558 matches
-
în special în ceea ce privește logodna cuvântului cu sunetul (3 Imagini după F. Garcia Lorca; 3 Lieduri pe versuri de Apollinaire; Refractio poesis). Dar mai ales când a decis să se ia la trântă cu lumea muzicală occidentală, ademenit fiind de mirajul neatârnării și slobozeniei așa cum se vedea el prin ferestrele zăbrelite de la București. A avut chiar forța, după emigrare, să-și ia un doctorat în estetică la Universitatea Paris 1, urmând mai multe stagii de perfecționare, unul în muzica asistată de calculator
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
și un anumit tip de poezie. Spre a nu se răzleți prea mult de substanța presupus omogenă a lumii dintîi, creația poetică apare contrasă în obiecte, reificată. Realizată dar și „pedepsită” prin metaforă pentru ambiția ei de abstragere, de factice neatîrnare: „Poezia e un acoperiș lunecos, mîna atinge/ clapele pianului pentru a lăsa o priveliște/ cu fluturi dezbrăcînd florile de miros.(...) Poesia e un acoperiș lunecos, timpul/ detună-n oglinzi imaginea fără contur/ a iluziei - poesia rămîne” (Poesia). Sau e asimilată
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării și idealurilor ei de libertate și neatârnare. În toate acestea e loc și pentru „Vise de an nou”: „Revăd dragostea pierdută în imaginare flori / Sub un cer care drapează simfonia de culori / Pe-un pământ albit de gânduri într-o iarnă cu zăpezi / Aduse în miez de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cea a producerii unui eveniment considerat ca decisiv pentru instaurarea unui regim politic (23 august 1944). Pentru prima dată însă, prin „1 Decembrie” se comemorează „nașterea națiunii” sub forma României Mari, ca punct culminant al procesului de unificare, modernizare și neatârnare a statului român. Deși într-un context controversat și tensionat, legea nr. 10 din 31 iulie 1990 prin care s-a proclamat „1 Decembrie” Ziua Națională a României s-a dovedit a fi, astfel, inspirată ca opțiune. Desigur , nu au
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
urâtul război informațional purtat de cei ce nu-și doreau Unirea: Noi, moldovenii, am văzut câte piedici ne-au pus chiar revoluționarii din Basarabia, când luptam pentru autonomie. În declararea republicii noastre am întâmpinat și mai multe piedici, iar declararea neatârnării noastre i-a adus pe mulți la o stare de adevărată tulburare. Acest act ei l-au privit ca înainte-mergătorul Unirii, și pe urmă să nu uităm, că majoritatea din ei sunt centraliști, prin urmare vedeau bine că pierd una
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
La sfârșit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învățător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel: „Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți”. În munții Muscelului, rezistența armată anticomunistă a început și s-a sfârșit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
Motto “Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți” (înv. N. Andreescu)1 Cetățeni de Onoare Post-Mortem în orașe și comune: Târgu-Lăpuș (Nicolae Steinhardt), Câmpulung-Muscel (Gheorghe Cotenescu), Aiud, Baia
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
vindicta bonum și-o să mă întorc să zidesc piramide și o să zidesc temple pînă o să mă satur"; în tabăra etiopienilor se creează panică ("Hauăleu, ce-o vrea ăsta de la sărăcia noastră" se întreabă tuciuria Aso, "Și nu mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră, ne asimilează cît ai zice "cruce-n sîn" o completează Amonaraso), Osiris cîștigă bătălia ("Domnișoarelor, Doamnelor și Domnilor, v-am mai spus eu că trebuie să pui boii înaintea carului" proclamă el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
realitățile desemnate ar avea un contur, deci ar fi finite. Noțiunea de infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ în fața unui termen și mă îmbăt cu iluzia că, prin această grefă filologică, spun ceva: nemurire, neatîrnare, nemijlocire. Iar dacă "mărime zero" este un non-sens, nici expresia "mărime infinită" nu face excepție. Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
unei discipline de grup. Lipsesc textele deschise de adeziune semnate de prozator. Reiese neîndoielnic că a simpatizat cu mișcarea revoluționară, n-a executat nicicând însă ordinele unui funcționar superior. A păstrat continuu o distanță, a protejat un spațiu propriu de neatârnare, preîntâmpinând tentativele de racolare. A fost curtat de trimișii Moscovei, care voiau să profite și să exploateze prestigiul său de scriitor și de tribun. Dar Malraux a întreținut o ambiguitate, era un mister al personalității care îi caracteriza și cărțile
