8,720 matches
-
comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din necazurile zilei, îl transportă pe aripile născocirilor. Drept recompensă, acesta îi înlesnește terapeutului amator parvenirea printre argați până la stagiul de adjunct de majordom. În afară de farmecele scufundării în somn, Iosif îi inoculează și unele precepte de existență. Odihna nocturnă nu e o
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
țara nu de mult primită în bătrânul continent cu capitala ei numită București. Din capul locului, europenii mai vechi vor fi avertizați că nu-i vorba de Sofia, nici de Budapesta, cum le confundă unii cu ușurință. N-ar fi necazul nostru cel mai mic, printre atâtea câte avem: că nu va ști de noi lumea, cine suntem. Ori va ști; dar nu cu ce ne-ar onora... Problema noastră principală e cum vom face noi față cererilor unei societăți moderne
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
față de mine - spune Nicolae Suțu - cea pe care am regretat-o cel mai adesea a fost memoria"; Am regretat întotdeauna lipsa memoriei, aceasta facultate care înlocuiește atât de lesne învățătură. Sârguința la lucru mi-ar fi economisit două treimi din necazuri dacă și memoria mi-ar fi venit în ajutor" 2 Radu Rosetti, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Editura Humanitas, București, 2013, p. 17: Nu cred să fie altă țară în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
steres rubrică în care îți citam blogul și câteva ziare care au preluat “știrea” (cu mare tam tam), lumea nu e pregătită (încă) pentru un Dragoș BI, data viitoare nu mai fi plastic ... mergi direct la țintă Mare traumă, mare necaz. Ai și tu problemele tale, Dragoș. Eu însă nu înțeleg de ce gayy (că n-am cum scrie altfel) se simt atât de marginalizați. Aveți parte (aveți - folosit generic) de o agresivă și discutabila promovare a imaginii și intereselor voastre. Aveți
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
ZILEI Cornel Nistorescu, în 15 octombrie. Un comentariu consacrat Consiliului Național al PSD. Editorialistul e de părere că în ciuda lozincii sub care s-au desfășurat lucrările Consiliului, "Spre Normalitate", de fapt "prin felul în care au fost evitate dezbaterile despre necazurile scandaloase, prin exprimarea solidarității față de principalii acuzați, putem spune că PSD s-a distanțat și mai mult de o prestație politică firească." Încercînd să afle motivele liniștii, editorialistul lansează mai multe întrebări, care mai de care mai explozive " Nu cumva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
probabile, am mai scris la momentele potrivite ș3ț. b2) Șugubeții De o bună bucată de vreme asistăm la un fel de amenomanie a guvernanților, glumesc de parcă toată lumea este a lor, de parcă au rezolvat toate problemele, au scăpat oamenii de toate necazurile și este cazul să ne veselim cu toții. Și nu este vorba de glu-ma de calitate, de ironia fină, plină de conținut și învățăminte, nu!, este vorba (în cele mai multe cazuri) despre gluma de cartier, aceea soioasă și grobiană. Astfel, Doamna Emma
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
pe care-i curgea sudoarea. Ce denotă sloganul difuzat și pe cai mediatice și de reprezentanți politici, de voci critice sau umanitare? O mereu mai acută răutate la adresa "celuilalt" ("vecin" totuși, nu "dușman"!), o cumplită invidie, egoism și nepăsare la necazurile "vecinului". În timpul războiului al doilea circulă, cu privire la bombardamentele asupra Capitalei, bancul cu babă care se închină: "Du-i, Doamne, la Ploiești!". Era o reflectare de egoism, însă mai degrabă a unui primitiv instinct de conservare, de apărare personală, aș spune
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
a lui Schlegel, catolicul Bede Harrington. Pornită într-un pelerinaj religios în Spania, caută și ea o soluție la nefericirile și temerile sale. Laurence i se alătură și, ajungând să completeze fericitul triunghi conjugal (și filosofic), se vindecă de toate necazurile... inclusiv genunchiul. Toate celelalte personaje (prilejuind alte perspective menite să diversifice monotonia paralelei cu Kierkegaard), care își povestesc observațiile în monologuri dramatice, sunt uitate, devin ornamente inutile. Toate problemele provocate de teama existențiala se topesc în fața străvechii soluții: cunoașterea de
