34 matches
-
ca un arc îndoit în slobozirea săgeții. Peisaj adânc static cu învâltorat vultur la urmă A se respira vulturii din vulturi până la multiplicare. Uitându-mă prin ochiul albastru cu pâclă la câmpul cu flori din sârmă și sticlă Cerul acesta nearat este rotund și chiar foarte pătrat. Surâd Ca și cum mi-ar fi zburat o vrabie de sub călcâiul întins. Albul - ca ultim scop al zborului Cu o daltă tai porumbeilor fulgere, ca să le albesc aripile. „- Dar sunt albe aripile lor. Dar aripile
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
umbră, cu rostul de-a sugera irealitatea substanței ce ar avea ca rezultat relativizarea damnării. E încă o viclenie a lucifericei degradări fără drept de apel, care preferă o cale ocolită, precum o joacă între pisică și șoarece: "pe câmp nearat/ în ce fel nu știu/ între-acum și târziu/ le-am așezat// umbra ta umbra mea/ la răcoare-n adânc/ sunt pământul mănânc/ dintr-un sân, dintr-o stea// umbra ta, umbra mea/ același pas/ drum și popas/ plecare ningea" (pe
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
ce fel nu știu/ între-acum și târziu/ le-am așezat// umbra ta umbra mea/ la răcoare-n adânc/ sunt pământul mănânc/ dintr-un sân, dintr-o stea// umbra ta, umbra mea/ același pas/ drum și popas/ plecare ningea" (pe câmp nearat). Căci blestemul nu se poate aplica pe neființă, pedeapsa nu poate avea ca obiect golul. Și totuși tactica disoluției universale cuprinde și un asemenea artificiu, un soi de protocol al desființării: "Nu mă mai cert cu tine, am obosit./ Străin
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
masa vegetală măsurată în același loc, după arat; - n - numărul măsurătorilor efectuate (a probelor luate) pentru indicii Gms și Gas, care trebuie să fie de minimum 3; - hi - înălțimea măsurată la care se ridică nivelul solului arat față de nivelul solului nearat (cm); C. Indicii energetici ai agregatului U-650 + PP-3-30 au fost urmăriți și determinați, în mod special, fiind hotărâtori asupra consumului de combustibil. Indicii energetici care au fost stabilite sunt: - viteza de lucru (Vl, km/h);patinarea roților motoare ale tractorului
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
la 1300 kgf. Mărirea rezistenței la tracțiune a condus la creșterea patinării tractorului și a consumului orar de combustibil. 20. În cadrul experimentărilor s-a constatat o creștere a puterii de tracțiune a tractorului odată cu mărirea gradului de tasare a solului nearat, valorile puterii variind între 18 CP și 22,8 CP. 21. Puterea consumată la motorul tractorului U650, de către plugul PP-3-30, determinată la încercările efectuate, a variat între 58 CP și 64,9 CP. S-a stabilit că această putere crește
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și-n saloane. Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la fel ca el, pe lângă mine o ia 'nainte spre-acel peron fără siglă, rece și pustiit, unde niciun tren n-a venit, dar nici n-a plecat, de parcă blestemul singurătății l-ar fi năpădit ca ciulinii și pirul un ogor nearat. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; numai eu sunt nepoftitul intrus cu inima, suflet și chip al acestui vremelnic canton din apă, lut și nisip. Numai eu, exilat într-un timp nedorit, ca un condamnat ce-și cară
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
Ciomu!” Să mai scrii astăzi poezie?! Ar fi păcat sau, blasfemie! Țara doarme pe spetează, Înjură aprig și oftează; Nu tu Crăciun, nici Bobotează, Un Paște amărât, ce mai contează? Doar guvernanții mai nechează, Cu banii noștri jubilează! Glia țării, nearată, Prefă-o, Doamne, -n cimitire! Căci pâinea noastră-i prea sărată, Grâu-i bun de pomenire; De-o colivă, pufuleți, Ce popor de nătăfleți! Își bat golanii joc de noi, Ne bagă zilnic în nevoi; Bugetul țării l-au furat
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
pâlcurilor de arbori existenți pe terenurile arabile; ... f) este obligatorie păstrarea aliniamentelor de arbori și arbuști de la marginea parcelelor; ... g) în cazul terenurilor agricole mărginite de habitate acvatice, mlaștini, brațe moarte, zone umede, se va păstra obligatoriu o bandă nearată de minim 6 m față de marginea acestora. ... Articolul 32 Este interzisă realizarea oricăror tipuri de lucrări care pot duce la modificarea nivelului natural al apei, realizarea de drenaje prin canale de desecare și de îndiguiri, orice alte lucrări care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
pustiu, nu mai stă nimeni azi pe ulicioară la crâșmă nu mai pute a rachiu, grădinile sunt goale, ogrăzile la fel și câinii s-au mutat din sat nu mai auzi nici behăit de miel iar câmpul este gol și nearat, nu mai miroase în sat a pâine arsă cuptoarele s-au năruit demult și nimeni nu mai merge la coasă, iar satul e pustiu și de temut, mormintele ne-au mai rămas acasă, și nimeni nu le aprinde o lumânare
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
făcea și coasa cu care tăiam iarba prin miriște! Ocolisem colțul pădurii, eram departe, departe tare de sat, de ceilalți copii cu care mergeam în fiecare zi cu vacile la păscut, îmi spusese nenea Mitică de miriștea de dincolo de pădure, nearată și cu iarba până la glezne... Cum am dat cu ochii de miriște aproape că am rămas înlemnit, nea Tache coborâse din cotigă, stătea în picioare lângă ea, măgarul era legat de o hulubă și stătea nemișcat în soare, cu urechile
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
