383 matches
-
întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva de gândire privilegiată de M. Eliade” - gnoza (pag. 14) sau „orfismul de substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade” (pag. 60) ori alte considerații privind „spiritul necreștin în categoriile căruia gândea și trăia M. Eliade” (pag. 186). Aceste rezerve au în centru o dilemă: nu cumva compelxul gnostic este doar formula potrivită care poate ilustra dialectica sacru/profan și nu o referențialitate în sine? Nu este doar
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de extraordinară, încât a scris Jurnalul fericirii - care este, înainte de toate, jurnalul unei regăsiri a spiritualității. Fie că ești creștin, fie că ești agnostic, fie că ești necreștin, paginile lui sunt zguduitoare. De fapt, paginile cele mai frumoase și cele mai temeinice despre spiritualitatea românească nu sunt scrise de filozofi-specialiști, ci de omul acesta. Steinhardt găsește în închisoare două valori supreme pentru el, care îi modifică viața și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
În viziunea unor critici din sfera cultului ortodox, „...literatura SF a secolului XX este în ea însăși un semn grăitor al pierderii valorilor și mentalității creștine în interpretarea lumii. Ea a devenit un puternic vehicul de diseminare a unei filozofii necreștine asupra vieții și istoriei, manifestând mai curând, pe față sau în ascuns, influențe ocultiste și orientale“. Într-un material existent pe site-ul amintit se spune că „Fenomenele extraterestre sunt pentru creștinii ortodocși un semn că trebuie să calce cu
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
doboare nici o putere și nici o iscusință a liberei cugetări. Mintea omenească, rămasă la propriile ei puteri, nu poate să explice de ce s-a făcut creștin și apostol Sf. Pavel. Convertirea lui întrece puterea de pricepere și de judecată a cugetării necreștine; și această cugetare e constrînsă să vadă în convertire cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
acești oameni divini, cu minți agere și pătrunzătoare, au tratat și probleme morale dintre cele mai variate, despre care vorbesc și Sfintele Evanghelii și care fac referire la viața creștină în general și îndeosebi la: prietenie, relațiile dintre creștini și necreștini, relațiile dintre Biserică și Stat, muncă și bunuri materiale, război și pace, inegalitate socială și economică, sclavie, căsătorie, familie, atitudinea în fața vieții, a morții, a naturii, a educației, a dragostei, a științei etc. Aproape în fiecare pagină, Părinții elogiază binele
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
condițiile terminării pașnice (cu excepția României), într-o euforie generală, a războiul rece. În occident teologia inclusivista, la fel de utopica și euforică că elanul din răsăritul Europei, îi vede pe toți pamanteanii, creștini, pentru că Mântuitorul s-a jertfit pentru toată lumea și oricum necreștinii își indreaptau speranța, mai ales la acea vreme, spre o lumea creștină unitară de la Vancouver la Vladivostok. Karl Rahner, SJ, era purtătorul de cuvânt al Inclusivismului, un fel de imperialism creștin după profesorul de teologie fundamentală Joseph Ratzinger (papa Benedikt
ISLAMUL ŞI ORTODOXIA ANTE PORTAS de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377128_a_378457]
-
însă, în seria de războaie, erezii, zdruncinări ce vor veni și se vor menține, probabil multă vreme, - ideea creștină nu va mai fi păstrată decît în cercuri de inițiați. Va reaprinde lumea, mai tîrziu. în orice caz, lumea va fi necreștină multă vreme (dar nici nu a fost creștină, cu adevărat, niciodată), - și creștinii vor fi risipiți, fără putere, în lume. Destinul lumii este să fie părăsită sie însăși. în Evanghelie stă scris clar ("en toutes lettres") că atunci cînd Iisus
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
Așa se face că „provocarea monoteistă este din nou reflectată, mai devreme sau mai tîrziu, de către cei provocați. Niciun cult al lui Aton fără reacția preoțimii lui Amon, niciun iudaism fără aversiunea față de celelalte popoare, niciun creștinism fără scepticismul față de necreștini, niciun islam fără împotrivirea față de nemusulmani.” (p. 142) Bizar e că fiecare monoteism, în funcție de perioada de elan sau de decădere, a trecut prin același algoritm de dispoziții: fie lamentația persecutatului cînd religia îi era oprimată, fie aroganța despotică atunci cînd
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
a determinat ca Biserica Ortodoxă Română să afirme, prin vocea purtătorului său de cuvânt al Patriarhiei, că marele regizor și actor nu va beneficia de o slujbă de înmormântare. Incinerarea morților este interzisă de Sfântul Sinod al BOR. Despre practica necreștină a incinerării morților, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 5 iulie 2012, a menținut hotărârea din 15 iunie 1928, reconfirmată la 20 februarie 1933. Sfântul Sinod a hotărât: 1. Menține în vigoare următoarea hotărâre
