132 matches
-
fel ciudat, cu visul lui Renè de acum câteva zile. Eram la Lucerna, împreună cu Lisbeth Bhürer și Renè, călătorind pe un traseu complicat. Mă miram că Emil, soțul lui Lisbeth, nu era cu noi. Deodată îmi dau seama că din nebăgare de seamă îmi lăsasem valiza, fără eticheta cu numele meu pe ea, în altă parte. Călătoream, totuși, parcă în tren. Deodată, la apropierea destinației, Lisbeth, care a văzut neliniștea mea, mi-a spus: O să-ți găsești valiza în valiza lui
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
apa, lacrimile). Am găsit însă poeme de mare frumusețe, care mă fac să cred în viitorul acestei poete, dacă va renunța la emfaza Ťtemelor esențialeť și va insista pe trasarea unor portrete delicate, caligrafiate cu emoție, precum cel numit Din nebăgare de seamă: ŤAritina nu mai este/ a fumegat ușor, s-a rostogolit/ prin sufletul meu ca un saltimbanc/ sângaci/ a fumegat / ca o pipă de familie bună... Mi-a scrântit din greșeală,/ din nebăgare de seamă/ toată închipuirea,/ tot orizontul
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
cu emoție, precum cel numit Din nebăgare de seamă: ŤAritina nu mai este/ a fumegat ușor, s-a rostogolit/ prin sufletul meu ca un saltimbanc/ sângaci/ a fumegat / ca o pipă de familie bună... Mi-a scrântit din greșeală,/ din nebăgare de seamă/ toată închipuirea,/ tot orizontul meu cel rotofei... / toate vârstele/ mi-au rămas șchioape, mioape. / Aritina, cocul ei auster/ sâmbetele ei îmbrăcate bine/ acele de croitorie/ legumele perpelite/ toate se îndreaptă încet/ spre mijlocul de negăsit/ al Pământuluiť. Ioan
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
ia la cercetări pe dl Petrel și să-l trimită la Curtea Marțială pentru automutilare? Termină măcelarul de tăiat osul și înfige satîrul în butuc. Apoi iar își privește degetele. Dacă s-ar fi despărțit de vreunul dintre ele din nebăgare de seamă, pînă să vii tu, mă, Pomenea, cu ordinul, era ghinionul lui. Acum degetele lui nu mai erau ale lui, intraseră în dotarea armatei și el, voia, nu voia, trebuia să se ducă după ele.
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
evenimente - scăpîndu-le, astfel, pe cele însemnate, din devălmășie și anonimat (cine mai știe astăzi ce s-a întîmplat săptămîna trecută?), mai diferiți unul de celălalt, ieșind mai mult în relief. Ani făcuți nu doar pentru trăire, cu oarece nonșalanță, lejeră nebăgare de seamă că timpul care trece e al nostru, ci și pentru gînduri, pentru semne, cruguri și așezări. Un an de sfîrșit de secol, descusut din toate poveștile lui, face aproape cît o carte de literatură. E anul 1882, al
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
susținuți de alți impostori. Unii dintre cei ce poluează școlile cu catalogul sub braț sînt foști turnători de nădejde ai Securității care și-au provocat și apoi trădat colegii și elevii fie pentru bani, fie pentru funcții, fie din complexul nebăgării în seamă, adică din ranchiuni de proști, de frustrați sau de mediocri. A avut d-na Andronescu minima curiozitate să afle cum e cu turnătorii Securității din ministerul pe care îl conduce? A încercat să afle ceva despre securiștii cu
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
Ochi. Și tot răspunzând, întrebând, lunecam spre mare, în jur era numai apă și stuf, în noi literatura, câte-o egretă albă, un cormoran cenușiu și libelula prinsă-n rășina peliculei, - și sângele nostru tăcut, tresărind o clipă, când, din nebăgare de seamă, cartea mi-a alunecat dintre degete și, ah, Lolita, Lolita s-a scufundat printre mâluri, înecându-se pe vecie. Și noi continuam să alunecăm foarte încet spre mare, - deasupra era sângele nostru, jos apa, aluviunile, deasupra cerul, jos
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
