44 matches
-
în fața rugăminții de a accepta blițul camerei ce irită pe mulți alții... În chipul acesta omul și artistul Crina Mureșan sunt un singur trup! N-aș putea tălmăci alegoric întâlnirea noastră pentru că mi-a dat impresia unei doamne frumoase, fine, neasemănat de generoasă, pe care parcă o cunoșteam de o viață, care parcă îmi era prietenă dintotdeauna...! Nu vorbesc despre această întâlnire decât ca despre cea mai obișnuită dintre întâlniri, ce zămislește amintirile cele mai omenești și cele mai alinătoare conștiinței
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419626028.html [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
irosește nevenerat de nimeni și de nimic, decât de cei care văd o bravadă în pieritoarele lucrări ale urii. Receptivitatea compozitorului Dumitru Lupu la melancoliile vieții preîntâmpină fiecare stare sufletească umană iar din aceasta ies ca spumele din valuri melodii neasemănat de romantice și lipite de suflet. Pe cele mai multe le interpretează soția compozitorului, Ileana Șipoteanu. Doi clopoței de cristal, ciocnindu-se, rup vieții toată suavitatea ei și o răsădesc în compoziție și glas. Familia compozitorului Dumitru Lupu freamătă, dedată pe viață
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395141092.html [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
Velimirovici) căruia să nu-i aflu un chip în mine însumi și nici unul în care, măcar în parte, să nu-mi aflu chipul. Frumusețea, slava și măreția unei holde de grâu auriu stă în înfrățirea nenumăratelor spice de grâu, cu neasemănata lor frumusețe, slavă și măreție. De ai văzut aceasta, atunci nu-mi repeta iarăși vechea poveste a frumuseții slavei și măreției spicelor omenești numite Pitagora, Cezar sau Napoleon. Oamenii cei mai bogați și mai puternici, pe care ne-am deprins
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Isus, Fiul lui Dumnezeu întrupat din dragoste pentru om, ca să schimbe fața păcatului și să-l transforme-n iertare, apoi în mântuire și bucuria veșnică. Ce privilegiu! Un privilegiu demn de Dumnezeu cel Atotputernic. De mărinimia divină, de providența cerească. Neasemănat cu nici un alt privilegiu omenesc. Cu toate acestea, omul a respins dintru început mântuirea venită de la Dumnezeu, anunțată prin profeți, vestită cu sute de ani înainte. De ce? Pentru că inima sa era învârtoșată-n păcat și se simțea bine în felul
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
peruca...) - unde intenția de a se prezenta într-o altă aparență e evidentă, deși, bineînțeles, urma numai moda timpului. Singularizat, în epocă, de marca filosofică a tuturor lucrărilor sale (indiferent de domeniul abordat), Cantemir rămâne în zona caldă a creației, neasemănat (altul) docților simplului „colaj” (rece) de preluări-copie din diverse lucrări. Determinarea sentimentală a secretului științific și comunicarea lui entuziastă, permanent sub auto-severitatea interogației imediat lămurite într-un codex însemnat de trăirea interioară a autorului fac actul de comunicare (egal cu
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
încoronează opera mântuirii. Prin ea, El a făcut dovada deplină că este Dumnezeu adevărat, stăpân peste viață și peste moarte și ne dă garanția că și noi vom învia în ziua judecății de apoi (I Corinteni 15, 20). Pe această neasemănată și strălucită minune se întemeiază întreaga credință creștină (I Corinteni 15, 17); dacă El nu ar fi înviat, cei din preajma Lui nu s‑ar fi convins de dumnezeirea Sa, iar învățătura Sa n‑ar fi fost crezută și primită de
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398165078.html [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea Să prinzi iubirea în cuvânt, e ca și cum ai vrea, Să ții nemărginirea în căuș de palme. Fiorul blând, ce clatină o stea, Se-mprăștie mirific prin filoane. Venit din ireal să-nsuflețească lutul, Neasemănat în tot ce-i omenesc, Cu o privire răvășește scutul Și lujerii în suflete-nfloresc. Un iz de primăvară ne-mpresoară, Povară dulce, stropi dumnezeiești, Atinsă coardă de vioară, Din amorțire parcă te trezești. Frumosul vieții din voaluri se zărește
IUBIRE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1456334750.html [Corola-blog/BlogPost/381468_a_382797]
-
