533 matches
-
ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă culturală care ține mai mult de „educație”, cei 7 ani de-acasă nu educația ministerială care, cică, ar înlocui „învățământul”. Tocmai în țara care s-a autodenumit
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
de supremație sunt descrise minuțios în capitolul prezent, presimțiri, uneltiri, dorințe. Despre tactica de luptă, numărul vamirilor, eliminarea, (dorința de exterminare) a acestora și câștigarea bătăliilor, scriitorul Ion Nălbitoru folosește expresii cu, care deja ne-a obișnuit, minuțios gândite, umorul neaoș dar specific scrierii unei astfel de cărți: „- Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu.” În capitolele care urmează până la sfârșitul romanului, naratorul oscilează între omnisciența tradițională, statutul de martor al
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
-Fructe, ce bine! Simțeam nevoia! se entuziasmă Flower-Power. -Sper că sunt din cele adevărate, nu ne mai faci vreo farsă! țipă Papa. -Fiți fără grijă! îi asigură atenționatul. Și, într-adevăr, apărură trei tipsii din alamă. Pe una tronau fructe neaoșe, de sezon - căpșune, cireșe, vișine, chiar și afine; pe a doua, banane, tangerine, kiwi, pere și câteva mere din soiul Renet de Canada înconjurau un ananas. Poame uscate - caise, smochine, curmale, stafide - te-mbiau de pe ultima. În fața tuturor apărură platouri
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
care nu ni se supun !” Iar teama mea cea mare este că toate partidele din țară, fie ele de stânga, fie de centru, fie de dreapta, sunt sponsorizate de aceleași persoane, instituții, pentru același scop: uciderea a tot ce este neaoș, a tot ce este românesc. Dumnezeu să-i aibă în pază pe români ! *********************** Precum mișcările tectonice ale pământului au făcut ca milenarele păduri să se schimbe în cărbune, pregătind din vreme materialul necesar erei noastre industriale, care a declanșat frământări
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cu orice preț scandal (chiar cu prețul distrugerii totale a sufletului celui incriminat; un fel de război total, de anihilare...). Publicul românesc, îndopat cu talk-show-uri, telenovele și concursuri de sorginte occidentală (nu vedeți că începem să nu mai avem cuvinte neaoșe în această lume nebună, ultrainformatizată?...) ar trebui să vadă și să cearnă din viața unui artist ceea ce rămâne valabil și peren pentru istoria culturală a acelui popor, și nu problemele din viața personală. Acestea vin și trec, precum apa: rămân
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1413338716.html [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
muncii pentru politicieni, la secțiunea uniforme obligatorii. Despre tradiții nu trebuie să știi mare lucru: mămăligă, sarmale, mici, toate sunt specialități dacice. Religie, superstiție, zodiac, vrăjitorie merg bine împreună, sunt de la străbuni. Important e să știe electoratul că ești român neaoș sau româncă sadea, iar acesta nu este format din cunoscători fini precum Leșe. Progresul cultural și, adesea, știința, pot fi trecute cu vederea. În plus, provin de la Occidentul destrăbălat și decadent. Atât timp cât nu implică limuzinele germane și telefoanele inteligente, care
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
precedentă. Va fi existat cândva, în timpul trecut, o perioadă în care numărul total al populației să fi fost mai mică decât numărul de rude directe ale unui bunic oarecare. Calculul se complică deoarece , este foarte puțin probabil ca un român neaoș să fi avut rude în China chiar Rom de-ar fi fost. Nu mai zic de rude peste ocean. În concluzie, toți suntem rude între noi. Se zice chiar „suntem rude de la Adam” ceea ce pare adevărul adevărat. Deci omorând oricând
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
integreze organic comoara limbii țăranului în limba uzuală a tuturor. Prin Eminescu, țăranul român a dăruit elementul cel mai necesar literaturii noastre: limba curată, bogată, mlădioasă, mereu nouă, cu posibilitatea de eternă înnoire, cu un dinamism etem, dinamismul eternului duh neaoș românesc. Colaborarea dintre Românul cel mai modest și poetul cel mai mare a fixat linia generală a originalității literare românești. Pe această linie scriitorii au putut înainta pe urmă fără teamă de rătăcire, având de altfel totdeauna la îndemână pe
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
foame nu-și schimbă partidul preferat). Transilvania este prea departe de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
vremuri și oamenii lor, chiar scriem degeaba. Ba, mă gândesc că ar trebui făcut un pas înainte, că înainte era mai bine, și să revenim de-a dreptul la bancuri și înjurături strămoșești. Mai ales că andrisantul, nefiind de tot neaoș, nici nu le-ar înțelege. Problema este că ceea ce propun aici n-ar fi decât un răspuns la atacul ce se desfășoară non stop și în proporție de masă împotriva noastră. N-am să intru pe teritoriile prietenilor mei și
