95 matches
-
O replică, la zi, i s-ar da poate și Ficțiunii, lui Leonachi Dianeu, care iscălește Prologul. Neavând noi autori, precum Homer, - după cum spune acesta - care să cânte faptele de vitejie ale neamului nostru... toate acele persoane din căruntele veacuri... neajungerea limbii neîngăduindu-i nici unui autor să facă față unei asemenea provocări, s-a recurs la un fel de... jucărea, vrând a forma ș-a introduce un gust nou de poesie românească... urmând ca tinerii învățați, cândva, în viitor, și când
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
recitind cu atenție filele gazetăriei eminesciene pe care, iată, scurgerea timpului nu le-a ofilit! Din biografia lui I. L. Caragiale, Simona Cioculescu selectează un aspect nevralgic al vieții scriitorului român de ieri ca și al celui de azi: sărăcia. Spectrul neajungerilor materiale a apăsat decenii în șir viața autorului Scrisorii pierdute, care, abia din 1905, cînd, profitînd de moștenirea Momuloaiei, s-a stabilit la Berlin, putea exclama ambiguu, într-o epistolă către amicul Alceu Urechia: "Plînge-mă! în acest moment pun în
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
dezbateri și se vor formula concluzii pe marginea comunicărilor prezentate. La eveniment vor participa muzeografi, profesori și cercetători din țară. Editura Universității de Vest, la trei ani l Și 130 de cărți publicate Trei ani de la apariția celei dintâi cărți, „Neajungerea limbii“ de Gh. I. Tohăneanu, și... 130 de titluri împlinește, în această lună iunie, Editura Universității de Vest. „Asta înseamnă o producție medie de patru volume pe lună, adică premise îmbucurătoare pentru dezvoltarea acestei edituri ce se străduiește să mențină
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
dar dumnezeiescul Grigorie, având cuvintele Apostolului Pavel în minte, refuză invariabil acest epitet și o caracterizează pe mireasă ca fiind „mai desăvârșită”; pentru că, într-un anume sens, după concepția sa, creștinul adevărat este întotdeauna imatur, pentru că țelul este chiar această „neajungere”, dar cu răspunsul etern la chemarea ascendentă a lui Dumnezeu. Sfântul Părinte își explică poziția în expunerea primelor cuvinte ale miresei: „Sărută-mă cu sărutările gurii tale”. În aceste cuvinte, spune el, mireasa se arată a fi precum „mireasa Moise
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări; ... 27. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale; ... 28. adoptarea Codului de conduită al deputaților și al senatorilor; ... 29. dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una dintre Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative
REGULAMENTUL din 3 martie 1992 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/271961]
-
ce le-au suferit, fără drept de despăgubire. Articolul 673 Dacă lovirea s-a întîmplat din culpă unuia din vase, pagubele și pierderile sunt în sarcina vasului în culpă. Despăgubirile datorate persoanelor moarte sau rănite sunt privilegiate în caz de neajungere a sumei de împărțit. Articolul 674 Dacă nu se dovedeste cărui dintre vase se poate imputa culpă, sau daca culpă se dovedește a fi comună, fiecare suferă pagubele și pierderile încercate fără drept la vreo despăgubire; cu toate acestea, fiecare
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
declarativa de faliment suspenda numai față de masă creditorilor, curgerea dobinzilor, a creanțelor negarantate prin ipotecă, gaj sau alt privilegiu. Dobinzile creanțelor garantate nu pot fi cerute decît asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor supuse privilegiului sau ipotecei; când însă din neajungerea acestor garanții, dreptul creditorilor se exercită asupra masei chirografare, restul creanței neacoperit se determina fără a se ține în seamă dobinzile posterioare date sentinței declarative de faliment. ART. 719 *** Datoriile cu scadenta obligatorie în sarcina falitului și acele a caror
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
publici, nu pot obține reabilitarea. Cererea de reabilitare este inadmisibilă până la închiderea acțiunii penale. Bancrutarii simpli nu pot fi reabilitați decît după ce au făcut pedeapsă la care au fost condamnați. Titlul VI *** Despre încetarea și suspendarea falimentului Capitolul 1 *** Despre neajungerea activului ART. 832 *** Dacă operațiunile falimentului nu vor putea continua în mod util din cauza insuficientei activului, tribunalul, ascultând pe judecător și pe fălit, va putea declară, chiar din oficiu, încetarea acelor operațiuni. Această declarațiune va reintegra pe creditori în exercițiul
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
