3,358 matches
-
critici și istorici literari din interior au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli": Dan C. Mihăilescu, Nicolae Florescu sau Mircea Popa) să critice dicționarul. Atît cît a fost, receptarea ne poate da însă o imagine concludentă despre meritele și neajunsurile acestor prime două volume. Părerea generală a fost că DGLR a beneficiat din plin de precedența celorlalte două dicționare importante de acest gen: Dicționarul scriitorilor români coordonat de clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (a cărui informație se
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
cînd, discutînd același caz Beniuc, acuză, de fapt, ,opacitatea lui Eugen Simion la condamnarea trecutului, cantonarea în estetic o dată cu punerea între paranteze a umbrelor biografiei". Este acesta un efect extrem de pervers: nu mai știi ce și cui anume să reproșezi neajunsurile medalioanelor în condițiile ,intervențiilor" coordonatorului în virtutea păguboasei stilistici a escamotării politice, oricît de nevinovate s-ar dovedi. De aici au decurs, probabil, clientelismul, opțiunile canonice nejustificate și ierarhizările forțate sau de-a dreptul bizare. Disproporțiile de tratare, tonul elogios și
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
peste alta, primele două volume ale DGLR nu au prea făcut față examenului receptării critice, impresia generală fiind că, în ciuda ambiției demersului colectiv, meritele rămîn, mai degrabă, individuale: dicționarul este un instrument de lucru vast și util însă improvizat, eterogen, neajunsurile și vicierea punctelor esențiale făcîndu-l vulnerabil, trebuind creditat numai parțial, cu precauție. Data viitoare, recenzia volumului III, literele E-K.
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
adică al statului, instituția fundamentală a societății moderne 78. Cât de mult contează comportamentul moral ireproșabil după care ne ghidăm când realitatea în care trăim este atat de puțin conformă conceptului ei? Concluzii: intelectul că moment al devenirii raționale În ciuda neajunsurilor sale majore, intelectul reprezintă totuși structura fundamentală a rațiunii, așa cum aceasta reprezintă structura fundamentală a spiritului. Intelectul trebuie înțeles deci că "moment necesar al gândirii raționale"79, nu numai în calitate de obstacol în calea progresului rațional. Negat de către rațiune, intelectul poate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
romilor realizat de și publicat pe site-ul Ministerului Educației, în astfel de situații se recomandă să iei o mână de pământ și s-o duci la cimitir, punand-o “acolo unde îți trebuie”, am să exorcizez virtual toate aceste neajunsuri, ingropandu-le alături de memoria hard-ului meu, pe care il plâng neconsolat: Cică trebuie să zic așa: (Pământ moale, tu lucrezi, si pe mine mă crezi, le duci la tine acasă, la mormânt moale, ca ei să se înmoaie, ca
Descantec de Mac by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82926_a_84251]
-
s-ar fi chinuit să atingă culmi nebănuite ale progresului cibernetic. Dar pisicile au fost mai inteligente decât noi. Probabil că s-au prins și ele că diviziunea muncii e portița de ieșire din era primitivă. Dar au văzut și neajunsurile care vin o dată cu deschiderea portiței - inegalitatea socială, orele peste program, constiinta de clasă și cafeaua decofeinizata. Așa că au scos castanele din foc cu mâinile (pe atunci labele) noastre. Ne-au lăsat pe noi să ne dezvoltăm și să să domesticim
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
răi tot restul anului. Mai zice și că nu crede în Moș Crăciun, dar crede în MasterCard. Și zice toate lucrurile astea cu un rânjet pe față. Pe undeva, îți vine să-i dai dreptate. Sărbătorile de iarnă au destule neajunsuri: supralicitează consumul, produc inflație, poluează și, nu în ultimul rând, îngrașă. Teoretic, ai putea fi de acord cu cei care nu le iubesc, dar ceea ce nu le poți ierta este rânjetul cu care le desființează fără drept de apel. Ție
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
și chip în România ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un personaj generic extrem de puternic. întîlnirea Marilenei cu bărbații nu înseamnă decît o nouă agresiune, o nouă dezamăgire, o nouă păcăleală. Daneliuc înscenează o serie de avataruri ale "neajunsului de a fi femeie" într-un colț de lume blestemat. Suferința din anii '50 seamănă cu suferința "nouăzecistă". Limbajul este dur, totul este pus într-o lumină cenușie. Pisica ruptă este cea mai bună carte a lui Daneliuc de pînă