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL by http://uzp.org.ro/inflatie-negativa-crestere-nesanatoasa-optimism-incurabil/ [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
întâmpla, le mărturisise cu lehamite Norbert, atunci de tot efortul lui se va alege un mare șais. Ceea ce înseamnă c...t, le tradusese cu promptitudine vocabula Dinu Hodoșan. Și el medic de profesie, le explicase că se obișnuise cu cuvintele neaoșe, pentru că altfel nu era înțeles de bolnavi. Erai tu obișnuit și înainte, îi dăduse replica Mary Zăvoianu. Vezi, de aia nu te-am luat eu pe tine, Zăvoianco, nu-i rămăsese dator Hodoșan, că ești cu gura mare... Te găsești
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
seama de această stare, dar când vorbeau românește, vedeam cum fibrele intime ale sufletelor lor vibrau mai intens, provocând acea fericire energizantă care ți-o dă comunicarea în limba ta. Deși, în alte împrejurări, am auzit pe străzile Barcelonei acel neaoș „băga-mi-aș!” (individul considera că cei din jur nu înțelegeau ce spune), care mi-a produs o stare de disconfort total și o nesfârșită tristețe că am auzit astfel de vorbe românești pe meleagurile străine. Biata limbă românească, în
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea cuvântului în silabe și cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
acuma, iaca, pricinoși. Să nu mai zicem și să tot comentăm că nu este o sărbătoare românească. Este drept. Dar și cam nedrept, în același timp, devreme ce mă gîndesc că sunt o groază de evenimente și sărbători ale noastre, neaoșe, care nu-s tocmai cumințele, căci poporul român are o imaginație bogată - este uneori de o debordantă fantezie păgînă. Sărbători care au/sînt cu un aer “hirsut” - și în care, bunăoară, se pun pe față măști. Se joacă ursul, care
Hello-ween!? by http://www.zilesinopti.ro/articole/976/hello-ween [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
ori dorința de a-l perfecționa ori spiritualize prin credință. Fiecare schiță este un destin, o viață tragi-comică povestită cu atâta măiestrie încât e lesne să vezi cu ochii minții personajul, să-l auzi parcă vorbind într-o limbă moldovenească neaoșă, specifică zonei Moldovei de mijloc, de la sat. Chiar dacă întâmplările povestite nu sunt din viața scriitorului, pentru cine cunoaște locurile sale natale e lesne a recunoaște obiceiuri și destine ce au făcut folclor acolo unde s-a născut și a crescut
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
înainte de Ziua Națională, la ARCUB, în cadrul JazzConnect. Head-line al evenimentului a fost duo-ul franco-german NILS WOGRAM & BOJAN Z, dar despre această atracție franco-germană vom vorbi în alte ocazii, căci azi vă propun să cunoaștem, pe cât de aproape posibil, actul neaoș care va deschide cântarea occidentalilor: ARCUȘ TRIO. Alimentând nevoia și premiza inițială - un alt fel de a asculta bucăți de folclor - trio-ul în speță folosește ca fundament de improvizație și interpretare tocmai “elemente folclorice culese din muzica tradițională românească
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) by https://republica.ro/jazz-cu-elemente-folclorice-interviu-cu-arcus-arcus-trio_2 [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
din 1982 a primit un spațiu fix în grila de programe a televiziunii, prilej cu care a stimulat și promovat generații întregi de artiști din toate zonele folclorice ale neamului nostru, ocrotind și promovînd tinerii creatorii de folclor în spirit neaoș zamolsian spre nemurirea artei specifice înțelepciunii și frumuseții creației naționale. Ea a străbătut chiar țara în lung și lat pentru a căuta piese originale de folclor, pe care le-a adunat într-o arhivă. Este cunoscut faptul că zamolsianismul, ca
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Academia_dacoromana_comuni_academia_dacoromana_1391515825.html [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
1893, cu un val de șovinism maghiar care-l acuză de „daco-românism“. Având titlul bombastic „Hazaárulók“ (Trădători de țară, în maghiară) și subtitlul „Országunk kellős közepén a jelen korunkban eloláhositott 24.000 tősgyökeres magyarjainkról“ (Despre cei 24.000 de unguri neaoși, romanizați în timpurile prezente, în mijlocul țării noastre), fostul preot maghiarofon oferea așa-zise „demascări“ despre atitudinea antimaghiară a episcopului Pavel, învinuit de „daco-românism“, acuze de mare preț pentru presa locală și budapestană, chiar dacă autorul era „un nevropat incurabil“, ce fusese
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
și-a lui ceată au fost cumani, de ce au creat Țara „Românească”? Putea să-i spună așa cum se numise până atunci: Cumania. 3.-Dacă el și tatăl lui au purtat nume de cumani, de ce urmașii lui Basarab au purtat nume neaoș românești, până li s-a stins dinastia? 4.- Iorga o fi scris „numele este cuman...numai numele?” exprimându-și doar o îndoială neverificată de alte izvoare istorice, însă nu a mers mai departe cu afirmații ferme. Iertați-mi îndoielile de
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]