92 matches
-
același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
sunt clipe Când aș pleca în Sahara, doar pentru a fi singur, neștiut, nevăzut, nepăzit de ochii bănuitori ai celor din jur... Există oare planete unde ești scutit de privirea celuilalt? Poate! Încă nu am descoperit Un petec de pământ Necălcat de picior de om! Vorbesc aiurea Ca pustnicul zăvorât în schit Fug de alții, dar adevăru-i Că de mine fug... Mă uit în sine-mi Și nu văd decât un gol Sunt oare eu, același de dintotdeauna Cel ce caută
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1420597905.html [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
era sigură. Era tare chibzuit. Nu se aventura în acțiuni riscante. În cei trei ani de haiducie prin părțile astea, nu-și pierduse niciun om, in ciuda faptului că dăduse multe lovituri, unele spectaculoase. Foarte puține conace de boieri rămăseseră necălcate. Orice lovitură, Dragu o pregătea cu multă răbdare. Își lua multe măsuri de precauție. Trimitea oameni să culeagă informații, acolo unde se putea, iar unde nu, cumpăra cu bani grei câte un argat din conacul vizat. De multe ori, mergea
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
cer, plină de senzualitate, de bogăție și mister?... Sau ca un zeu zdrențuros și teribil din Munții fabuloși ai Destinului, într-o tară verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis?! Acum chiar că ași emigra într-o pădure virgină, necălcată de om, undeva într-o biosferă de bioluminiscență solară, din Bucura-Dumbravă, via Sfinxul-Babele-Vârful Omu’... Să ies odată pentru totdeuna din sfera Pământului opac și să mă pierd prin pădurea verde-albastră de cristal... într-o altă biosferă luminoasă, clară, translucidă și
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
sărbători, către Sfântul Ion. Dar zile multe nu mai are! Nopțile sunt rele rău... rău...Și zilele, dar ele nu-l chinuie atăt de tare. Când trăia Nicușor, se aciuaseră lângă un gard de fabrică părăsită. Loc ferit de curioși, necălcat de nimeni. Adunaseră de pe unde s-a putut o plapumă, o pătură, niște cartoane, niște lădițe și înjghebaseră un culcuș. După ce a murit Nicușor, n-a mai putut sta acolo. Îl vedea întruna... Ba i se părea că-l aude
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
că sunteți bine..../ Și bucuria voastră mă ține și pe mine” (Să nu uitați de mine). Poemele lui Marin Bunget sunt imnuri dedicate femeii, iubirii, frumuseții, de un suflet „întemnițat în nefiresc” - așa cum se consideră autorul însuși. Rătăcitor „prin gânduri necălcate cu piciorul”, autorul încropește o „Poveste de iubire”, care „N-a fost nici basm, nici filă de poveste”, ci a rămas „Un vis frumos, o umbră fără glas” ( Poveste de iubire). Tot ce a adunat între file poetul sunt „Doar
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
altădată Privește la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-alină În piept de copil ce suspină. Un strop de izvor neumblat Un drum de tărâm necălcat Ești leacul din roua de flori Și primul cântec din zori. Să iubești...e atât de ușor. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: Să iubești..e atât de ușor / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_iubesti_e_atat_de_usor.html [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
poate muri fulgerat. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu roua. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, se respectă anumite condiții: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpa albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc și mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
în faptul că era necesar să se vadă că totul era real: piatra, nisipul, transpirația, crăpăturile din perete. Nu ar trebui să existe niciun machiaj, tencuială sau orice altceva ce ar ascunde adevăratul aspect al exteriorului. Costumele trebuie să fie necălcate, nespălate. Nu recunoșteam estetica din Hollywood, care pentru noi însemna același lucru ca și estetica staliniană. Aveam senzația că lumea se afla la picioarele noastre, nu existau bariere pe care noi să nu le putem depăși[8]. Împreună scriu scenariul
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aliona_munteanu_1405878148.html [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au deturnat muritorul de rând, mai puternic, mai narcotic, decât în spațiul inegalabilei arte grecești. Când vocea umană însă, devine egală instrumentelor zeilor, când ea își întinde vraja peste necălcatul tărâm al Olimpului, când susură și geme sfâșietor, când adoarme și alintă, când iubește și tremură de emoție, ea devine prin sine divină, olimpiană și detașată de carnalul jalnic al purtătorului de instrument. Există o taină, un mister, adevăruri ce
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
o hartă, Ce mâine va fi amintire în van... Căci nu va fi nimeni să o citească, Să-și poarte destinul pe-acolo, pe-aici... Pustiul, pustiu de suflare-omenească, Stăpân va fi lumii.... iar, de vreun licurici Lumina-va cărări necălcate de pas... Sau vreo floare căta-va-n moarta livadă, Strigând ciocârlia și dulcele-i glas, Nici un om nu va fi, pe-aci să le vadă... ...O fi rău, o fi bine? Nu am cum să-nțeleg Rostul nostru de-
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Neodihna_lucia_secosanu_1327774515.html [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
absolut nimic! Nu-și mai amintesc decât că fiecare s-a așezat pe câte o piatră iar după aceea au adormit. Restul îl știți ,,magistratus extraordinarii”. Piatra care a fost înlăturată de la mormânt, lipsa oricăror urme pe sol, vegetația proaspătă, necălcată și totul făcut fără nici un zgomot. Am mai cercetat dacă cineva a înmiresmat aerul cu ceva, ori dacă mâncarea sau băutura n-ar fi fost îndulcite cu ceva ierburi care provoacă somnul. Părerea este plauzibilă însă nu știm cum au
