559 matches
-
rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1448785730.html [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După bătălie să te prezinți în fața mea! PALOȘ : Lasă-mă pe mine! Împinge dușmanul în propriul său bârlog! Paloș dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor, iar
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
1881). Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existența zilnică, din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanțe sau de căderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-și dispută puterea statului. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpănește, o spunem cu părere de rău: lupta egală în țară și în Parlament nu mai e decât manipulul unor
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
urâtul război informațional purtat de cei ce nu-și doreau Unirea: Noi, moldovenii, am văzut câte piedici ne-au pus chiar revoluționarii din Basarabia, când luptam pentru autonomie. În declararea republicii noastre am întâmpinat și mai multe piedici, iar declararea neatârnării noastre i-a adus pe mulți la o stare de adevărată tulburare. Acest act ei l-au privit ca înainte-mergătorul Unirii, și pe urmă să nu uităm, că majoritatea din ei sunt centraliști, prin urmare vedeau bine că pierd una
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-de-femei/ [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
Carol I a semnat actul de independență, guvernul român a încetat plata tributului de 914.000 lei către Poarta Otomană, suma fiind direcționată în bugetul ministerului apărării. Poporul român a participat în bătăliile războiului de Independență (1877 - 1878), purtate pentru neatârnarea țării cu peste 58.000 de oameni pe fronturi, din care mai mult de jumătate au fost omorâți sau răniți.
9 Mai – Ziua Independenţei de stat a României () [Corola-website/Journalistic/296405_a_297734]
-
Autorului Crucea de pe Caraiman Stăpână-n cer , dar și pe vârf de munte se-nalță Crucea - falnic monument al vitejiei ! Spre etern e punte ! Cinstire pusă veșnic la prezent . Eroi ce nu vor fi uitați vreodată luptând pentru a țării neatârnare , lor gloria pe veci le este dată . Au întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i amintire . Deasupra numai cer nemărginit . De ogorul nostru au avut iubire și pentru asta viața și-au jertfit . Cu fier ei
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1473853138.html [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
mărturisind: „Din adâncă dumerire că singur Adevărul este Mântuitor, că numai pe temelia Adevărului se va putea clădi acea împreunare a tot ce este Românesc împrejurul năzuințelor nemuritoare ale Neamului; împreunare care ne-a dat Descălicările, minunea Dăinuirii Voevodatelor, Unirea, Neatârnarea și Întregirea, singura Putere care cu Mila lui Dumnezeu, ne va putea da Reînvierea”. (ibid., p. 47) *** Mihai Buracu - deținut politic naționalist, senator de Mehedinți, poet mistic-creștin s-a născut în numeroasa familie-11 copiii a preotului militar Coriolan Iosif Buracu
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
timp să numim câmpurile de luptă, ne trebuie mult spațiu ca să evocăm pe toți bravii soldați, care pe uscat, pe Dunăre, în aer sau pe mare au dat probe de eroism și vitejie, vărsându-și sângele pentru eliberarea, independența și neatârnarea patriei: Posada, Baia, Rovine, Vaslui, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna, Rahova, Grivița, Vidin, Mărăști, Mărășești, Oituz, București, Ploiești, Brașov, Oarba de Mureș, Cluj, Oradea, Satu Mare, Carei sunt numai câteva câmpuri de bătălie, în care ostașii români au înscris prin eroismul lor
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401538339.html [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
Mzechabuk Ciabua Amiredjibi - Iagor Kargareteli-Surâsul Destinului alias Gora Mborgali, de cel puțin două ori neastâmpărat: (Gora=Neastâmpăratul; Mborgali=cel care nu s-a învățat minte ), coleg cu eroul nostru într-unul din lagărele de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Unirea Ma închin în fața celor care, Cu prețul vieții au apărat, Pământul sfânt, pământ pe care, Cu-amare lacrimi l-au udat. Ca stânca au fost neclintiți În lupta dură ce-au purtat, La gândul lor de-a fi uniți Neatârnare-au câștigat. Moldova, Țara Românească, Un tratat ele-au semnat, Laolaltă să trăiască În acest ținut bogat. Iar în luna lui gerar În Alba Iulia venit-a Și Unirea ca un dar Cuza domnu-nfăptuit-a. Și-acum cu toții se adună Slăvind
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422002245.html [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
plus de imagine dau versurilor ilustrațiile adecvate fiecărei poezii, semnate de Lorond Pussy și Iulia Buburuz. În lucrarea sa ,,Geneza metaforei și sensul culturii’’, Lucian Blaga analizează vârstele omului din unghiul ,,fazelor sau etapelor’’ ca ,,structuri autonome’’ sau ‚,focare ale neatârnării’’. Tot el vede în satul său natal, Lancrăm, ,,paradisul copilăriei’’, pe care-l poartă cu sine toată viața și la care se raportează mereu ca adult. În conștiința copilului, satul unde a copilărit reprezintă centrul lumii (axis mundi) cu topografia
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438929500.html [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
milenar sub „prelucrarea” permanentă la care ne supuneau trecătoarele seminii ce-și căutau propriile avantaje în defavoarea noastră. Observatorul obiectiv al unui asemenea fenomen își va da seama de modul cum năvala unora produce rezistența celorlalți, apăsarea vasalității trezește energii întru neatârnare, birurile puse de unii aduc revolta altora, monopolurile suprastatale produc reacția piețelor naționale, imperialismele conduc la războaie iar dominația politică la revoluții. Există nuanțe pe care, în funcție de asemenea înfruntări, le capătă înțelegerea democrației ca atare sau a condițiilor de existență
