9 matches
-
apucat-o. La camera 101 o fost. Teroare mare o fost, asta-i tot... D-apoi am povestit cu băieți care-o fost la Pitești, cu studenții de-aici... Doamne feri ce-o fost acolo... Acolo mulți dintre studenți o-nebunit, cu reeducarea aia, cu Nicolski, că el o făcut-o. Și-apoi cine o fost în reeducare la Gherla l-o dus la mină la Baia Sprie... Și acolo o fost o grevă, că i-o băgat la izolare pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cântă și cântă zi de vară până-n sară, despre bucuriile copilăriei, despre dragostele tinereței, despre necazurile bărbăției, nu mai isprăvește... Mult mai ai? întreabă Dracul cu mânie. Mai am, că de-abia am început. Și cântă, și cântă până ce Diavolul, nebunit, zvârle pe Moldovan din spate. Omul a căzut cu dosul la pământ așa de tare, încât i-au plesnit bumbii de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii cu pieptul descheiat... Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Depeș Mod. Oamenii s-embrâncea mai rău ca la evanghelion. Fiecare vroia să pună mâna pă cartea de-am scris-o io. Era unii care sar fi mulțumit măcar doar so atingă și so pipăie la copertă. ăia de la Umanitas era nebuniți conplet. Comandase deja ediția a treia și o aștepta să iasă de sub tiparniță ca pă pâinea caldă. Când a venit camionu cu tonele de cărți toți cititorii a sărit pă mașină șia-nceput so zgâlțâie dea dărâmato și ia rupt ușile
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
unei intuiții de poet al celui de-al doilea modernism pare că se naște aici. Iată o Interioară privire deznădăjduită, în colivia pe care fiecare și-o contestă cu înfumurări de grec răzvrătit în contra destinului: "Din colivia logicei scăpată,/ privighitoarea 'nebunită cîntă,/ spre spații fără sprijin se avîntă/ încălecări de tril și fibre toată.// În tine însuți, gol pescar,/ din văi și munți de apă te alegi./ Mărgean din fund de mare să culegi/ afară lași unelte mici și far." O
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
legea aspră vie, Averea lui un caos și viața-i o vecie. O! în bătrân și-n tânăr ruina înfierbîntă Un dor fără otară sau o durere sântă. Numai pentru un suflet stricat și pustiit Ruina e proverbul unui om nebunit, Sau o problemă tristă și fără înțeles, Un idol din vremi negre, păgâne - un eres! Eres?... Moldovă veche, iubirea pentru tine Azi e-un eres, bătrână... azi nu mai șade bine! ȘT[EFAN] Eu nu pricep aceea ce vrei să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tremurând, copilă, În șolduri boiul ți-l îndoi ș-ai vrea să-mi scapi din mână Precum se-ndoaie, vrând s-o rupi, în degete-o zambilă, Dar sângele tău dulce-acum ca mierea cea de struguri În vine-ți fierbe nebunit, și mintea o exilă. {EminescuOpIV 187} Atunci căzuși pe pieptul meu o sarcină în friguri, Un fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut odată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tăi de vergină zăpadă, De aur bucle-așa frumos să șadă. O lasă-mă să mângâi a ta frunte, Să plec pe sînu-ți capu-mi obosit. 24. PALIDA MADONĂ (cca 1872 ) Înconjoară cu-a lui braț Mijlocu-i subțire Și sărută nebunit Sânii de zăpadă. Este ea... amanta lui, Dulce, blândă, pală, El se uită atunci la cer Ca în lâncezeală. Când dușmanii sfarmă-n porți Și pe muri se suie, El respinge-nvingător Neagra lor urdie. Dar lovit în luptă grea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
efendi, și Kerim tânăr fost. Tânăr și lume multă vrut cuprindem, mare cât mare de cuprinde la zare larga, cadâne formos iubit, cadâna estem minunea de la Allah, Subhanallah, Alhamdu lillah, și dar profet de la el Mahomet iubire multă dat, ferame nebunit mult, el taleb mult desfăt dat. Allahu Akbar. Și poi? Ridică din umeri oftând resemnat, mirându-se parcă de ceea ce încă vedea în el. — Trecut tot, zburat tot, pierdut tot, cât umblat și bucuri căutat, nu aflat. Doar spaimame și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai ocăra, îi mai blestema ca să nu-și facă de cap: ― Măi dracilor, lăsați câinii în pace, c-o să vă muște!... Costică, fire-ai al dracului, nu-mi hâșăi găinile, că se sperie și nu se mai strâng acasă!... Băiete, nebunit-ai ori nu mai ai mult? Cum te sui tu călare pe purcel, să mi-l deșeli, bată-te Dumnezeu! Mai târziu, Costică ieși în uliță, unde avea mai mult loc pentru a arăta lui Nicu alte năzdrăvănii. El, fiind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]