25,213 matches
-
un demers analitic exagerat, o ucide. Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
a ei; calea către și întru dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
calea către și întru dragoste, situarea omului în orizontul jertfei, necesită o înfricoșătoare consecvență, deoarece suferința înseamnă „a adăuga foc peste foc“ potrivit Sfântului Ioan Scăraru. Se știe că „pe calea Lui se umblă din veac și din neam în neam prin cruce și moarte. Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s-a suit la cer cu tihnă“ ne spune același sfânt. În afara suferinței orice urcare este un risc, iar Sf. Isaac Sirul avertizează: „Să nu
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului NOUTĂȚI CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL PÂRÂIENILOR Vineri, 20 martie 2015, ora 11.30; la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul„ din
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului NOUTĂȚI CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL PÂRÂIENILOR Vineri, 20 martie 2015, ora 11.30; la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul„ din Râm- nicu Vâlcea a avut loc lansarea cărții ,,Pârâienii Valahiei”, moderator fiind domnul pro- fesor dr. Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea. Au participat
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară a satului Pârâieni de pe Valea Oltețului, sat unde își aveau conacele boierii Pârâieni. Primul document în care se vorbește de Părăiani, este Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr la 18 ianuarie, 1480
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
de Părăiani, este Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr la 18 ianuarie, 1480, în București; document ce se găsește în lucrarea Documente privind Istoria României, Țara Românească, sec.XIII - XIV, paginile 273 - 276. Referindu-mă la poeți, prozatori, dramaturgi, din neamul Pârăienilor, pot aminti pe Ale- xandru A. Macedonski, Emanuel C. Părăianu, George Gh. Topârceanu, Bogdan N. Amaru și Alexandru A. Mitru. Din noianul de documente consultate, 402, la Arhivele Statului din Vâlcea, Argeș, Dolj, București, arhivele a zeci de primării
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
nominalizat mai sus pe Al. Macedonski, Emanuel Părăianu, George Topârceanu (poeți), Bogdan Amaru (dramaturg) și Alexandru Mitru (prozator), n-am să fac referire, nici analize literare ale operelor lor, ci am să argumentez că acești scriitori au ascen- denți în neamul Pârâienilor, deci în linie genealogică directă fac parte, ca rude, din generați- ile anterioare ale acestora. 1) Alexandru A. Macedonski s-a născut la 14 martie 1854, la București. Părinți: Tatăl, Alexandru Dimitrie Macedonski, om de carieră militară, de origine
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
căpătâi rămân: Legendele Olimpului - (un ci- clu de povestiri), Din Marile Legende ale Lumii și Cântecul Columnei. A murit pe 19 decembrie, 1989, la București, la vârsta de 75 de ani. Din cele prezentate, se desprinde ideea că din marele neam al boierilor Pârâieni, mulți dintre ei fiind oameni politici și deținând funcții publice, s-au născut și personalități bine cunoscute în literatura română ca:Al.Macedonski, Emanuel Părăianu, George Topârceanu,Bogdan Amaru și Alexandru Mitru. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CÂTEVA
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
ei fiind oameni politici și deținând funcții publice, s-au născut și personalități bine cunoscute în literatura română ca:Al.Macedonski, Emanuel Părăianu, George Topârceanu,Bogdan Amaru și Alexandru Mitru. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
și dorința unei inimi curate. 11 septembrie, 2009 Motto: “Zarurile au fost aruncate/ între răsărit și apus...” (Giving Up at All) Autoare a opt volume, între care se remarcă “Nsoromma”, “Doimea materiei” (carte dedicată celui mai mare poet religios al neamului, Vasile Voiculescu), “Indigo și portocaliu” și “Orphika”, Daniela Voiculescu debutează pe 9 septembrie 1989, cu poezii, în revista “Argeș”. Deținătoare a „Premiului Special al Palatului Culturii din Pitești”, aceasta este colaborator la o serie de publicații naționale și din străinătate
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
fost înzestrat cu harul scrisului și, totodată a mai fost înzestrat cu iscusința de a aduna în jurul lui oameni cu același har. Astfel, prin „slovă creștină”, într-un „glas comun”, vor rămâne spre moștenire „copiilor creștini”, numeroase file din istoria neamului și a literaturii române. IOANA STUPARU 19 septembrie 2012, București Referință Bibliografică: G duri semănate, de Ioana STUPARU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 628, Anul II, 19 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
fi și noi... ca nație și nume. Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă țară Și-ți jur, că n-am să-i iert nici dincolo de tine. Precum strămoși mei întreagă te lăsară, Am să te las și eu, la neamul care vine. Referință Bibliografică: În aur strălucind, pe fruntea ta, coroana ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_aur_stralucind_pe_fruntea_ta_coroana.html [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