capul, nevăzut, și-i supraveghea pe nemți. Unu-n vagon opera cu ranga. Dezbătea o scândură, două și sculele "se scurgeau" în brațele lor ca aurul dintr-o visterie. Totul era chestie "de iuțeală", cum spunea badea Ghiță, și de nebăgare de seamă. Cocârjat, cu lada de chei franceze în brațe, n-auzea decât pașii lor în urechi și gâtlejul lui, ca o locomotivă sub presiune. Se strecură prin gard. Ascultă. Nu se-auzea nimic. Aruncă, icnind, lădița. Se-ndreptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Aveți vreo ieșire pe din dos? - Nu. E zid. - Cine se află în casă acum? - Eu, fratele meu, doctorul, și o servitoare bătrână. - Bine, vom vedea! În timpul acestui dialog, ceilalți patru se și risipiră prin casă. Unul din ei, din nebăgare de seamă, se lovi așa de violent de violoncel, încît acesta se prăbuși pe parchet, iar cele patru coarde, cu toate că solide, plesniră simultan. Hergot, auzind accidentul, ieși palid din cabinetul lui și, presupunând o nenorocire mai mare, luă violoncelul în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai multe vertebre ale gâtului decât era firesc, cu proporțiile corpului pervertite bizar. Și bîțîmd ca în bătaia viforului. Fata își strânse mai bine cojocelul peste piept și străbătu curtea pe poteca bătătorită. Trecând pe lângă gutuii pitici, îi scutură dm nebăgare de seamă și se umplu de puf înghețat, cu minusculele cristale înstelate vizibile unul câte unul și scânteind ca paietele. Stăteau acum față-n față, cu gardul între ei, ajungîndu-le aproape până la bărbie. Maria îi șuieră repede cuvintele obișnuite cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
buclă întoarsă către ea însăși, mereu corsi e ricorsi, era cheia de briliant a succesului lor. Unul dintre aceste genii complet anonime - căci gloria pentru ei trebuie să fi fost la fel de supărătoare și abjectă ca fecalele în care calci din nebăgare de seamă - ar fi primit în cutia de tablă, pe când tropăia de frig (incredibil de natural!) pe soclul lui, un cec de șase sute de mii de guldeni, unii spuneau chiar că de un milion. Căci în harnica plutocrație a Olandei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mine și cu Breban - și cu alți scriitori importanți care nu mai scriu - suntem vinovați de această criză a culturii care tinde să devină o obsesie pentru toată lumea. După părerea mea, ea nu poate avea la bază doar lenea și nebăgarea de seamă a câtorva particulari, oricare ar fi numele și importanța acestora. Ea pleacă de la criza valorilor și de la haosul în care totul parcă se clatină din temelii. Acest lucru nu trebuie să ne mire. După o jumătate de veac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
ca și când l-ar fi chinuit amintiri pe care ar fi vrut să le treacă în uitare, unde nu voiau să rămână - și în acea zi parcă aveam în fața mea o plasă de păianjen care ți se așază pe obraz, din nebăgare de seamă, într-o șură sau într-o pivniță, o vedenie lipicioasă, imperceptibilă, dar legată de reprezentarea unui păianjen gras, dintr-o specie de mult dispărută. A căzut pe scări jos, în hol, a spus tata, probabil un stop cardiac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a ilustrului tratat La bonne cuisinière1. Ținuta de... promenadă, pentru după masă, să ascultăm greierii și cosașii! Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația, de pulsația vieții ei. Fetișizarea tuturor obiectelor ei și a tot ce ține de ea: mantila ei din cuier, când intru în antret, mă înfioară; caligrafia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
descrierii. Cititorul, avertizat, își proiectează propriile conținuturi sufletești. Invitat la un spectacol al iubirii proiectate sufletește, va găsi doar indicațiile de regie. Jocul, replicile vor fi inventate de fiecare ad votum. Iată o mostră: "Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația, de pulsația vieții ei" (p. 136). Și derularea continuă într-o avalanșă a glosării. Naratorul-personaj se îmbată de bogăția ideilor-situații, pe care tema iubirii i le
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cuțitul lui tata, pe care eu îl luasem pe furiș din casă. Virgil, am aflat apoi că așa îl chema, mă întrebă: - Mi-l dai să-l văd? - Poftim. I l-am dat și el, poate din invidie, poate din nebăgare de seamă, l-a făcut scăpat în fântână. Atunci l-am luat de piept, ne-am tăvălit și ne-am cărăbănit la pumni pe unde nimeream. Auzind tărăboiul, a venit mama care ne-a despărțit. Ne-a luat în ogradă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scăpa. Valea va pieri și cîmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. 9. Dați aripi Moabului, să plece în zbor! Cetățile lui sunt prefăcute în pustie, nu vor mai avea locuitori. 10. Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel! 11. Moabul era netulburat din tinerețea lui, și se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul, și nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