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Paul și Chris Weitz (care sînt și coscenariști). De unde succesul filmului? În primul și în ultimul rînd din talentul ieșit din comun (de la scriitura originară pînă la viziunea regizorală și pînă la stilul de joc) de a face haz de necaz, adică de a aborda cu un umor strălucitor subiecte "delicate" (singurătate, boală, moarte, spleen și altele din aceeași zonă), despre care de mult n-am mai rîs atît de bine! E vorba, printre altele, de o "doamnă sinucigașă și de
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
ei. Am prieteni de la grădiniță, iar prietenia durează și în zilele noastre. Ei fac parte din familia mea. Nu știu dacă pot să dau o definiție deșteaptă. - Nu deșteaptă neapărat, normală... - Să știi să împarți cu cineva și bucuriile, și necazurile, fără să le explici, fără să explici nevoia de celălalt. Asta presupune să știi să dai, să știi să primești, dar să știi să faci și compromisuri. Din toleranță și iubire, din sentimentul firesc că nimeni nu este perfect. -Vorbește-mi
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
actuale, pentru cine mai crede într-un dram de statornicie a lumii. Oamenii nu s-au schimbat prea mult - din fericire - din punct de vedere moral-comportamental. "Rolul statorniciei este cu precădere acela de a ne ajuta să îndurăm cu răbdare necazurile, acolo unde nu se mai poate face nimic." Și înțeleptul zilelor noastre nădăjduiește să își salveze rațiunea de alterarea prin suferință. Minciuna, cumpătarea, lupta cu imaginația, virtutea, relativitatea care stă la temelia acțiunilor ("gustul binelui și al răului depinde în
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
inepuizabilă de "faze" care se rețin și de umor de bună calitate. Daniela Ștefănescu dovedește că știe foarte bine să construiască un dialog. Din păcate "cei mari" vorbesc între ei, în continuare, cu totul altfel: încearcă să facă haz de necaz și nu "reiese" de nicăieri hazul, au discuții pretențioase în care se iau prea mult în serios, explică în detaliu tot ce depășește un nivel al cunoștințelor generale fixat destul de jos etc. Mai mare atenție s-ar fi impus în
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
-i întrecem pe capitaliști!" Iar eu mă înscriam la cuvânt și ziceam: Da, că ei stau pe loc și ne așteaptă..." Până când mi-a zis unul: "Maestre, ați venit destul la ședințe, nu mai este nevoie...". Umorul v-a făcut necazuri, dar nu v-ați abținut. Nu. Îmi era imposibil!
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
Imprevizibil nu este decât momentul fatal și identitatea victimei. Până să se arunce zarurile, autoarea se întreabă îngrijorat-vinovată: "Care dintre părinți va fi câștigător? Care dintre ei va fi socotit mai apt să rămână în viață, să facă mai puține necazuri, să creeze cât mai puține griji, să "deranjeze" cât mai puțin? Pe care să-l abandonezi, pe care să-l păstrezi?" În cazul de față, alegerea pare cea firească: dispare cel mai slab, cel mai absent din viața practică, tatăl
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
a deține o majoritate. Un singur vot. Campion al voturilor norocoase, al năucitoarelor surprize, al fulgerătoarelor decizii, Dl. Corneliu Vadim Tudor ar putea fi acela, dând naibii un partid ingrat, care nu l-a apreciat la justa valoare, provocându-i necazuri și pierderi, cu toate că-i dăduse totul, precum pelicanul din mitologie. Alcibiade, modelul său din antichitate, a fost un as în materie, ilustrând grecescul metavoli - mișcare! Dar nu, nu va fi așa - chiar dacă gâtul pe butuc nu-l punem - nu pentru că
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
le-a dat o bună educație), soră de caritate v o l u n t a r ă Î n r ă z b o i u l d e independență, poetă și traducătoare, o bună pianistă, o văduvă cu necazuri financiare și, mai presus de toate acestea, iubita pasionată și inspirată a lui Eminescu. Poezia lui Eminescu este imposibil de Înțeles fără Veronica Micle. Iubirea pentru Veronica s-a transformat Într-o notă muzicală nelipsită din tot ceea ce se Înțelege
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