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1354014098.html [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
La sfârșit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învățător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel: „Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți”. În munții Muscelului, rezistența armată anticomunistă a început și s-a sfârșit cu Lt. col. Gheorghe Arsenescu. În timp ce povestea partizanilor de la
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
care, alcătuia lumea traco-geto-scită. Neamul nostru ales din Carpați răbdător în neîntreruptele încercări, tare în luptă de apărare și dreaptă credință, a fost puternic și viteaz pentru că, prin menirea lui și-a întemeiat bravura și loialitatea pe demnitatea libertății, autoritatea neatârnării și spiritul continuității. El a trăit stăpân pe Moșia sa, în realul Tradiției, în har, în pilda cumpătării, în măsura jertfei, în cinste și dreptate, în iubire și iertare urcând înălțimi ancestrale de neatins. Neamul înfloritor din Carpați prin sufletul
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
și-a depus jurământul de Domn, „păzitor al legilor și hotarelor României”, punându-se astfel capăt luptelor pentru tron ce aduseseră țara pe marginea prăpastiei. 10 Mai a fost, de asemenea, ziua în care a început războiul împotriva turcilor, pentru neatârnare. Și tot într-o zi de 10 Mai, patru ani după război, țara noastră s-a ridicat la rangul de REGAT. În aceeași zi din calendar, trei mari evenimente din istoria noastră: DINASTIA, NEATÂRNAREA, REGALITATEA. „La 10 Mai 1866, spunea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Zo_zi_importanta_in_istoria_romaniei_ion_c_hiru_1336201799.html [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
a început războiul împotriva turcilor, pentru neatârnare. Și tot într-o zi de 10 Mai, patru ani după război, țara noastră s-a ridicat la rangul de REGAT. În aceeași zi din calendar, trei mari evenimente din istoria noastră: DINASTIA, NEATÂRNAREA, REGALITATEA. „La 10 Mai 1866, spunea regele Carol I, intram în București, chemat de voința unanimă a unui popor, care cu aclamări de bucurie, punea în mâinile mele speranțele și viitorul său, căruia eu îi aduceam o inimă curată și
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Zo_zi_importanta_in_istoria_romaniei_ion_c_hiru_1336201799.html [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
frumoase, amintind cât de cu drag a sărit oștirea la hotare, câte lipsuri și greutăți a îndurat în țară străină. Cum s-a luptat și și-a vărsat sângele cu bărbăție. Că de acum e neclintită soarta României și vegheată neatârnarea ei”. Așa a descris „poetul țărănimii”, George Coșbuc, în presa vremii, măreața sărbătoare. Urmează apoi 10 mai 1881, țara se înalță la rangul de Regat și o coroană de oțel, făurită dintr-un tun luat de la turci a încununat fruntea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Zo_zi_importanta_in_istoria_romaniei_ion_c_hiru_1336201799.html [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
Motto “Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munți” (înv. N. Andreescu)1 Cetățeni de Onoare Post-Mortem în orașe și comune: Târgu-Lăpuș (Nicolae Steinhardt), Câmpulung-Muscel (Gheorghe Cotenescu), Aiud, Baia
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” by http://uzp.org.ro/recompense-morale-tardive-pentru-dusmanii-poporului-nicolae-steinhardt-gheorghe-cotenescu-justin-parvu-dar-si-pentru-lt-col-gheorghe-arsenescu-si-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
cauza revoluției de la 1848-1849, Petru Dobra prefectul ținutului Zlatnei”. Cine o fi hotărât acest text torsionat? Despre ce fel de revoluție se vorbește aici, de atunci din Munții Apuseni? Câți din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului moților de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloșenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moților și conducătorilor lor. Avram Iancu a scăpat din asedierea Abrudului de către Hatvani
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1371883917.html [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
întreg te-am căutat!... - Un’ să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ unde străbunicul meu și-a dat viața, căci a fost trădat și ucis mișelește! - Ce vorbe-s astea, Paloș? - Măria Ta, ai datoria să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! - strigă el lovind cu paloșul în stânga și-n dreapta. - Așa voi face!... După bătălie să te prezinți în fața mea!! - Las’ pe mine, Măria Ta! Voi împinge dușmanul în bârlog! - Îți poruncesc! - răcni vodă, dar când
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1418242731.html [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
lumii noastre ce se cred lei tolăniți în ignoranța unui suflet rătăcit într-o lume materială ce se vrea intelectuală. Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Mihai Eminescu și-au legat destinul de țară, contribuind cu sabia sau condeiul la neatârnarea și nemurirea neamului nostru, astfel că pot asculta „muzica îngerilor" din Valhala (raiul), pe care poetul n-a ezitat s-o prindă în versurile poeziei „La Bucovina", dedicată ținutului natal pe care a jurat să nu-l uite: „N-oi
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_in_lumina_lum_camelia_tripon_1389780527.html [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]