De ce BOR nu va oficia slujba religioasă pentru Sergiu Nicolaescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80444_a_81769]
-
Bucureștilor a făcut apel către familia marelui regizor să-l înmormânteze creștinește, iar în acest sens, Arhiepiscopia Bucureștilor și Parohia Parc Domenii din București (Biserica Cașin) vor asigura jumătate din cheltuielile de înmormântare ale regretatului regizor. Incinerarea este o practică necreștină. În plus, Primăria Capitalei poate oferi un loc de veci la Cimitirul Bellu, în zona unde sunt înmormântate personalitățile lumii artistice", a declarat părintele Constantin Stoica, potrivit Mediafax. Prietenii și colaboratorii lui Sergiu Nicolaescu, precum și toți cei care doresc să
De ce BOR nu va oficia slujba religioasă pentru Sergiu Nicolaescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80444_a_81769]
-
de exemplare! Dovadă că teologia nu ajunsese ancilla disciplinarum, ci se afla încă în centrul atenției intelectuale. Epoca a cunoscut, de altfel, o adevărată explozie a studiilor liturgice și teologice. De asemenea, asistăm la nașterea misiologiei, ca atitudine față de lumea necreștină, fundamentată scripturistic. Pentru a schița contextul cultural, ajunge să amintesc câteva titluri marcante: Être et avoir, de Gabriel Marcel, L’Être et les êtres, de Maurice Blondel, ambele apărute în 1935. Atât Marcel, cât și Blondel vor deveni nume de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Verbum despre Revelația divină. Gândirea delubaciană a ajutat apoi Conciliul să-și formuleze ecleziologia (Biserica, sacrament al lui Cristos și fruct al Euharistiei; Maria, typos al Bisericii), misiologia, precum și învățătura privitoare la mântuirea necredincioșilor și a libertății religioase, prezentarea religiilor necreștine și a ateismului. Cât despre Jean Daniélou251, el a avut un aport decisiv în redactarea constituției Lumen gentium, despre rolul Bisericii în lume (a participat și la Gaudium et spes). Charles Pietri a consacrat un studiu amplu „ecleziologiei patristice” în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
admir prin intermediul monumentalei opere a lui Karl Barth, se afla în aceeași încurcătură. Pentru a da un răspuns acestei întrebări fundamentale trebuie să mă încred încă de la început în Dumnezeu? E suficientă doar citirea Bibliei? Cum rezolvăm cu miliardele de necreștini care nu citesc Biblia deoarece nu pot, nu vor sau nu sunt capabili să citească? Aceste întrebări și le pun chiar și mulți creștini protestanți: într-adevăr, toți acești necreștini nu pot găsi un punct stabil în viața lor, o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
E suficientă doar citirea Bibliei? Cum rezolvăm cu miliardele de necreștini care nu citesc Biblia deoarece nu pot, nu vor sau nu sunt capabili să citească? Aceste întrebări și le pun chiar și mulți creștini protestanți: într-adevăr, toți acești necreștini nu pot găsi un punct stabil în viața lor, o perspectivă sigură, nu pot ajunge la o încredere în viață? Credința în Dumnezeul creștin nu este premiza oricărui da spus vieții și al oricărei etici construite pe ea? Iată câteva
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
titlul De salute infidelium (Despre mântuirea celor necredincioși), care îmi oferise material suficient pe această temă din perspectiva tradiției creștine. Totuși, în cele din urmă, curiozitatea nu-mi fusese răsplătită: seminarul nu putea indica o soluție convingătoare privitor la mântuirea necreștinilor și a posibilității lor de a găsi un fundament al vieții. Dimpotrivă, sunt și astăzi creștini care încă pentru a răspunde, amenință fac referire la Iad. Evident, un iad care este valabil doar pentru ceilalți, cei care stau în afară
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
excluse de la mântuire, toate destinate Iadului? Dar în prima Epistolă către Timotei este scris că Dumnezeu "vrea ca toți oamenii să se mântuiască" (1 Tim., 2, 4). De asemenea, un alt aspect al problemei celor necredincioși este numărul crescând al necreștinilor în Europa, chiar și în mediul meu universitar. Mi se pare inacceptabil ca cei care sunt de o alte religie, ca și ateii sau agnosticii, să nu aibă nici o perspectivă existențială solidă în viața lor și să le fie imposibil
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
străduiesc să răspundă la aceste întrebări prin noțiuni mai subtile și printr-o limbă mai elaborată 18". Calea vieții parcursă în bucurie și cu sens, încrezători în puterea vieții. Conciliul Vatican II (1962-1965) prin Declarația asupra relațiilor Bisericii cu religiile necreștine și, trei decenii mai târziu, al doilea Parlament al religiilor lumii (1993) prin Declarația pentru o etică mondială sunt, pentru mine, într-un strâns raport; am participat la ambele evenimente religioase. Voi rămâne mereu recunoscător lui Dalai Lama pentru a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