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
stăm cum s-ar spune degeaba vorbim mărunt cu un fel de gloanțe", "dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare". Revenind la concepția poetică a lui Răzvan Țupa, ea este pândită de mari riscuri. Neajunsul poeziei nu este discursivitatea care îngreunează uneori inutil lectura, ci calculul, luciditatea care se ghicește, deseori, ușor în spatele acestei indeterminări construite. Jucându-mă puțin cu cuvintele, voi spune că Răzvan Țupa e un poet foarte bun, dar un scriitor care
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
nu știu cine a născocit-o și cine a rostit-o; rămîne, oricum, o enormitate pentru anul 1836 cînd a fost scrisă piesa). Sînt și elemente redundante care fac parte deja din stilul lui Claudiu Goga. Unele funcționează mai bine, altele devin neajunsuri. Caleașca, prezentă și folosită excepțional în Cerere în căsătorie, își joacă și aici funcția, transformîndu-se, la un moment dat, nu doar în semnul central al grobianismului, cît și într-un fel de axis mundi al guberniei. În jurul ei și în
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
dintre criticii noștri erau atât de pasionați de personajul Cioran, încât nu vroiau să caute o altă biografie decât cea prezentată în textele scriitorului din Rășinari. Este, până la urmă, un răspuns corect, adică sprijinit de text. Cioran spune (în Despre neajunsul de a te fi născut) că ceea ce este cu adevărat interesant nu e ideea, ci biografia minții care o produce, curbele și sinuozitatea drumului, jocul în care mintea se întoarce împotriva sa. Cioran așa și scrie - nu scrie idei, ci
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Eugenia Vodă Să Începem anul 2003 cu un gust bun, cinematografic vorbind, și să recunoaștem - nu în cadrul unui plugușor întîrziat, ci în cadrul unei realități surprinzătoare - că, în ciuda tuturor "lipsurilor, neajunsurilor și deficiențelor", ultimele luni ne-au pus în fața unei avalanșe de evenimente de o densitate fără precedent în peisajul autohton: o serie de premiere românești, o serie de festivaluri sau "săptămîni" (ale filmului european, britanic, francez), festivalul DaKino, festivalul CineMaIubit
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
au lăsat strămoșii noștri, deoarece limba românească este una din cele mai plastice și mai fluide graiuri pentru a face o poezie superbă. Unii poeți scriu o poezie legată de moarte, o poezie aproape morbidă, negativă, numai de tristețe, de neajunsuri, de problemele zilnice care ne acaparează destinele zi și noapte. Socotesc că o astfel de poezie are și ea cititorii ei, dar eu scriu o poezie luminoasă, pozitivă, optimistă, chiar dacă trebuie să fac față acelorași probleme naturale. Femeile sunt și
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
actorii chinezi în costume de epocă europene), de personajele desenate (păcat că nu reiese cine sunt autorii, cu excepția lui Jiquidi), de afișe ale unor spectacole de demult, de paginile de manuscris ( printre care postumul Titircă, Sotirescu et C-ie). Un neajuns pentru orice împătimit de istorie literară e însă faptul că foarte multe din aceste fotografii, desene etc. sunt nedatate, ele nefiind, în plus, nici măcar puse în ordine cronologică. Ar mai fi și alte motive de iritare. Se știe cât de
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare neglijență în traducerea detaliului, precum și de un reducționism, în sensul traducerii libere, pe înțelesul spectatorului, a unor sintagme ce ar fi necesitat note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era și de așteptat, în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
caracterului ei închis, de entitate estetică suficientă sieși. Cât privește perspectiva pragmatică la care recurge autorul, de data aceasta ea nu mai este una auxiliară, subordonată operei literare, ci se transformă într-o tehnică hermeneutică generalizată și sufocantă până la urmă. Neajunsul unei astfel de abordări discursive apare de la bun început: textul caragialesc devine un simplu pretext pentru etalarea unui sistem teoretic. Instrumentele critice menționate în titlu sunt definite atât în cuvântul introductiv cât și pe parcursul lucrării. Din păcate, aceste precizări teoretice
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
Bogdan Suceavă Publicat la începutul anilor '70, volumul lui E.M. Cioran, Despre neajunsul de a se fi născut, include și următorul pasaj: Ishi, Indien arnéricain, le dernier de son clan, après s'être caché pendant des années par peur des Blancs, réduit aux abois, se rendit un jour de plein gré aux exterminateurs