său e muzica. Ea umple ființa umană cu splendoarea. Fără ea e oprită inima, chiar dacă ochiul trăiește. Iubirile năvălesc în muzică și coase cu sforile lor inimi de inimi. De Paște, Fuego și Mirabela au dăruit, cântând în duet, clipe neasemănate în minune decât de survolarea îngerilor. Prin glasul lor au zburat psalmi de glorificare a iubirii. Inimile celor care i-au revăzut și ascultat au fost plaje de nisip scrise cu degetul de cutreierătorul gândului, dorul, oaspete al fiecărui om
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
cea veșnică! Fie că viața fiecăruia dintre noi să se îmbogățească în fiecare zi cu acele bune făptuiri care atrag privirea Tatălui Ceresc, care alcătuiesc podoaba vieții omenești! Aceste fapte bune ne vor aduce și nouă, păcătoșilor, fericire neprețuita, bucurie neasemănata, nu pământeasca și trecătoare, ci veșnică - să fim miluiți de către Domnul și împreună cu El să ne îndulcim în vecii nesfârșiți de bucuria împreună sălășluirii celei veșnice. Pentru rugăciunile Sfanțului Nicolae, să ne învrednicească Domnul pe noi toți de această bucurie
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1481046002.html [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
voie, numai să plece mulțumit din casa lor. Închipuiește-ți o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curățenie exemplară, o grădiniță drăgălașă în față, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Și totul situat într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
prohorescează) ortografia etimologică și nu sânt pe semne că aceasta majoritate să va supune minorității; din contră, ortografia etimologică pierde pe zi ce merge tot mai mult din terenul avut. Nici că este mirare, deoarece: 4. Ortografia cu semne este neasemănat mai precisă, prin urmare și mai simplă și mai ușoară. Însuși d. Bariț, etimologist pronunțat, recunoaște că "pentru începători este greu a ceti fără semne" ("Observatorul", nr. 8). Odată acest adevăr recunoscut, pentru noi cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să cugete, la ceea ce e neasemănat mai înalt și mai bun decât cele ale noastre, adică la Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21-22) „Iar cel necredincios și fără grijă, va fi îngâmfat și batjocoritor<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38 de ani, Ștefan cel Mare în cei 46 de ani ai domniilor lor au avut o altă preocupare decât neatârnarea țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comerț cu Austria, ca manifestare a neatârnării noastre, d. Mitilineu, înalt funcționar al Ministerului de Esterne, publica un volum de tractate de alianță și de comerț încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanarioților. Și ce străluciți într-adevăr, ce neasemănat de mari sânt reprezentanții din trecut ai neatârnării statelor române față cu epoca noastră? Oare Mircea I, în cei 38 de ani, Ștefan cel Mare în cei 46 de ani ai domniilor lor au avut o altă preocupare decât neatârnarea țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se manifestă constant pudibond și nu creditează părerile bărbaților și ale amicelor de un "servilism" estetic deranjant pentru ea: "...Nu știu dacă mă lăsasem cu totul dezbrăcată, dintr-o inconștientă cochetărie cei doi bărbați îmi spuseseră că am un corp <<neasemănat>>, de <fausse maigre>>, ca și pritenele mele, care mă vedeau goală..." Cf. Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 20 360 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 189 361 Ibidem 362 Idem, p. 259 363 Cf. V.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de credință și de supunere. Descrierea făcută personajului vine să susțină realele calități ale tinerei, având o origine nobiliară, fiica împăratului Romei: „De când e lumea nu-i pe lume fată/ Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau contemplația creatorului e de ordin imaginativ, înzestrat cu o sensibilitate excesivă, cu o emotivitate profundă și cu puterea excepțională a fanteziei creatoare, care e distincția lui între muritori, geniul are capacitatea originală de a vedea mintal forme noi și neasemănate, de frumusețe, pe care noi, ceilalți, nu suntem în stare să le bănuim. Și chiar dacă am fi în stare să le întrezărim, nu suntem totuși în stare să le coborâm din ordinea imaginativă în ordinea sensibilă, de vreme ce nu suntem dotați
