22 matches
-
caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de W. Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (Stere, 1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (Stere, 1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rurale românești” (Stere, 1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial, care nu utilizează forța de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (Madgearu, 1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în acest proces a fost democrația politică, ce se corelează pe termen lung cu evoluția proceselor de redistribuire a veniturilor în societate. Studii efectuate asupra distribuției inegalităților în materie de venituri în ultimele două secole (XIX-XX) arată că, spre deosebire de lumea necapitalistă și nedezvoltată, în societățile de tip occidental, capitaliste și democratice, o cotitură a avut loc în prima jumătate a secolului XX, în perioada de după primul război mondial și până după terminarea celui de al doilea: egalizarea veniturilor în interiorul celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în ideea că valoarea timpului este cea a muncii productive și utile, a fost înlăturat de spiritul comunismului încă dominant în sistemul penitenciar românesc, în care devalorizarea temporală este însoțită de o devalizare economică a societății. Pe cît este de necapitalist gestionat timpul în penitenciare, pe atît de necreștin se dovedește el. Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu" spun exegeții creștini citați de Max Weber. Într-o instituție al cărei rol
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
desfacere în comun, cooperativele de transformare a produselor și cele de consum. 1. 6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida mica gospodărie țărănească familială și de a menține economia românească drept o economie necapitalistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida mica gospodărie țărănească familială și de a menține economia românească drept o economie necapitalistă. Astfel, V. Madgearu și Gromoslav Mladenatz considerau că o definiție a cooperativei, ca formă de organizare a întreprinderii agricole, trebuie să surprindă următoarele aspecte: autonomia cooperativei înființată din inițiativa membrilor săi; faptul că întreprinderea cooperatistă este o asociație de persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că România evolua pe o cale necapitalistă, Întemeindu-se pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit În evoluția ulterioară a societății românești. Se afirma că prin aplicarea doctrinei țărănești, apoi a statului țărănesc se putea realiza gospodăria țărănească trainică, bazată pe proprietatea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
rezultă din sub-consum: adică ideea că cererea, în lumea capitalistă, nu ține pasul cu expansiunea producției. După părerea ei, sforțarea colonială demonstrează nevoia disperată a capitalului, care folosește statul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii necapitaliste, pentru a realiza o plusvaloare imposibil de obținut în propria țară. Al doilea punct de vedere, care a cîștigat o aderență mai mare grație lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului, numit
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitalismului, numit capitalismul monopolist, în care concurența crescîndă trebuie să cuprindă lumea întreagă. Rosa Luxemburg explică nevoia de expansiune pe baza caracteristicii de sub-consum a capitalismului. Asumpția ei de bază este că acest capitalism nu poate exista în lipsa mediului său necapitalist; el practică și necesită un schimb sistematic cu straturile și societățile necapitaliste. Dacă dinamica internă a capitalismului și-ar fi sieși suficientă, capitalismul ar trebui să fie un proces fără sfîrșit, ceea ce contrazice, după Luxemburg (1985 [1921]: 445), teza marxistă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întreagă. Rosa Luxemburg explică nevoia de expansiune pe baza caracteristicii de sub-consum a capitalismului. Asumpția ei de bază este că acest capitalism nu poate exista în lipsa mediului său necapitalist; el practică și necesită un schimb sistematic cu straturile și societățile necapitaliste. Dacă dinamica internă a capitalismului și-ar fi sieși suficientă, capitalismul ar trebui să fie un proces fără sfîrșit, ceea ce contrazice, după Luxemburg (1985 [1921]: 445), teza marxistă a unei crize economice finale și inevitabile a capitalismului. În critica pe
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru investiția într-o capacitate de producție mai mare. În al doilea rînd, știind că cererea este insuficientă, capitaliștii nu vor avea nici un motiv să mărească producția. Luxemburg concluziona că pentru acumularea extinsă este imperios necesară existența straturilor și societăților necapitaliste și exploatarea lor. Astfel de straturi reprezintă o piață pentru bunuri de consum și capital, precum și un rezervor de forță de muncă (Luxemburg [1913] 1985: 316-7). Această expansiune se desfășoară în trei etape. Mai întîi, economiile primitive sau autosuficiente și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în infrastructură (căi ferate) are un scop similar. Pînă la urmă, expansiunea va folosi mijloacele violenței politice și fizice, așa cum se întîmplă în revoluții și războaie. "Imperialismul este expresia politică a procesului acumulării de capital, în competiția pentru rămășițele lumii necapitaliste" (ibid. 391, în trad. engl. a autorului). Dintre gînditorii clasici marxiști, Rosa Luxemburg a vorbit cel mai mult despre impactul imperialismului asupra societăților precapitaliste, distrugerea economiei naturale, perfecționarea mijloacelor de producție și proletarizare, adică expansiunea muncii salarizate. Totuși, punctul ei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
De-a lungul întregii sale istorii, capitalismul s-a extins continuu. Când nu a mai găsit spații „goale” în care să își exporte societatea ca atare, a trebuit să rezolve două noi probleme. Întâi, pe cea a expansiunii în civilizații necapitaliste, denumită în prezent „globalizare”. Apoi, pe cea a tranzițiilor. Soluțiile consacrate istoric reprezintă două etape succesive ale unui singur proces: expansiunea organizării capitaliste a societății la nivel mondial. Globalizarea poate fi considerată un fenomen nou, specific ultimelor decenii (Crafs, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui avantaj competitiv - cu o dezvoltare extensivă - valorificarea avantajului competitiv pe alte piețe decât cea națională (Porter, 1990). Dacă acest mecanism este obligatoriu, atunci capitalismul se va extinde continuu. Dacă procesul de expansiune este lent, atunci schimbările produse în societățile necapitaliste vor lua înfățișarea unor evoluții „naturale”, sub influența unor factori internaționali. Dacă apare nevoia unei schimbări rapide, atunci ele vor lua forma tranzițiilor către capitalism. Tranziția este un proces de schimbare a societăților alternativ celui „clasic”, de evoluție pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]