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
plecat cu mașina din Valea Doftanei, urmând șoseaua și admirând peisajul fantastic de final de vară. Mergeam încet și mai opream pe alocuri, pentru a putea să admirăm priveliștea de basm ce învăluia unele zone și anumite locuri ce păreau necălcate de piciorul omului. Râul sălta vesel în mici vălurele peste pietre și ne-am dus să ne răcorim picioarele și mâinile în apa limpede. Din locul acela am văzut o suprafață mai întinsă, cu câțiva copaci uriași, care păreau a
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477340724.html [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
că, fiecare dintre cei aflați acolo s-a așezat pe câte o piatră iar după aceea au adormit rând pe rând. Restul îl știți ,,magistratus extraordinarii”. Piatra care a fost înlăturată de la mormânt, lipsa oricăror urme pe sol, vegetația proaspătă, necălcată aproape, și mai ales giulgiurile de îngropare ale învățătorului găsite intacte în mormânt și pe deasupra luarea acestuia fără nici un zgomot. Cine a făcut asta nici nu s-a sinchisit să stingă focurile din talere. Am mai cercetat dacă cineva a
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1439453024.html [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
a făcut actele cu femeia lui Mitu... Și nici despre al lui Mitu nu se mai spun povești. Doar ciotul copăcelului rabdă în continuare, vară ori iarnă, în zori și-n apus, în locul păsăretului mărunt, un șoim - paznic al ariei necălcate, de atunci, de picior de om... Referință Bibliografică: ȘOIMUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1310, Anul IV, 02 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
cuvinte rămase fără glas se-ndreaptă în pustiu, în gol fără de urmă. Sunt peșterile minții trecătoare privite cu dispreț de ochiul vieții ce parcă le împinge pe trepte adânci săpate în prăpăstii ce înghit convoaie. E totul mut și urme necălcate, în abis - Lumină! Un simplu martor incomod mă socoteș-te soarta. Referință Bibliografică: Un simplu martor incomod / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate
UN SIMPLU MARTOR INCOMOD de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Un_simplu_martor_incomod_gheorghe_serbanescu_1341883684.html [Corola-blog/BlogPost/341950_a_343279]
-
-ți culci gândul obosit pe perna inimii mele. Sufletul meu să-ți fie înveliș, să nu simți furtuna sau viscolul ce agită perfecțiunea clipelor. Închide pleoapa-ți obosită, călătorește în lumea pasiunii! Visurile de basm să te poarte pe tărâmuri necălcate de necurăția coșmarului! O liniște senină se așterne pe fruntea ta. Respirația devine liniștită. Zâmbești, semn că acel copil nevinovat din străfundurile ființei tale se bucură de dansul îngerilor ce-ți ocrotesc somnul! O sărutare adie abia simțit pe tâmpla
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dantela_0.html [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
Știri ...pentru un nou show incendiar și monstruos @ Beciul groazei - o locație tenebroaso-misterioasa încă necălcata de oamenii cu frica...de vampiri ... cand? tot pe surse am aflat că în timpul [Dracula Film Festival] (http://draculafilm.ro/petreceri/) Revenim! PS: câteva informații din dosarele celor doi: Pe numele său real George Andreescu, Gojira activează încă din 2005
News Alert! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6033/news-alert [Corola-blog/BlogPost/97986_a_99278]
-
au desenat, dorințele, pe vise Rătăcitoare-n noaptea adormită, Ecouri nestrunite prin abise Lovind ușor în geana-mi neclipită. Din noaptea lor, cu clipe de iubire Mi-au invadat cărări, pe unde dorul Și azi urmeaz’-aceeași rătăcire, Prin gânduri necălcate cu piciorul. N-a fost nici basm, nici filă de poveste, Ci doar iubirea ta și-a mea iubire Îngemănate-n nopțile celeste, Și-n zilele pierdute-n fericire. Cât ne-am iubit ? e doar o îtrebare, Răspunsul este-n
POVESTE DE IUBIRE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_iubire.html [Corola-blog/BlogPost/355586_a_356915]
-
interzic: a) executarea de modificări în croiala articolelor de echipament; ... b) purtarea combinată a articolelor de echipament pentru sezonul cald cu cele pentru sezonul rece; ... c) purtarea combinată a articolelor de echipament din compunerea uniformelor militare; ... d) purtarea uniformei militare necălcate, neîntreținute sau neajustate corespunzător; ... e) purtarea uniformei militare pe timpul executării concediului de odihnă pe teritoriul altor state; ... f) purtarea articolelor de echipament în alte culori, în alt format sau model decât cele prevăzute în prezentul regulament; ... g) portul uniformei militare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243410_a_244739]
-
să nu se poată întoarce./ Ea a creat vipera, dragonul și lahamu (sfinx),/ "Leul cel mare, câinele turbat, omul-scorpion,/ "Puternici demoni cu chip de leu, dragoni zburători, centaurul,/ "Ce poartă arme necruțătoare, neînfricați în lupte./ "Strașnice erau poruncile ei, de necălcat erau ele./ În total unsprezece de acest soi a adus în linie./ "Dintre zei, primii ei născuți, ce formau ceață ei,/ Ea l-a ridicat pe Kingu, în mijlocul lor l-a facut șef./ "Să meargă în fruntea armatei, să conducă
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
și Față Pădurii. În unele descântece este identificată cu Muma Mumelor: "Muma Mumelor, Muma Pădurilor, Să te aud din asta noapte Cu vacile zbierând, Cu porcii grohăind, Cu câinii lătrând, Cu lupii urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]