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Iași. Sunt și acestea simple repetări? Ne lipsește cercetarea fundamentală în restituirea clasicilor. Ne lipsește rezolvarea problemelor vechi de istorie literară, acoperirea lacunelor. Avem speranța că noua ediție va cuprinde și cărțile lui G. Coșbuc din 1899: Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel, după cum promite (p. CL), volume absente din ediția Scridon. De asemenea, sperăm că va putea fi dus la bun sfârșit "programul de editare a tuturor traducerilor semnificative realizate de poet". Ar fi un progres
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
care are nevoie de ritm; este materie, dar o materie care se poate lipsi de spațiu". Or, dacă noi, europenii suntem implacabil legați de un anume spațiu (poate chiar și de un sound al locului), americanii au avantajul laxității și neatârnării. De aici poate ironia, causticitatea și aroganța noastră. Și nu cred că sunt neapărat atribute smulse de înclinația tipică europeanului pentru maliție și orgoliu, ci uneori atare aprecieri sunt pur și simplu senine, eliberate de patimi și parti-pris-uri. Să ne
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
în jurul lui, până hăt departe în inima continentului sau de-a lungul coastei de sud a Australiei. Mulțumesc Nonei Mândrescu, pictorița înzestrată din Chișinău stabilită în Sydney, căreia îi datorez o colecție de gravuri de avangardă și sentimentul tonic al neatârnării. Mulțumesc Domnului George Petre, (Hornsby) Sydney pentru scurta dar călduroasa sa găzduire. Mulțumesc Liviei pentru generozitatea și prospețimea comportamentului său. Mulțumesc familiei Chiper (Paramata) Sydney, mai ales lui Carmen, feminista autentică, a cărei blândețe nu o să o uit niciodată. Mulțumesc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din limbajul închinat interpretării literaturii. Straniu, continuă Streinu, e că se uită lucruri dintre cele mai simple: critica nu "parazitează" arta altfel decît arta ar "parazita", la rîndu-i, natura spiritului, spre a se întreba excedat: "de unde vine trufia acestei închipuite neatîrnări?" E chemat în sprijin și Titu Maiorescu, care nu evita a recurge, întru limpezirea ideilor sale critice, la comparații. Iar Nietzsche nu e oare o strălucită pildă a logodnei dintre parabolă și idee? Gînditorul de la Basel nu spulberă oare prezumata
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
mine, mă ating, epiderma mea le dă rezonanță. În cuvintele a treizeci de secunde, multe sau puține, detectez fără greș comoara. Iar pentru mine, foarte probabil cel mai limpede indiciu, asemenea flăcărilor de pe tezaur, crește din senzația de independență, de neatîrnare față de ceva dinafara ei pe care fata o aduce cu sine. Aici Însă, În lumea mea, totul e logos, revărsare În logos și În biomagnetism. Dar frumusețea feminină e o energie discretă a constelației, o putere adîncă și, de multe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a înghițit vorba odată ce și-a dat seama de eroarea pe care era pe punctul să o facă... Turculeții așteaptă numai pe turci să-i izgonești ca după aceea să te înfrunte pe tine însuți, Luminăția Ta Regală... Ei urmăresc neatârnarea Țării Moldovei, Maiestate!.. Ei îs niște prefăcuți... De aceea nu se cuvine să le dai crezare... Nu se poate! Nu se poate! Așa ceva nu este cu putință, vornice! Sunt absolut încredințat că așa ceva nu se va petrece nici măcar într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
agresor! Și-a asumat riscul de a spune adevărul pionier vajataia. Odată ajunși în preajma monumentului, copiii au rămas surprinși de eleganța și măreția construcției, de încadrarea ei în peisaj, de amploarea frescelor și dăinuirea lor în timp, de dragostea pentru neatârnare a neamului românesc și de baia de albastru de Voroneț sau de Bucovina ce scaldă imensele compoziții a căror vârstă se măsoară cu jumătățile de milenii. Natașa Semenova, dar la noi în Saiuz există asemenea minunății? Există, rebiata, dar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai jos, și totuși mai sus de lumea-lume. Îmi vin în minte, așa cum le-a păstrat literatura romanticilor noștri dintîi, cuvintele unui călugăr, poate cel mai celebru sfătuitor de domn: "Doamne, tu ai dreptul de-a schimba-n mormînturi/ Pentru neatârnare, oameni și pământuri./ Dar nu-l ai pe-acela ca să-i umilești./ Poți ca să îi sfarămi, dar nu să-i robești." Istoria acestor învinși neumiliți, fiindcă fibra lor, îndărătnică, nu poate fi zdrobită ușor, o scrie Mateiu Caragiale. Nu doar