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai multe mijloace de luptă, fie pentru atac, fie pentru împotrivire; că ei în scurt timp aduseseră organizarea lor militară la un grad de dezvoltare într-adevăr neașteptat, care îi puse în stare a lupta contra Romanilor cu o vigoare neasemănată. Ei erau însă departe de a se putea măsura cu dușmanii lor, fie în tactica militară, fie în instrumentele de război, și dacă au putut să se opună atâta timp și cu atâta energie, aceasta o datoresc marii lor inimi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
urmarea și superioritatea calităților sale Înnăscute”231. Întruparea Fiului lui Dumnezeu În condițiile cele mai umile și smerite, viața Sa pământească Însoțită la tot pasul de lipsuri și suferințe, pătimirile, jertfa și moartea Sa, consti‑ tuie modelul sublim al răbdării neasemănate pe pământ. 192 Suferința și creșterea spirituală Astfel, În literatura patristică ni se lansează deseori reco‑ mandarea În a urma răbdarea Stăpânului și Părintelui nostru : căci slujitorii se cuvine să fie supuși, iar fiii se cade să semene părintelui. Sfântul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat cu Arghezi, Gala Galaction ar fi „un reprezentant neasemănat mai de valoare al aceleiași generații”. Prin coborârea poetului Blestemelor (care nu ar fi decât „o hibridă împerechere de byronism și de verism al ulcerelor”) este caracterizat și Crainic. În timp ce în poeme argheziene dintre cele mai importante (socotite de exeget
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
profil absolut: o efigie imperială; sau nu este. Altfel zis, dacă noi existăm într-adevăr nu numai ca o colectivitate biologică, dar și ca o ființă spirituală, nu se poate să nu avem o față a noastră proprie, un chip neasemănat de a răsfrânge lumea aceasta a lui Dumnezeu la care să voim să reducem pe toate celelalte, care chip ne este, oarecum, justificarea existenței noastre deosebite pe lume, în marea cea mare a făpturilor lui Dumnezeu. Fără să vrem, gândurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
continuare a revistei Dobrogea 1680. Petre Grigorescu a avut uneori relații destul de tensionate cu autoritățile locale. Tocmai de aceea afirma în cuprinsul unuia dintre articolele sale: Am mai spus-o și repetăm; în Dobrogea sunt o mulțime de cestiuni locale, neasemănate împrejurărilor de peste Dunăre, și n-avem absolut nici un mijloc de a face pe cei în drept să le vază și ai face să se ocupe de deslegarea lor, decât presa"1681. La scurt timp de la apariția ziarului Constanța, la sfârșitul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
însuși faptul că Rusia dispunea, în capitala fiecărui Principat, de un reprezentant cu drept de control și de imixtiune asupra afacerilor interne ale țării, pe când Poarta n-avea dreptul să întrețină un asemenea agent, înrâurirea și puterea Curții Protectoare, erau neasemănat sporite față de acele ale Curții Suzerane. Dar găsim în ambele Regulamente un paragraf care, mult mai cu desăvârșire decât acele sus pomenite, face cu totul iluzorii mult lăudata autonomie și sistemul reprezentativ hărăzit țării prin mărinimia Rusiei. Acest paragraf este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
obiect", ci "de mod și de articulație interioară a construcțiilor". Aici, totul se reduce de fapt la atitudinea față de existență în genere și față de experiența proprie în special: metafizica "posedă totdeauna prin natura ei implicațiile unui <<sens>>", în vreme ce știința "e neasemănat mai neutrală" în atitudinea pe care o adoptă (Censura transcendentă, pp. 442-443), adică lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lui Platon (care "produc o neliniște și ne pun în mișcare prin această neliniște") și teza despre existența atomilor (care nu ne stârnesc nici un "ecou lăuntric", astfel încât atitudinea noastră "față de existență în genere și față de propria existență în special" rămâne "neasemănat mai neutrală" cu privire la știință vezi și I, nota 163). Revenind la un termen husserlian, am spune că știința, fiind ea însăși "impersonală", ne determină și pe noi să o receptăm impersonal, fără să ne implicăm sufletește. Pe baza acestor constatări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]