67 matches
-
unei societăți perfecte, făcută pentru un mileniu - patruzeci de generații de-a lungul cărora supușii, entuziaști, supușii am zis, cunosc fericirea. Cei ce se opun, din ignoranță sau perversiune, sunt aduși să regrete spontan. Omul de stânga e un democrat necondițional, încrezător în capacitatea insului uman de a accede la fericire prin înlăturarea tuturor piedicilor care, din timpi imemoriali, l-au aservit, amintindu-i la tot pasul că e o creatură dependentă, trecătoare, născută să sufere, să rabde, să aibă stăpân
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
rândul C0010 - C0020/R0140 se modifică și va avea următorul cuprins: „C0010 - C0020/R0140 obligațiuni obligațiuni emise de autorități publice Sunt următoarele tipuri de obligațiuni: a) emise de administrații centrale, instituții publice supranaționale, administrații regionale, administrații sau autorități locale; b) garantate integral, necondițional și irevocabil, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 215 din Regulamentul 2015/35, de: (i) Banca Centrală Europeană; (ii) administrațiile centrale și băncile centrale ale statelor membre, denominate și finanțate în moneda națională a administrațiilor și băncilor respective; (iii) băncile
NORMĂ nr. 11 din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266324]
-
este numai o masă de lemn - foarte indi- 4850 ferentă și adesea foarte crudă în deșertăciunea sa; iar agentul ce le desface este simpatia sămănată mai dinainte în iubitorii artelor. Să mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formată din preferințe separabile. [t.3.5.1*]<footnote [t.3.5.1*] și [t.3.5.2*] nu sunt formulate de Breyer (1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest lucru nu necesită demonstrația pe care Gibbard o oferă (a se vedea secțiunea formală a acestui capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta Sen. De aceea, libertarianismul minimal necondițional se va comporta la fel ca libertarianismul minimal. Pentru a elimina aceasta problemă, Gibbard formulează o altă restricție a condiției libertariene, sub forma
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta Sen. De aceea, libertarianismul minimal necondițional se va comporta la fel ca libertarianismul minimal. Pentru a elimina aceasta problemă, Gibbard formulează o altă restricție a condiției libertariene, sub forma drepturilor alienabile. Potrivit acesteia (pe care o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta Sen. De aceea, libertarianismul minimal necondițional se va comporta la fel ca libertarianismul minimal. Pentru a elimina aceasta problemă, Gibbard formulează o altă restricție a condiției libertariene, sub forma drepturilor alienabile. Potrivit acesteia (pe care o voi nota cu Lal), oricare ar fi un individ i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto slabă și condiția Pareto tare. Cele două nu pot produce împreună inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inconsistențe, deci există o SDF care le îndeplinește atunci când domeniul este nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nerestricționat. Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 90 4.2.* Soluțiile Gibbard [ d.4.2.1*] Preferințe necondiționale<footnote Preferințele separabile ale lui Breyer (1977) sunt aceleași cu preferințele necondiționale ale lui Gibbard (1974). footnote>: Un individ i are preferințe necondiționale (PN) cu privire la o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t.4.2.1*]: Nu există o funcție de decizie socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t.4.2.1*]: Nu există o funcție de decizie socială care să îndeplinească condițiile *L și U, atunci când numărul indivizilor este mai mare decât 1. (demonstrată în capitolul 2*) [t.4.2.2*]: Există
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt necondiționale, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă. 1) 3a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 2) 4a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 3) 1a este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3) 1a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. 4) 2a este preferată social tuturor celorlalte alternative, deci mulțimea de alegere socială este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x,y) și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
autorul nu face altceva decât să introducă în structura lor aspecte ale gândirii dihotomice, caracteristice persoanelor depresive. Beck distinge două tipuri de conținuturi informaționale specifice schemelor cognitive: credințele (convingerile) și supozițiile disfuncționale. Credințele reprezintă structuri de bază de natură profundă, necondiționale și care sunt percepute de subiect ca fiind "adevăruri incontestabile" cu privire la sine însuși ("sunt un ratat"; "sunt lipsit de valoare"; "sunt o ființă inferioară"). Supozițiile, sunt structuri condiționale cu caracter instrumental care pot fi privite ca reprezentând niște legături ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]