil apa curgând și simțea aburi, condens...” Un izvor termal” s-a gândit, „o zonă vulcanică neadormită”... Înainta mânat de descoperire. „Totuși, și-a amintit, harta nu specifică acest relief, zona e nudă, nici versantul nu apare”... un pâlc în fața lui, s-a aplecat să se strecoare... Nădușea, aburii ca de saună, plante mai mult tropicale... Era
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_copil_nesperat_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
lui avva Gherasim alături de sfanțul riu Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142 ALT RĂSPUNS ÎNȚELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU Un alt frate s-a dus și el în lavra
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383275901.html [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
utilitatea și valoarea peste timp. A scrie poezie e ca și cum ai trăi o stare vecină cu „nebunia” (acea nebunie - frumoasă), a te arunca în flacăra unui foc nestins pentru a-ți confirma supraviețuirea, a prinde în palme scânteia unui fulger neadormit - pentru a ți-o așterne în privire, a deveni furtună cu aripi de gând. A scrie poezie înseamnă - de multe ori - să „evadezi” din corpul fizic, căpătând versatilitatea corpului eteric, pentru a putea trece prin mai multe lumi deodată: îngemănarea
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Instantanee_culturale_bogdania_la_galeri_gheorghe_stroia_1353410331.html [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
temeinic în literatura universală și în circuitul de valori umane, rostite de un oaspete din Lviv, Lesea Luțik, președinta societății huțulilor de acolo, ne dau certitudinea că Eminescu este alesul viitorului, numele fiindu-i purtat prin secole indiferent de spiritul neadormit al românilor. Dar, spre deosebire de geniul eminescian, lucrurile materiale care l-au înconjurat au o durată efemeră, dacă sunt lăsate în voia sorții. De data aceasta nu s-a suflat o vorbă despre starea degradantă a Casei lui Aron Pumnul. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
din jertfa Mielului și a lui Vodă Brâncoveanu. Atâtea frumuseți ne întâmpină și ne poartă nu în lumi de basm, ci în triumful pe care doar jertfa de pe Golgota îl întreține, iar Vodă Brâncoveanu s-a legat de cruce prin neadormită slujire. Măreția logosului se vede în fiecare vas de preț pe care l-a ales autoarea și pentru care îi aducem un mulțam din inimă smerită. București, 4 iulie 2013, A.D. Bibliografie: 2 Ștefan Ionescu si I. Panait, Constantin voda
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015. TOMNATIC GÂND Mai cade iată câte-o frunză Se mai alungă câte-un vis Și timpul ne-nțeles mă doare Și ce departe astăzi mi-s! De marea ta neadormita mare De ochii tăi nepotoliți Și mă întreb de-atatea ori De ce suntem mereu grăbiți! Mai cade iată câte-o frunză Mai cade undeva în mine Alunecă încet,tăcută Încercând dorul să-mi aline! Citește mai mult TOMNATIC GÂNDMai cade
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
cade undeva în mine Alunecă încet,tăcută Încercând dorul să-mi aline! Citește mai mult TOMNATIC GÂNDMai cade iată câte-o frunzăSe mai alungă câte-un visși timpul ne-nțeles mă doareși ce departe astăzi mi-s!De marea ta neadormita mareDe ochii tăi nepotolițiși mă întreb de-atatea oriDe ce suntem mereu grăbiți!Mai cade iată câte-o frunzăMai cade undeva în mineAlunecă încet,tăcutăîncercând dorul să-mi aline!... XXIX. DINCOLO DE VIS, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1720
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului NEPUTINȚĂ Când ai trăit la cote nalte, Pe creste de Anzi și Pirinei E greu să te cobori la Marea Moartă, Printre fanatici și mișei. Când ai visat la luna cea albastră, Din codrul cel neadormit E greu să mături marea de păcate Și să te-nchizi în valul cenușiu. Elena Trifan Referință Bibliografică: NEPUTINȚĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1261, Anul IV, 14 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan
NEPUTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402738642.html [Corola-blog/BlogPost/365481_a_366810]
-
de mănăstire ștefaniană”), Dragoș Olaru, Lesea Luțik (președinta Societății Huțulilor din Lvov, care a afirmat că, ancorat temeinic în literatura universală și în circuitul de valori umane, ,,Eminescu este alesul viitorului, numele fiindu-i purtat prin secole, indiferent de spiritul neadormit al românilor”). Studenții doamnei Lora Bostan au dat contur formulei conform căreia ,,Eminescu înseamnă iubire”. ,,Recitalul tinerilor - susține Maria Toacă - l-a inspirat pe oaspetele sucevean Constantin Hrehor, laureat al Premiului ,,Lucian Blaga” al Academiei Române, poet, publicist și părinte spiritual
