175 matches
-
de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar la neantrenați pe seama frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând un debit respirator maxim. De exemplu: înotul, canotajul, alergările de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul de 02 - În timpul efortului este mult mai mare la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul de 02 - În timpul efortului este mult mai mare la cei antrenați, datorită adaptării respirației și circulației prin antrenament, precum și creșterii coeficientului de utilizare a 02 din sângele arterial. Consumul maxim de 02 la neantrenat nu poate depăși valori mai mari de 3000-3500 ml/min, pe când la cel antrenat acesta atinge valori de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport practicată. De exemplu: canotorii și înotătorii prezintă valori foarte ridicate ale CV. Dacă un antrenat și un neantrenat sunt supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice ale musculaturii în stare de activitate, îndepărtării produșilor toxici de metabolism celular, și disipării căldurii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se constată valori mai mari cu 40-50% ale volumului - bătaie, de repaus și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
primele 2-3 minute se produce o revenire rapidă; în următoarele 4-5 minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut la sportivii care depun eforturi de rezistență, datorită creșterii volumului sistolic și a frecvenței cardiace
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut la sportivii care depun eforturi de rezistență, datorită creșterii volumului sistolic și a frecvenței cardiace. Debitul cardiac mai poate crește în timpul digestie, în stări de excitație sau în mediu cu temperatura ridicată. Cercetările prof. dr. A
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
În eforturile moderate, la un sportiv, debitul cardiac crește la 10¬15 l / minut, iar după eforturile intense la 40-45 l / minut. Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
iar după eforturile intense la 40-45 l / minut. Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac crește cu 6l / minut. Volumul inimii - prezintă modificări imediat după efort. prin măsurători efectuate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de sânge. În repaus, când nevoia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
folosit în primele momente ale efortului când întoarcerea venoasă este stânjenită datorită presiunii intratoracice. În eforturi intense, volumul sistolic și debitul cardiac cresc prin golirea mai completă a ventricolelor și nu prin creșterea frecvenței cardiace cum se produce la cei neantrenați. Orice efort făcut sub 130 pulsații pe minut nu modifică dimensiunile inimii. La fel se întâmplă și în eforturile care se efectuează cu peste 180 pulsații / minut. Eforturile anaerobe nu influențează volumul inimii. De exemplu, cei ce se antrenează pentru
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
țesuturilor și mai ales la nivelul mușchilor. În urma antrenamentelor, numărul de capilare care se deschid se mărește și se creează o suprafață mai mare de contact între sânge și țesutul muscular, deci se pot produce schimburi mai intense. La cei neantrenați, O2 se găsește în concentrație de 190ml/litru în sângele arterial, în sângele venos 140ml/litru, iar în țesuturi rămân 50ml/litru. În sângele arterial al celor antrenați se găsesc tot 190ml/litru, iar în sângele venos concentrația O2 este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la eforturi maximale atinge valoarea de 180- bătăi / minut, numită și frecvența critică, deoarece odată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la eforturi maximale atinge valoarea de 180- bătăi / minut, numită și frecvența critică, deoarece odată depășită nu mai determină
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
frecvență critică, admițând și probabilitatea unei frecvențe critice de 210-220 bătăi / minut (Krestovnikov - 1951). Valorile superioare acestor frecvențe duc la scăderea debitului cardiac (prin scurtarea diastolei). Creșterea mai mare a frecvenței cardiace în competiții sportive (eforturi maximale) la antrenați (față de neantrenați), are o semnificație pozitivă și arată creșterea rezervelor funcționale cardiovasculare. Baicenko a emis teoria reactivității sportivului în formă, care precizează că la sportivii aflați în perioada de formă sportivă, reactivitatea cardiovasculară este mai mare decât în alte perioade de antrenament
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
continuând să crească (pentru a suplini scăderea debitului sistolic), cu prelungirea exercițiului (ca în cazul din figură la 200W) până la atingerea stării de epuizare - oboseală - fig.2. Interesant este că la antrenați oboseala apare înainte de epuizarea rezervelor cardiovasculare, pe când la neantrenați, nu; la aceștia, frecvența cardiacă crește fără simptome, existând pericolul apariției stopului cardiac. În eforturile moderate și submaximale (150-175W), în care există un echilibru între nevoile și aprovizionarea cu O2 a țesuturilor (eforturi aerobe - echilibru stabil), găsim o relație liniară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 170 este considerată valoarea maximă a solicitării în echilibru stabil relativ (70-80% din VO2max). Între intensitatea efortului și frecvența cardiacă, există o relație liniară până la această valoare după care dispare. Valorile PWC 170, variază cu condiția fizică, fiind pentru neantrenați de 1000-1100 Kgm/min, iar pentru sportivi de 1550Kgm/min (semifond) și de 1180Kgm/min (halterofili). Timpul de revenire depinde de volumul total de lucru și nu de intensitate. Aceasta are loc în trei faze: - prima fază durează câteva secunde
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]