mirajul se destramă": „Nu trebuie să șoptești / Nici un cuvînt, nici o silabă,/ În numele tău vorbesc trandafirii (...) Nu-i nevoie să arunci/ Nici o privire în preajmă,/ Un pui de luceafăr deduce / Dorințele tale" (Hiat). O adaptare cu precădere de ordin afectiv, întrucît „neajungerea" nu mai urmează calea explicațiilor ca să zicem așa, de ordin universal, concentrîndu-se „Pe tabla de șah a momentului", unde „A mai rămas doar un nebun" (Șah), unul consumat de flacăra eroticească: „De cînd te știu ard / Precum rugul implicat,/ Zac
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opțiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens și implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European. Comunicatul arată că obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute și clare, iar interesele privind politica de coeziune și politica agricolă comună
Corlățean: românii așteaptă folosirea dreptului de veto în Consiliul European by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/41144_a_42469]
-
poet care interpretează poezia. Modelul lecturii pare a fi cel călinescian: limbajul care se mlădiază după autor; umor, simpatie față de lumea "colegului". Lectura făcută lui Ion Budai-Deleanu mi se pare excepțională: autorul }iganiadei e văzut ca deschizător al limbii literare (,neajungerea limbii mă desmântă"1), care lasă poeticul să "șuguiască" în neologisme precum "prioiecturi" sau delectabile sintagme (,soarte scârbeață", "gură vorbeață", "noroc schimbaciu", "gură mâncace"). Ilie Constantin se distrează ca la... desene animate redescoperind, în pomenitul stil călinescian, modernitatea epopeii (,Bidiviul
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
muza și drăguțul bade Apolo) se continuă la singular ( șoptește-mi, a ta dulce însuflare). Poetul era perfect conștient de dificultatea versificării într-un idiom încă rigid dar cât va putea să se mlădieze acesta în trei sferturi de veac: "neajungerea limbii mă desmântă". Poetul clasicizant își "bruftuiește" muza pentru că îi susură indicații ce vin în contradicție cu bidiviul sacru ce-i poartă inspirația la subsol, Mitru Perea explică incidentul: "Aici poeticul șuguiește, ca când musa i-ar șopti în urechie
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
le putem numi așa. În afara relațiilor epistolare, care vor fi fost relațiile "în carne și oase" dintre el și ceilalți mari reprezentanți ai Școlii Ardelene? Destui istorici literari au examinat în amănunt modul în care autorul "poemationului" a făcut față neajungerii limbii care cu totul îl desmânta. Pregnantă rămâne formula lui G. Călinescu ( în Compendiu...): "Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare". Iar în Analize literare și stilistice ( Sorin
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
strălucitor, războiul invidiei ce-ar fi mers până la desființare. De unde atâtea pene la un om simplu, un simplu învățător dintr-o familie modestă din Avon?Alături, un Marlow înaintează cu o lance blestemată pe care este încrustat sigiliul otrăvii nimicitoare, neajungerea la pomul lăudat, la cel plin de roade. „Mi-a năruit lăcașul, stupida nepăsare, Măreț copac, din mladă, am ridicat prin trudă. Se frânge rădăcina sub patima zăludă.” (se frânge rădăcina) Aducând față în față figuri biblice, autorul îl compară
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
verbale incomplete ce se continuă în versul următor. Limba în care este scrisă Țiganiada este plină de prospețime.Scriitorul și-a dat seama de faptul că limba literară din timpul său era prea puțin modelată și s-a plans de “neajungerea “ acestei limbi. În limba literară a epocii respective nu pătrunsese cu totul limba vorbită, încât era încă îngreuiată de canoanele lexicale ale textelor bisericești sau cu character oficios.Budai-Deleanui are meritul de a fi îmbogățit limba literară prin promovarea limbii
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
cuvântului poetic în variante, ipostaze prozodice. Capitolul Creșterea limbii românești din cartea De ce Eminescu? (1999, în colaborare cu Eugen Todoran) reunește comentarii eseistice asupra unor termeni poetici, a unor segmente de vers ori asupra unor procedee stilistice eminesciene. Alt volum, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu (2001), include o serie de studii al căror titlu e dat de un vers sau de o parte de vers din scrierea comentată, ținta lui T. fiind relevarea inventivității lexicale a autorului. Analiza
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