citi cu ochi de copil, spune laureatul Nobel 1978, e salvarea. Adulții judecă sub influența criticii literare. "Dacă nu-ți place o carte, dă cu ea de pământ". Culorile vii, alternativele clare, subiectele simple, finalurile fericite, în care din toate necazurile - nazism, boli, sărăcie etc. - Dumnezeu și norocul intervin salvator, toate astea ar fi chiar rețeta fericirii. Dar ce-i de făcut cu melancoliile, întrebările fără răspuns, cu toate problemele lumii în care nimeni nu poate să intervină ("Dacă Dumnezeu vrea
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
în prejudecăți, și în iluzii. Poate, de aceea decepțiile m-au costat pe mine mai mult decât pe alții, ceea ce m-a împins să reacționez la dezamăgiri impulsiv. Am spus, însă, ceea ce am crezut, chiar dacă sinceritatea mi-a adus unele necazuri. Azi, mă simt ca un ulcior crăpat, deoarece nu-mi pot duce iluziile decât pe distanțe mici. Dar, dacă ne-am afla din nou în ^90, cum spuneți, și n-aș ști ce știu azi, aș lua-o de la capăt
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Nu sunt foarte mândru de unele trăsături ale psihologiei noastre. Tendința noastră de a ne defula prin bășcălie, capabilă să transforme și catastrofele în fleacuri, să facă din orice Golgotă un talcioc, sub pretextul că asta se cheamă “haz de necaz”, demonstrează, în fapt, o carență: ne lipsește, se pare, simțul tragicului. Nu mă încântă nici genul nostru de fatalism, care a creat tot ce putea crea mai bun în Miorița; un fatalism în care “destinul” a devenit “soartă”. Până și
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
de forță pentru traducător, fraze întregi în engleză, germană, rusă, poloneză, în latinește și chiar și în finlandeză... Numai când este supărat sau înduioșat la culme, altceva Malaparte nu găsește să spună decât ce spunem și noi la bucurie, la necaz... Acuitatea ideilor și observațiilor lasă deodată loc trăirilor și spontaneității vieții. Scrisă în 1943 și apărută în 1944, opera de bază a lui Curzio Malaparte poartă drept titlu expresia germană definind dezastrul total, deși autorul pretinde că ea ar proveni
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Ei, te felicit. - Mulțumesc, bătrâne, mulțumesc. Chiar acum i-am trimis Lenei un pachețel...Sunt într-o stare, nu știu cum, neobișnuită. Ar trebui să bem ceva cu ocazia asta. "Vezi să nu - îmi zic - de ce-aș bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să-l amărăsc. Nu m-am apucat să-i spun că puștiul lui e trecut la rebuturi. Însă Ștein știa deja. - Pregătești un material jubiliar? - Încerc. - Vrei să ne faci celebri? - Vezi, - zic, - e nevoie de o
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
două capete mai înaltă (și doar atât) a lui Ceaușescu. Adulat de-un grup grețos de lăudători de profesie, Adrian Năstase a pierdut cam repede simțul realității. Dușul administrat de Iliescu nu e decât primul episod dintr-o serie de necazuri care i se vor aglomera la ușa casei cu o viteză din ce în ce mai mare. Că Adrian Năstase a început să simtă aerul de gheață al dezastrului o dovedește disperarea cu care aruncă populației bașciș după bacșiș. Cele vreo două săptămâni de
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
susțin că sunt defavorizați și discriminați, concetățenii noștri au arme performante În mână și drepturile omului În gură. În urmă cu câțiva ani am avut plăcerea să fiu Încolțit de astfel de conaționali, care nu iartă. Vreau acasă, În patria necazurilor generalizate și a grevelor continue. Formele de nemulțumire au fost, sunt și vor urma. Greșala protestatarilor este aceea că nu se adresează cui trebuie. Toți cer demisia guvernelor, a președinților, a patroanei de la toaleta publică privatizată. Nu Înțeleg de ce nu
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
decît "un organism fantomă, care nu a făcut și nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie trimis în aceste comunități nu pentru a afla doleanțele și necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
veche slăbiciune. De altfel, fără acest mic spionaj al micilor întâmplări zilnice, viața ar fi mai searbădă. La un moment dat, între Unirii și Eroilor, unul din cei doi i-a spus celuilalt, mâhnit: Am niște disensiuni... Cum ai spune necazuri. Niște necazuri. Era întâia oară când auzeam folosită în limba română o asemenea propoziție, la persoana întâi. Să ai așa ceva... Celălalt a tăcut, înțelegător, pe urmă a întrebat unde, iar primul a precizat în familie. Dădusem deseori de acest cuvânt
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]