sub ochii noștri astfel de oameni, dar, adesea ne derutează viziuni nevăzute, ne domină o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia lacomă a iubitorului
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
aceasta s-a sprijinit și de aceasta s-a lăsat să fie condus, conform cuvântului dumnezeiescului Pavel. (Teodoret de Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Mare, punându-se el însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza secolului III, prigonitor, influențând evident și salvator destinul omenirii, schimbând soarta neamului omenesc și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, PSB, cap
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
stăpân politic, doar cu o înaltă demnitate, și împlinire a conștiinței naționale, dar în același timp, deopotrivă și permanent cu smerenie, credință și jertfă, ca demnitatea mistică a conștiinței moral-creștine, privind slujirea lui Dumnezeu, Care i-a încredințat binecuvântarea ocrotirii Neamului și a Bisericii Sale. Un astfel de Conducător este dator să administreze Imperiul sau Statul care-i este încredințat, dar, care trebuie axat doar pe persoana Mântuitorului lumii Iisus Hristos. Acest fapt se numește Teocrație ortodoxă, exercitată sub sceptrul ecumenicității
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Care-i calea către viața. Mi-am zidit atuncea case Mi-am sădit vii și livezi Am avut și robi și roabe Turme, iazuri și cirezi. Am avut mai mult ca alții Am strâns aur și averi Și-am dat neamurilor mâna Să trăiască în plăceri. Am ajuns că toți mai mare Împrejur și-n toată lumea Și cu toate-acestea, totuși Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat ochilor ce-au vrut, Inimii n-am pus răgaz Și mi-am zis că după
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
în toate aspectele evoluției tiparului din Țară Românească, factor important al modelului propus de domnitorul Șerban Cantacuzino - si strălucit continuat de Constantin Brâncoveanu - pentru introducerea limbii române în oficierea serviciului liturgic, având ca finalitate apărarea unității spirituale, culturale și de neam a poporului român, Antim Ivireanul nu a fost doar un iscusit tipograf care stăpânea toate secretele meșteșugului sau un ctitor și organizator de tipografii, ci, în egală măsură, si un remarcabil editor.” (fragment din Prefață lucrării) Sâmbătă, 19 noiembrie 2016
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
umilință, durerile dezrădăcinării, amărăciunile traiului printre străini, desconsiderarea, disprețul”, dar cu speranța că mântuirea înseamnă „acasă”, acolo unde „patria de cuvinte” acoperă că un cer „patria de pământ”. Versurile sale respira un patriotism curat! Într-o reabilitare a iubirii de neam. Poezia Emiliei Amăriei nu vine de azi de ieri, adolescență fiind deja trăită în rosturile poeziei, intrând în cartea ei odată cu optzeciștii, unii dintre ei, între care Aurel Dumitrașcu, fiindu-i părtași la a cerceta tainele cuvântului care mântuiește. De ce
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Emilia_Amariei.html [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
cu care s-a oferit revista Ligii „Agora Literară”, cartea de vizită a Ligii Scriitorilor Români. S-au instituit premiile Artur Silvestri. Diploma comemorativă de recunoștință, titlul de Excelență culturală acordat scriitorului Artur Silvestri, pentru contribuția la zestrea patrimonială a neamului românesc a fost înmânată soției sale Mariana Brăescu Silvestri. S-au acordat și alte diplome de excelență în cadrul filialei București. Filiala Brașov a colaborat îndeaproape la emisiunile organizate de către televiziunile locale NOVA, TVS și cu presa locală sau națională, și
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
din 04 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poemul Prieteniei este un Imn închinat Mirelui dumnezeiesc al Iubirii și al Prieteniei - Iisus Hristos, precum și o Odă dedicată Prietenilor mei adevărați. Prietenia creștină este Poezia sublimă a Dragostei dumnezeiești. Prietenia este Cântarea Neamului nostru dacoromân nemuritor și a Dumnezeirii veșnice. Prietenia este o stare aleasă a bucuriei, a cunoașterii lăuntrice, a misticii ortodoxe, care ne definește spiritual în primenirea noastră. Prietenia este un Psalm filocalic ce decurge din împlinirea unei misiuni dumnezeiești, ca
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în 1729 cu sensul „canal de scurgere în mine (NDE, 48). Arrug seamănă bine cu arîg din turcice - mai ales cu mong. arug- pentru a nu le considera înrudite. Este probabil vorba de neamuri finice ori turanice care s-au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
sprijinit niciodată pe "marile puteri", ne-am găsit sprijinul decât în acoperământul credinței, al trecutului nostru, eroic! Am prevăzut întotdeauna cuvintele Psalmistul: Nu va nădăjduiți spre boieri, spre fiii oamenilor în care nu este mântuire." O experiență pe care acest neam a avut-o de milenii, aici, pe pământul străbun, noi am ramas întotdeauna pe calea de mijloc a credinței și pe ea am mers fără sprijinul acesta omenesc, si nu am avut străini de partea noastră. Am plătit cu sângele
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483953133.html [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]