1979; Cuvinte românești, Timișoara, 1986; Eminesciene (Eminescu și limba română), Timișoara, 1989; Dicționar de imagini pierdute, Timișoara, 1995; „Viața lumii” cuvintelor. Vechi și nou din latină, Timișoara, 1998; De ce Eminescu? (în colaborare cu Eugen Todoran), Reșița, 1999; Măiastra, Reșița, 2000; Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001; Scrisori din roase plicuri, Timișoara, 2002. Ediții: Ion Creangă, Amintiri din copilărie, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Ionel Funeriu); Tudor Arghezi, Arte poetice, pref. edit., București, 1987 (în colaborare
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
spre lumină: „Brațele suie înalte în apele dimineții -/ În fiecare deget tremură un clopoțel”, „Călătorești prin pajiștea literelor moi de lună/ Și fiecare altă cantilenă sună” (Poem despre cărți). Astfel, amprenta personală - dezvăluită, de obicei, în trăirea iubirii, în amărăciunea neajungerilor și sub povara timpului - apare, în fața ritmurilor „inimii lumii”, fie, până la extrem, efasată (Elegie, Absentă), fie incorporată în rit și, în consecință, dez-individualizată, proiectată în tipare (Prințul pornește spre legendă, Sfârșit de heruvim: „Frânghii de ierburi îmi leagă picioarele goale
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
lui Ion Budai-Deleanu, București, 1984; Indrieș, Polifonia, 108-124; Alexandru Ruja, „Țiganiada” și literatura Transilvaniei, O, 1999, 5; Cărtărescu, Postmodernismul, 238-239; Mihai Mitu, Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999, 5-81; Dicț. esențial, 118-121; G. I. Tohăneanu, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001; Ursu, Contribuții, 303-323; Ilie Constantin, Darul postum al poetului, RL, 2003, 16; Zamfirescu, Istorie, II, 26-43; Dicț. analitic, IV, 248-249, 270-273. C.P.
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
TRECERE Cålcam peste iarbå îmbråțișat de vânt Cålcam pe cuvânt pe litera oarbå șopârlå fugind înspre marea velinå Cålcam pe mirare de val neajungere linå Cålcam peste mine pe umbrå pe orele ce-mi fugeau șchiopåtând fals A vals mirosea necuprinsul și gemeau licuricii-n luminå când tåcerea ncrusta cu daltå hainå pe fruntea-mi dafini Pietrele își luau zborul ningând înspre stele și
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1642]
-
iubit așa fierbinte din clipa sfântă-n care te văzum m-aș fi retras, prea poate-ntre cuvinte (...) Vai, surdă-i fraza și cuvântu-i mut și-mi pare că aceasta-i poezia: O pasăre captivă ce-a crescut. Drama neajungerii la desăvârșire, caracteristică oricărui creator autentic, asediază; îndoiala de sine, surâsul melancolic, privirea spre înlăuntru devin refrene. La nivelul existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și tot pentru "ajutorul poetului Eminescu, care se află grav bolnav". Dar în raportul Comisiunii bugetare, prezentat Consiliului județean, la 10 martie 1889, raportorul Ion G. Apăteanu a opinat să nu se mai dea poetului acest ajutor, pe motiv de neajungerea veniturilor și pentru că poetului i s-ar fi făcut o pensiune de către Stat309. Întrucît președinte al consiliului județean era acum Casian Leca, pe care îl cunoaștem, iar prefect era G. Hermeziu, propunerea raportorului a fost aprobată cu inima ușoară, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu care cumvaș de priteșug sau de pizmă mărturisește“, calitatea socială. Un martor „sărac și prost“ cere luarea unormăsuri de precauție, deoarece se crede că un astfel de personaj are toate motivele să mintă, „poate ori pentru sfiială ori din neajungerea minții sau pentru vreo mituire să mărturiseas că minciuni“. Mărturia presupune pregătirea spirituală a martorilor: după citirea cărții de bles tem, preotul îi informează asupra implicațiilor spirituale derivate de prestarea unei mărturii mincinoase, apoi candidații privesc un răgaz necesar pregătirii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este soțul; el se plânge că numita ar fi „beteagă“ și cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină firescu pentru împreunarea trupească, decât numai neajungerea vârstei și că poate după împlinirea vârstei ar fi datornică împreunării“. Cum soțul și mătușa ei au umblat pe la toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită absenței menstruației, probă incontestabilă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sale, cu posibilitatea ca, fără să știe, așa să-i primească, precum într-un alt timp patriarhul biblic, pe îngeri, și să ajungă și el la "limana vieții de veaci". În fapt, topoii retorici ai modestiei ori invocând nevrednicia și neajungerea mijloacelor pentru a slăvi îndeajuns măreția subiectului, ca în Cuvîntu innaintea cărții aceștiia cătră Preasfințitul Mitropolit t. 45, f. 1 r.-v al Bibliei de la București, ori în prefața la Cuvânt la mântuitoarea patimă a Domnului, Râmnic, 1707, a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]