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
risipă de opale. Un arbore cu două ramuri noi Ca două instrumente-ntr-o orchestră, Firavă violină și oboi În orchestrațe extraterestră. Când umbrele-nserării se adună, Iar ramurile parcă-s văruite, Sub strălucirea razelor de lună Doar cântecele sunt neadormite. Pe-o ramură - corolă luminoasă A răsărit într-o fereastră-albastră; Pe alta, ca o veste norocoasă, A poposit o PASĂRE MĂIASTRĂ. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Două ramuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26
DOUĂ RAMURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_ramuri.html [Corola-blog/BlogPost/351536_a_352865]
-
divine Zborul însetat de zbor și de dor nestins ... Semne ale stelelor din netimp, noi Galaxii, Clatină pașii nedrepți ai lumii, răutatea ... Prin Tine Doamne respirăm aerul, Coboară peste petale roșii, hrana vie, Sub pleoape ard lumini nestinse peste, Ochiul neadormit al Crinului ceresc. Dincolo de albastrul viselor, Zilele și nopțile se logodesc cu Trupul sfânt, înveșnicit prin iubirea Sa. Ionel MARIN Redactor șef adjunct al revistei „Armonii Culturale” Focșani iunie 2013 ------------------------------------------------------------ În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
din România, ... XV. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - TAINA SCRISULUI (13) - EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU !, de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 581 din 03 august 2012. Rugăciune (în loc de motto) „Și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inima neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia priveghind și cuvântând la lucrarea poruncilor Tale cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
se ascunde gândul. În gând, omul nefericit încearcă să-și ascundă durerea, care durere zace acolo zi și noapte. Durerea cea mai mare este aceea că nu ... Citește mai mult Rugăciune (în loc de motto)„Și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inima neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia priveghind și cuvântând la lucrarea poruncilor Tale cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
poți găsi chiar raiul infantil pierdut; în ea îți afli orice dor ucis, poienie din vis și remușcările din adevăr, palate mari de simfonii aeriene, liane de-armonii și echilibru și de uitare blândă, de iluminări și iarăși de uitare... Neadormitul simț teluric ce-i propriu fiecărui om, te cheamă-atunci în reveniri, puternic, și-ți poruncește să te reîntorci la freamătul de griji, la desfătări, să te-amețești cu false preamăriri și cu iluzii, să te înalți pe scări de idealuri
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
noaptea Învierii înc-o dată pe Pâmânt Când în miez de lun-augustă Cerurile se deschid Spre-a slăvi pe Cea Măicuță ce din chipu-i adormit S-a făcut lumină sfântă, mângâind Cer și Pământ. În biserici se coboară Duhul cel neadormit, Candele Îl împresoară în veșmântul aurit. Florile Îi stau duioase lângă chipul strălucind, Cântece armonioase Îl îmbie surâzând. În lumina înserării cerul este mai senin, Suflete mai alinate se revarsă-n rugăciuni. Florile înmiresmate sunt mai pure ca oricând, Clopotele
VECERNIA SFINTEI MARIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1408049390.html [Corola-blog/BlogPost/372175_a_373504]
-
frumoasă mănăstire de călugărițe, în insula Eghina, din apropierea Atenei, rânduind aici viață desăvârșită de obște, după tradiția Sfinților Părinți. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire și duce o viață înaltă de smerenie și slujire, de dăruire totală și rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii și pentru toți care veneau și îi cereau binecuvântare, rugăciune și cuvânt de folos sufletesc. Aici l-a avut ucenic și pe Sfântul cuvios Sava cel Nou (1862-1948), mare ascet al secolului
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1415625575.html [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
Face 20.,000 de euro pe an din vândut scovergi covrigoase după ce a plecat din banca/compania/plantația care l-a exploatat 10 ani”. Dar până și aceștia, în virtutea mai vechilor mele apucături gazetărești, cred că mint de îngheță iadul neadormit. Factorul de gogoneală a minciunii de PR nu e niciodată mai mic de doi până la de zece ori mai mult, asta și fiindcă jurnaliștii noștri din presa respectabilă de profil arareori au curajul sau cheful să le facă un marcaj