reglementări: (1) se vor îndepărta speciile de plante exotice invazive; (2) se vor păstra arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți; (3) se vor păstra aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor; (4) se va păstra o bandă nearată de minim 10 m de la malul habitatelor acvatice sau umede; (5) este strict interzisă utilizarea otrăvurilor pentru rozătoare pe terenurile agricole. (6) este strict interzisă folosirea insecticidelor care conțin una din următoarele substanțe active: clothianidin, imidacloprid, thiamethoxam, acetamiprid și
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
mângâiam și noi cu vorba, Cum că ne vom întoarce-n sat Și le-om fi sprijin bătrâneții... Din toate, multe am uitat . La casă au căzut pereții... Pătulul zace răsturnat... Nici vite nu mai sunt în grajd... Pământul este nearat... Și ei se văicăresc pe rând, Pe prispa casei, seara, stând. Pe-atunci doream, ca toți vecinii, Să fim noi în comună - primii . Era o-trecere loială... La țară viața e reală ! Și, vrând, nevrând anii s-au scurs... La
UNDE SĂ TE GĂSESC, MAMĂ.? POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343471_a_344800]
-
aflăm într-o poveste. O deosebire mare ni se perinda în fața ochilor: deosebirea dintre câmpurile îngrijite și frumoase, cu grâul până mai sus de genunchi și rabiță până la brâu față de ale noastre, cu grâul de 10-15 cm, multe terenuri agricole nearate și sute de ari de vie în pârloage... Trist. Am mers toată noaptea fără să ne fie somn cred, ca aflându-ne sub influiența impresiilor frumoase a celor văzute în timpul călătoriei: orașele Galați, Brăila, Cernavoda și celelalte localități ,aranjate cu
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
a lui C. Poetul experimentează o viziune asupra vieții, trăiește o anume dimensiune mioritică, pentru abordarea căreia se pregătește îndelung spre regăsirea liniștii inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în înțeles voiculescian) cu ideea de îndumnezeire. Ca și în eposul popular, C. transpune o hierofanie, o nuntire cosmică, o trasmigrare, prin revelație creștină. Același înțeles creștin al
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
doi trecură prin câteva sate la fel de sărmane ca ale lor și ieșiră într-o câmpie întinsă. Se vedeau deja semnele primăverii. Câmpia era scăldată de un soare cald, în crânguri magnoliile erau presărate cu flori albe, iar pe câmpurile încă nearate copii se jucau împletind coronițe din flori de lotus. În fața acestei priveliști samuraiul își dădu pentru prima oară seama că avea să plece într-o țară necunoscută și îndepărtată. Dincolo de câmpie, se înălța castelul Stăpânului, negru, măreț și țuguiat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și a volumului Frumosul și Fascinantul Romar. 5. Desființarea Ministerului Cailor cu Aripi și trecerea funcționarilor la Ministerul Teberelor de Vacanță. 6. Ridicarea embargoului asupra vânzării peste hotare a hergheliilor de cai cu aripi. Vânzarea devine liberă. Undeva, pe câmpia nearată cât vezi cu ochii a Beșilegilor de Jos aleargă un mânz. Aleargă normal, ca orice mânz normal. E personajul nostru cabalin. Se oprește, adulmecă în jur și nesimțind nici puterea presei, nici puterea Puterii, mihotește scurt, cu dinții dezveliți a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din lemn. Plugul era purtat pe câmp de o cotigă 1 cu două roți, una mai mare care mergea pe brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e și asta! Nu cred că are sfârșit. Și când te gândești, Doamne iartă-mă, că pe la noi se ucideau unii pentru o brazdă de pământ... Cred că în țara asta nimeni nu te omoară pentru o palmă de țelină nearată. Halal de ei! Mihu mormăi... - Ce să crească nene aici? În afară de spini nu cred să crească ceva. Nu vezi că soarele acesta pârjolește tot? Nici un râu pe nicăieri, un izvor, o fântână, nimic. Apoi deodată spre cai: Hoo
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda îl va dezmoșteni pe Marin, pentru că îi lasă ogorul nearat ("Dezmoștenitul"). Ca și Darie, Marin pleacă la școală cu părere de rău, cu care ocazie aflăm despre "Craiova văzută din car" că ar fi "cel mai frumos oraș din lume". Există o obsesie a foamei, a prânzului. "La Lilieci" este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rod aduce. Sămănatul se începe cu ochii închiși, ca paserile așa să nu vadă grăunțele pînii de pe spic, cum nu vede sămănătorul cînd începe a arunca sămînța. Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat, că se fac păstăile teioase*, ci s-o pui pe pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarba de demult / ce așteptau turme și boi / al vostru rău e-n mine / mă scobește. Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de fragmentul din Cântecul cocosului silvestru: Nu muget de boi pe pajiști.229 Numeroasele opinii exprimate în legătură cu opera de debut a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de prezență omului: Când stânci și vai puștii izbea-n putere / Cu vuietul dintâi alpestra undă / În vale zdrumicata și când peste / Cuprinsul așezărilor de mâine / Cu vâlvă lor, dormea necunoscută / Pacea și mute razele de soare / Și luna aurie nearate / ogoare luminau. O! Fericită / Gură de răi, neștiutoare încă / De rele și păcate! (idem, vv. 28-36). Motivului, ce mai fusese utilizat de Leopardi în Imn pentru Neptun și în Eseu despre erorile populare ale anticilor, i se opunea o altă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]