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
Gheorghe Grigurcu " Dintr-o lipsă de luciditate care ține de domeniul miraculosului, sînt medici ginecologi care se îndrăgostesc de clientele lor". (Cioran: Despre neajunsul de a te fi născut) Critica literară de întîmpinare are, vai, o latură oribilă, care nu e dezvăluită decît rar, întrucît se află în chestiune una din "rețetele" sale de fabricație, un factor de "uz intern". E vorba de lectura
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
azil în acest partid care are atâtea motive să urască CNSAS-ul, cu ai săi "lingători de dosare" - cum îi califica nepotul mătușii Tamara. "Soluția imorală" a aducerii la guvernare a echipei lui Dan Voiculescu își arată, din ce în ce mai urât mirositor, neajunsurile. Dacă un individ, precum "umanistul" de serviciu al Securității, are impertinența să se autodesemneze pentru funcția de vicepremier și singura reacție cu adevărat adecvată rămâne aceea a lui Marius Oprea - care a anunțat că-și depune demisia, în caz că va fi
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
Simona Vasilache Anticariatele țin, la odihnă, cărți obosite. De obicei, sfîrșeala asta a lor e unul din neajunsurile vîrstei. Se poate, însă, întîmpla ca un volum să tragă a repaus din chiar anul apariției lui. Așa e Interior, romanul lui Constantin Fântâneru din 1932, de la Cultura Națională, de găsit în micul magazin de antichități literare de pe Academiei. Despre
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
schimbare, scăpînd mereu descrierii) este că, judecat după criteriile noastre imperfecte, îngerul ne-ar putea asigura și răul, nu numai binele: “Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun eșec. Și nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobște, ca un produs de cofetărie. Îngerul ca pedagog drastic, dispus, la nevoie, să inducă dezastrul, nu intră în iconografia noastră mentală, deși e unul dintre cele mai caracteristice portrete ale sale”. Această trăsătură este
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
însăși Ťpoftirea înăuntruť fusese destul de greu credibilă) devin ocazii pentru veritabile triumfuri". Pe deasupra i se impută ultraprețuitului romancier distanța "prea mare" între "gesticulația nepretențioasă" a eroului cu indubitabil iz autobiografic și limbajul livresc de care face uz. O comparație plasticizează neajunsul astfel: "un fel de a vorbi sentențioas-pedant, care seamănă cu vorbirea adevărată ca o sonată cu un exercițiu Ťscolasticť din metoda de vioară". Apreciat sub raportul realizării fabuloase, al unei "halimale brăilene și bărăgănene", aduse "la zi" prin ambiția naratorului
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
citește pur și simplu, este "absorbit" de lectură, se identifică prin deconstrucție cu ideile autorului, îi preia raționamentele, se filtrează pe sine prin scriitorul respectiv. Bogdan Ghiu este un eseist manierist, iar aceasta este principala lui calitate, dar uneori și neajunsul scrisului său. Atașându-se prea mult de cărți, autoprovocându-se a pătrunde cât mai bine esențele ei, fascinat de dicțiunea ideilor (e un mare amator de sintagme, concepte, teorii), Bogdan Ghiu se instalează practic în Celălalt, abandonând deliberat obiectivitatea, pendulând mai
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
și a emoțiilor, o scriitură seducător-maternă, care reține în egală măsură cochetăriile și temerile femeii, un scris delicat, de o sensibilitate aproape tactilă, vulnerabilă parcă prin implicare și prin dăruire. Recunosc că nu mă atrage ideea de a găsi neapărat neajunsurile acestei poezii. Cartea m-a furat și m-a emoționat (mai ales că sunt un fanatic al Cântării Cântărilor) destul cât să mă trezesc la final că nu am prea făcut notițe de lectură. Dacă o găsiți prin librării, încercați
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
se dovedi cel mai încăpățânat în urmărirea unui scop fundamental virtuos și în a plăti greaua datorie de a fi mereu același ori de a se lăsa împovărat de jocul în care i se impune să suporte, răbdător și neclintit, neajunsuri fără de leac. O existență creatoare aidoma unei nicovale care cu cât este mai mult lovită, cu atât mai mult se întărește. Cum întărit a ieșit Horia Surianu din variile darale și nazuri pricinuite deopotrivă de metropola și coloniile exilului, pivotând
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]