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... by https://republica.ro/fram-antreprenorul-polar-face-200-000-de-euro-pe-an [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
serioasă în realizarea acestui deziderat: “tot ce este adunat în afară de trebuință, din pofta acestei lăcomii, se preface în ziua următoare, adică în viața următoare celui ce a adunat-o, în vierme. Prin viermele acesta, cel ce aude înțelege viermele cel neadormit, care prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu condamnă nici bogăția: “nu totdeauna estelăudată sărăcia, ci numai aceea
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
voalul, te mai chem, Apocaliptic, îți doresc să speri... La ultima mea zi, Mă crede, mă rog,- Să te-ntâlnesc, cu fața-mi neumbrită, La chipu-ți alb de veșnicie să cad pe loc, Ultima mea zi, cu tine, fie neadormită... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: APOCALIPTIC / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
APOCALIPTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1424771407.html [Corola-blog/BlogPost/382729_a_384058]
-
m-am oboist. Tu ține minte că, mereu, / Precum un iepure dorm eu! Pe lângă ăști doi ochi, măi fată, / Să știi că mai am unul. Iată, Ochiul acesta-i așezat / La ceafă și-i bun de vegheat, Căci veșnic e neadormit / Și-astfel văd totul, negreșit. Că-i zi sau că noaptea se lasă, / Eu văd ce se-ntâmplă prin casă. Ai priceput ce-am zis, fătucă?” / „Am înțeles, dragă mămucă” - Răspunse nora, după care / Mai zise: „Ceva de mâncare...” „Da
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
doar au rămas Acasă, lângă soacra lor. / Atunci, baba, nurorilor, Le-a dat de lucru de îndat’ / Iar ea s-a dus de s-a culcat, Așa precum obișnuia. Mai înainte însă ea Nurorilor le-a povestit / De ochiul ei neadormit Cu care veșnic le veghează / Ca să le vadă cum lucrează. Nora cea mare a-ntărit / Ceea ce baba a vorbit Și amândouă se-ndemnau / În lucrul care îl făceau, De teamă ca să nu le vază / Baba, că prea încet lucrează. Dar binele
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
zise. / Voi nu vedeți că printre vise Umblă bătrâna? Doarme dusă!” / Când auziră a ei spusă, Femeile i-au zis de-ndată: „Nu te gândi că e culcată, Căci chiar dacă ea horcăiește, / Nu doarme, ci ne urmărește Cu-n ochi neadormit pe care / Află că pus în ceafă-l are. Necontenit ea a văzut / Tot ceea ce noi am făcut. Mămuca, nu știi tu cine-i / Și n-ai mâncat tu, moarea ei!” „La ceafă, ochi? Și vede tot? / N-am mâncat
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
-ar ciuma de nurori!” „Da! Te-au văzut! Dar au plecat, / Căci să te scol, n-am cutezat! D-apoi mămucă, eu știu bine / Că tu nu dormi, căci despre tine Aste nurori mi-au povestit / Că ai un ochi neadormit, Cu care cred că i-ai văzut / Pe-ai mei părinți, dar nu ai vrut, În urmă, ca să te trezești, / Căci nu voiai să le vorbești. Tătucu chiar a zis o dată: / „Da’ cuscra o fi supărată, De nu vine să
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
aminte ale sufletului. Și iată, ca niște nevinovați ne purtăm în toată vremea vieții noastre, fără de grijă pentru sufletele noastre. Pentru aceasta ne așteaptă pe noi dincolo focul cel nestins al gheenei și întunericul cel mai dinafară, și viermele cel neadormit, și plângerea, și scrâșnirea dinților, și veșnica rușine înaintea întregii făpturi, a celei de sus și a celei de jos. Vai nouă, că înțepăturile muștelor, ale țânțarilor și ale albinelor nu le răbdăm, dar de balaurul care ne mușcă în
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Avva_isaia_cum_sa_ne_ferim_de_pacat_ion_untaru_1327482094.html [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]
-
maghiar! Departe de mine gândul de-a opera cu aluzii și insinuări! Însă maniera de prezentare a faptelor istorice prea seamănă cu a altor istorici maghiari trecuți și prezenți ca să nu te poarte gândul la o istorie contrafăcută, izvorâtă din neadormite interese politice și revizioniste, nicidecum din indubitabile documente istorice. Astfel “istoricul” H. Bogdan (surprinzător acest nume neaoș românesc!) susține cu fermitate că retragerea lui Aurelian în anul 271 a antrenat cu sine retragerea întregii populații daco-romane la sudul Dunării! Dincolo de
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]