formă folosite pentru justificarea acțiunilor violente și a războaielor prezentului. Însă Noul Testament? Evanghelia după Ioan, redactată mai târziu decât celelalte, conține afirmații cristologice constant citate de fundamentaliști și care, înțelese în sens exclusiv, ar putea conduce foarte ușor la condamnarea necreștinilor. Trebuie să se sublinieze și un fapt pozitiv: Biblia, de la Cain și Abel până la Apocalipsă nu ascunde violența, ci o tematizează punând astfel, fără echivoc, oamenii în fața naturii lor violente. Violența rămâne și astăzi o problemă în orice societate modernă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dogmelor. Este evident că în două mii de ani de creștinism tocmai crucea lui Cristos a lăsat loc multor interpretări greșite. Neînțelegerea crucii Este evident faptul că astăzi mulți creștini nu reușesc deloc să înțeleagă semnificația mesajului salvific al crucifixului pentru necreștini și care este importanța provocării sale: nu doar pentru budiști, ci și pentru musulmani. Din acest motiv, în 2009 un cardinal german și unul din capii Bisericii protestante nu ar fi refuzat premiul inter-religiozității, desemnat lor și lui Navid Kermani
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de indiferență activă, pregătit să o înfrângă chiar în originea ei, atât în viața individului, precum și a societății. Un test pentru umaniști Am vorbit despre depășirea laturii negative ca o probă a adevărului credinței creștine și a formelor de umanism necreștin. Probabil a devenit evident faptul că, din perspectiva Crucifixului, latura negativă poate fi depășită printr-o profunzime dificil de atins pentru umaniștii necreștini. Recunosc faptul că și când mă încred în Isus și îmi accept crucea zilnică fără exagerări, nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorbit despre depășirea laturii negative ca o probă a adevărului credinței creștine și a formelor de umanism necreștin. Probabil a devenit evident faptul că, din perspectiva Crucifixului, latura negativă poate fi depășită printr-o profunzime dificil de atins pentru umaniștii necreștini. Recunosc faptul că și când mă încred în Isus și îmi accept crucea zilnică fără exagerări, nu reușesc să elimin și să distrug suferința. Dar pot să-i rezist și să o depășesc în credință. În acest mod nu sunt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
simt o persoană laică și cred că am motive justificate doar pentru a refuza secularismul ideologic, o absență sistematică a lui Dumnezeu. În calitate de teolog creștin, m-am ocupat tot mai mult de schimbarea atitudinii Bisericilor creștine în raportul cu religiile necreștine. Am putut observa anumite succese: în decretele Conciliului Vatican II despre libertatea de conștiință și cea religioasă, despre iudaism și alte religii necreștine, dar și în timpul a numeroase discuții, conferințe și întâlniri inter-religioase din întreaga lume. Nu au lipsit însă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
teolog creștin, m-am ocupat tot mai mult de schimbarea atitudinii Bisericilor creștine în raportul cu religiile necreștine. Am putut observa anumite succese: în decretele Conciliului Vatican II despre libertatea de conștiință și cea religioasă, despre iudaism și alte religii necreștine, dar și în timpul a numeroase discuții, conferințe și întâlniri inter-religioase din întreaga lume. Nu au lipsit însă nici pașii înapoi: pe planeta noastră continuă să existe războaie justificate și legitimate de religii. Unul dintre principalele conflicte este ocuparea teritoriilor palestineze
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
und die Folgen, Herder, Freiburg-Basel-Wien, 2008, p. 18. 17 Martin Buber, Gottesfinsternis. Betrachtungen zur Beziehung zwischen Religion und Philosophie, Manesse Verlag, Zürich, 1953,Werke, Bd. I, p. 509. 18 Nostra Aetate, Conciliul Vatican II Declarație despre relațiile Bisericii cu religiile necreștine, 28 octombrie, 1965. 19 Karl Rahner, Schriften zur Theologie, vol. XIV, Benzinger, Einsiedeln-Zürich-Köln, 1954, p. 161. 20 Dorothee Sölle, Meditationen und Gebrauchstexte, Fiektau, Berlin, DDR, 1969. 21 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de filozofie a religiei, traducere de D.D. Roșca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cele mai fantastice și imoralitatea cea mai crasă se îmbină adeseori cu o pietate șovăielnică și cu falsa credință într-un Dumnezeu, căruia i se ascriu aproape toate defectele omenești. Lăsând la o parte pe idolatri, pe păgâni și pe necreștini și ocupându-ne numai de creștini, vom găsi fără excepție două religiuni și două morale, la fiecare popor: una oficială și colectivă zisă "cea adevărată" și alta individuală, având criteriul de existență înfipt în trecutul îndepărtat al tuturor strămoșilor, cari
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]