de tobe și chimvale Diavolul și Moartea, urmați de o mulțime destul de trează care venea din cealaltă parte a orașului. Toți purtau măști proaspăt pictate ca să nu fie recunoscuți de marile puteri: Diavolul și Moartea. Cei care se descopereau din nebăgare de seamă primeau o mamă de bătaie de la cavalerii ce formau cortegiile Diavolului și Morții. Carnavalul amenința să degenereze într-un haos îngrozitor. Nimeni nu mai recunoștea pe nimeni. Cuvintele grosolane erau binevenite - fiecăruia îi era rezervată o insultă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
esistă încă, pot fi cauza neintrărei d-voastre în societatea Familia, am crezut de cuviință de a clarifica aceste puncte și, daca aceasta vă poate da o satisfacțiune în privința acelui incident, la care sunt și eu vinovat mai mult din nebăgare de samă - sunt fericit că v-o pot da. Îmi place a crede că veți găsi prin aceste șiruri dificultățile înlăturate și că voi avea onoarea de-a vă revedea iarăși în mijlocul nostru. {EminescuOpXVI 305} {EminescuOpXVI 306} {EminescuOpXVI 309} {EminescuOpXVI
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se învârtea prin grădina din poiană sau prin curtea chiliei se mișcă cu mare grabă. Și apoi avea o îndemânare de prestidigitator. Toate îi ieșeau după carte. Nu l-am văzut împiedicându-se de ceva sau răsturnând vreun obiect din nebăgare de seamă. Toate cele păreau că i se lipesc de mână... În seara aceea, am rămas pe malul iazului până când soarele - obosit parcă - se rostogolea cu repeziciune după creasta dealului, tivind cu un roșu-purpuriu zarea... Târziu, cu sufletul plin de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai mult în vârtute și putere de rezistență, lunecând mereu și repede spre pieire. După moartea împăratului Enric, celui plin de înțelepciune și putere (1216), urmașul său Petru de Courtenay, intrând pe teritoriul despotului din Epir, Theodoros Comnenos, încăpuse din nebăgare de samă în mâinile acestuia ca prizonier, din cari nu putu scăpa prin nici-o mijlocire diplomatică, ci numai prin moarte (1219). Împărăția trecu la Robert, fratele mai mic a lui Petru, om slab, nedestoinic, lipsit de putere, căruia cu toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce să zic, o îngână nervoasă Vestala Mamă. Ai măcar decența să-ți recunoști greșeala. — N am lipsit decât câteva clipe... După glas se vede că e înnebunită de spaimă. Cu fruntea încruntată, Occia deliberează. Să fie doar ome nească nebăgare de seamă? Sau vrerea zeilor? Mai ales într-o zi ca asta. Se răstește la fete: — Ia nu mai stați cu mâinile-n sân și puneți repede de frecați două bețe uscate ca să reaprindem focul cât mai repede. Ar trebui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la un moment dat se interzic Încăierările, rănile făcute creștinilor din răzbunare, legăturile cu vreo femeie, calomnierea fratelui. Nu trebuie să pierzi un sclav, să te Înfurii și să zici «o să mă duc la sarazini!», să rătăcești vreun cal din nebăgare de seamă, să dăruiești vreun animal, cu excepția câinilor și a pisicilor, să pleci fără Învoire, să rupi sigiliul maestrului, să părăsești reședința noaptea, să iei cu Împrumut banii ordinului fără autorizație, să-ți arunci haina pe jos la mânie.” „Dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai pe șleau spus, cât credeam noi că vom mai putea povesti. Și noi, naivii, am crezut atât de tare că vom putea spune povestea la nesfârșit, că, uite, au trecut câțiva ani buni și cu iuțeala de mână și nebăgare de seamă am ajuns la episodul 230. însă acum, iată, nu mai putem. Adică nu că nu putem, dar... nu se poate! Timpul se-ascute în urma noastră și-n față se-ntunecă, vremurile încep a se zgudui și firava noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să-i trimiți la Alba Iulia, să nu-ți placă mâncarea gătită de mama, dar s-o mănânci și să mai ceri; să nu-ți speli rufele, să le pui În coșul nostru, să ți le spele mama, ca din nebăgare de seamă... - Fată dragă, zice mama la un moment dat, Îmi pare rău că ajungem să discutăm astfel de lucruri... Dar știi bine că n-am pădurea mea, nici car, nici sanie, nici cai... Ca să am lemne, plătesc totul: bonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]