8 matches
-
cu multe vârfuri. Scoarța este verde-cenușie, netedă. l are acele subțiri, în trei muchii, rigide și grupate câte 5 pe un brahiblast, cu o lungime de până la 10 cm, de culoare verde-întunecat, lucitoare. Conurile, ovoidale și erecte, conțin semințe mari, nearipate, cu miezul comestibil, apreciate în unele părți ca alunele la noi, de 10 cm lungime, și semințe de 5 mm. Lemnul său este maro-închis, foarte rezistent, folosit la fabricarea mobilei și în sculptură. Produce lemn valoros și foarte trainic. Zâmbrul
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
mai vechi de Embiodea, Embidina, Embiidina este un ordin de insecte mici, de 1,5-2 mm lungime (unele până la 20 mm), asemănătoare la înfățișare cu termitele, cu corpul subțire și alungit, puțin turtit și cu colorit brun-închis. Majoritatea speciilor sunt nearipate (aptere), la altele numai masculii au aripi. Aripile, când există, sunt homonome, cu nervația redusă, cele anterioare puțin mai scurte. Capul este prognat, mare, oval, cu clipeu mare și antene moniliforme de lungime medie. Toracele este heteronom, cu protoracele mai
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă să se înmulțească tot pe cale partenogenetică vivipară până în toamnă. Apoi, apar formele sexupare, care vor da naștere în cursul lunii septembrie la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
termică de dezvoltare K = 179,40 C. Cercetările efectuate în țara noastră referitor la apariția femelelor au arătat că acestea apar numai când se formează colonii dense de păduchi. Lumina prezintă atracție asupra indivizilor aripați și nu influențează asupra celor nearipați și asupra larvelor. Umiditatea relativă a aerului nu are influență asupra dezvoltării indivizilor de Brevicoryne brassicae L. Precipitațiile abundente, ploile repezi acționează asupra indivizilor, în special a formelor aripate și larvelor, prin îndepărtarea lor de pe plante. Coloniile de Brevicoryne brassicae
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
roșie cu dungi longitudinal negre, dintre care 2 pe cap, 6 pe torace, 4 pe scutel și 8 pe marginile laterale ale tergitelor. Antenele și picioarele sunt roșii, cu tarsele negre (fig. 41). Larva asemănătoare cu adultul, de culoare brunroșcată, nearipată și imatură sexual. Oul este cilindric, galben. Biologie-ecologie. Specie monovoltină. Iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor, livezi, terenuri îmburuienate. Primii adulți apar primăvara, în aprilie - mai și sunt întâlniți în camp până la sfârșitul lunii august. După o perioadă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
antene scurte, cornicule de culoare verde-închis și de dimensiuni reduse; pigidiul este dublu ca lungime față de cornicule. b) Femela aripată are 1,6 - 1,7 mm lungime. Capul și toracele sunt negre, abdomenul verde-deschis. Restul caracterelor sunt asemănătoare cu femela nearipată. Biologie. Iernează în stadiul de ou de rezistență pe baza rădăcinilor și poate prezenta 9 - 11 generații pe an. Se dezvoltă în condiții optime de 22 - 240 C. Sub 14 - 150 C coloniile de păduchi își reduc activitatea, iar sub
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]