Iluzia luptei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7557_a_8882]
-
apologia maestrului E.Lovinescu își exprima propria convingere despre critică drept o înaltă artă a cuvântului. Nu mă pot opri să nu citez o admirabilă frază din acest text : "La început, mărunt domnitor peste un regat în miniatură a cărui neatârnare ea însăși era la tot pasul contestată, E. Lovinescu a ajuns în cursul anilor prin perseverență, talent și - de ce n-am spune-o - prin aplombul de mare senior care lua serios ceea ce alții bagatelizau, să situeze critica - despre critica română
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
Simona Vasilache Expresia face loc, în lumea lui Caragiale, unei precauții inutile, fiindcă prea puțini sunt cei care să riște neatârnarea de hatârurile te miri cui. Unul este - și o plătește! - Cănuță. I-ar putea sta alături, din tipurile lui Creangă, Popa Duhu. Amândoi sunt oameni liberi. Cănuță e mai rudimentar, părând doar urmărit de un gând de scăpare, oriunde s-
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
de onoare, de mare responsabilitate civică. Cetățenia română dovedește apartenența cetățeanului la statul socialist român. Cetățenii români, continuînd legătură statornicita din generații în generații cu pămîntul strămoșesc, tradițiile sacre de luptă ale poporului român pentru apărarea ființei sale naționale, pentru neatîrnare, libertate și progres social, participă prin întreaga lor activitate la dezvoltarea și înflorirea patriei socialiste, la apărarea independenței, suveranității și integrității sale. Articolul 2 Toți cetățenii patriei, membrii ai mării familii a României socialiste, întemeiata pe unitatea moral-politica a întregului
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
candidatură la Președinție, Oprescu a răspuns: Dânsul m-a onorat și mă onorează cu prietenia lui, dar nu a fost niciodata vorba de "scoală-te tu să mă așez eu". După atâția ani de zile de viață, de experiență, de neatârnare prin cui așa cum a vrut unul să stea Oprescu, spun că DA cred că aș putea face față dacă va fi nevoie, punct. Oprescu o să vină când o să vrea el. Nu negociez Bucureștiul cu nimeni, eu îmi văd de treaba
Oprescu nu spune NU unei eventuale candidaturi la prezidențiale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38238_a_39563]
-
amintit de o contribuție a sa, publicată în anii '30, în polonă. Rezultă din ea că sufletul tânărului elev de la școala din Botoșani s-a îmbibat din fragedă tinerețe din aspirațiile poporului polonez, din lupta dusă de acesta pentru cucerirea neatârnării și pentru manifestarea s-a liberă. Am verificat la Academia Română și în alte foruri înalte dacă acest lucru e cunoscut. Nu se știa nimic. Nicolae Iorga, un mare polonofil De aceea cred că eseul lui Iorga, care poate fi ci-tit
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
mostre de apostrof din poemul 10 Mai 1881, de același Vasile Alecsandri, publicat în "Convorbiri literare", 15 mai 1881: Frumos, sublim spectacol e'n fața omenirii Când un popor se 'ntoarce din marginea peirii (...) Și 'n foc redobândește a lui neatârnare. În viața mea avut' am un dor ș'un vis de-acele (...) Ai re 'nviat puternic (...) De asemenea, din poemul Poclonul lui Peneș, publicat în același loc: Noaptea-i neagră'n jurul meu (...) Dar nimic nu luce 'n zare (...) Peneș
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
politic, reforma Constituției, impusă de schimbarea statutului de țară al României, era un pas înainte pe calea modernizării țării. Pe plan extern se gaseste, evident, în primul rând, participarea României la războiul ruso-turc și, prin această, dobândirea Independenței de stat. Neatârnarea politică a țarii constituia o condiție fundamentală pentru că România să se poată dezvolta independent. În plus, neatârnarea, dar și trecerea României la statutul de regat au crescut prestigiul țării și al monarhiei în cancelariile marilor puteri. Pe de altă parte
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]