46 matches
-
al omului și abia pe urmă schimbarea condițiilor sale materiale de viață. Este adevărat că ceea ce obișnuiesc istoricii să numească revoluții politice și industriale, au dus până la urmă la schimbarea coajei materiale a vieții pământenilor, cu dezastrele aferente nechibzuinței și necumpătării: poluare, risipă, neliniște, boli neiertătoare. Dar tot atât de adevărat este că „egoismul și cruzimea au făcut, orice ar zice optimiștii, progrese de netăgăduit” (P.P. Negulescu). Prin străduința progresiștilor și sub presiunea diverselor mișcări sociale, în plan politic s-a trecut de la
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493974496.html [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]
-
necesare pentru ca statele hiperindustrializate ale lumii să treacă la stadiul postindustrial, unde civilizația va fi de tip info-cultural, totuși, înclin să cred că omul comod și blazat al zilelor noastre n-ar renunța cu una cu două la confortul și necumpătarea sa, dacă nu s-ar vedea strâns până la sufocare în cleștele neiertător al împrejurărilor vitrege, împrejurări pe care chiar el le-a creat. Cât privește planul moral-spiritual, ei bine, cu siguranță că omul viitorului va deveni mai credincios, de îndată ce, după
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
Autorului Pentru că se înfruptau din bucate interzise, între doua mese, din invidie, se mâncau unii pe alții, între cei mâncați prinseseră obișnuința căutării unui os de ros. Unii își redobândesc repede pofta din amestecul de mirosuri, iubesc femeile în brațele necumpătării; își ling împreună durerile, și-i proclamă pe ceilalți nesăbuiți din gloata sâmbriașilor. Se vindecă rănile vechi, mie nu-mi place nici o durere, casa în care se consumă trădări are ferestrele murdare. Teama săriturii hopului trecuse, oamenii scăpaseră din îmbulzeală
SUFLET PARDOSIT CU MARMORĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Suflet_pardosit_cu_marmora_llelu_nicolae_valareanu_1335730205.html [Corola-blog/BlogPost/361972_a_363301]
-
intoleranței, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea și echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar - generate de necumpătare și nechibzuință - ele întăresc moral-spiritual pe cel drept, așa cum focul întărește oțelul prin călire. Că starea asta îngrijorătoare pentru condiția umană nu este de-acuma, o știm prea bine cu toții, dar continuăm să ne complacem în ea, unii într-un
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450238333.html [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
toate promoțiile scriitoricești” ; 3. LUCIA CHERCIU - analiza întregii opere poetice: „Întărită de credință și prin credință, Lucia Cherciu încearcă să se izbăvească de cele mai mari păcate (asumate) prin creație (în toate sensurile sale nobile): lenea, invidia, clevetirea, frica, trufia, necumpătarea, dar, mai grav decât orice altceva, pierderea memoriei. Prin ceea ce a făcut până acum, dar, mai ales, prin ceea ce promite a fi, Lucia Cherciu reprezintă, în opinia mea, o șansă în plus acordată Vrancei literare”; 4. la IOAN DUMITRU DENCIU
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
să afle mai multe din lucrările de profil, inclusiv din textele mele incluse în Umanismul confucianist și misticismul daoist, cei doi poli între care a oscilat îndelung filosofia chineză. Problema se pune în felul următor: Din diverse motive (stres, alimentație, necumpătare) se produce dezechilibrul energetic și se instalează boala. Ce-i de făcut pentru stoparea bolii și redobândirea sănătății? Foamea este nu numai calea cea mai simplă și la îndemâna fiecăruia dintre noi, ci și o foarte eficace metodă de refacere a
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1474192541.html [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
și aproape deloc creștină - parcă de la un an la altul devin tot mai agresive din pricina îmbrâncelilor unei adevărate armate de ahtiați după zorzoane și de-ale gurii cu mult peste trebuințele firești, încât ajungi să te întrebi cu îngrijorare: Oare necumpătarea asta grosolană până la îngrețoșare o așteaptă Mântuitorul de la noi în aceste zile de mare sărbătoare moral-spirituală?... Atunci când pentru tot mai mulți creștini de diverse vârste, diferența dintre Nașterea și Învierea Mântuitorului se face doar cu stomacul („De Crăciun mâncăm cârnați
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
în vălătucul de imagini și mușc din pâinea unor vremi trecute dar totu-i doar s-umbresc aceste pagini ce pasc „cândva”-u-n ieslea zilelor pierdute... degeaba tot frămânți - în gol - văzduhuri: nu se întorc la maluri triste duhuri ...ocean necumpătării e-ntre min' și ele atâtea hoinăreli și vise grele... ...nu mai veniți - strigoi - la casa asta: pe rând - pierdu pereți și uși - fereastra... SENZAȚII DE CASĂ coboară - urcă sau plouă ? pași de minuni - strune și struni - letargii nevralgii - nebuni
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1475634190.html [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
al uitării de-uitare. Cât chin, cât nepotolit (de nimic și de nimeni!) chin este în Tine, Dumnezeul uimirilor mele, care, precum călăii cei mai răi, mă sfâșie, mă împart către neuimirile semenilor mei - uitați, în astă lume, dumnezei...! ... Din necumpătare de iubire mi se trage, totul - se-nțelege. Dar de-acum, în chilia și-n cărțile mele, nu mai îngădui, nicicum, vreo lucire de-oglindă. Existență, nonexistență - oglindă și oglindire. Și, mai ucigașe decât ele - toate gândurile, de după extazele ratate
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
văzând-o (zâmbind eu de așa sublimă-arătare!), în nesfârșitele ei preschimbări și prefaceri și transfigurări, dictate celest de formă, de loc și de ceas. Dar de carnea de dumnezeu al piscului, tot mai înfometat sunt și (se zice) arăt. ... Din necumpătare de iubire mi se trage, totul - se-nțelege. Dar și de la oglinzi. Însă supliciile pustiurilor eu le-am folosit spre învățare. Înțelepții, trejii șerpi ai deșertului mi-au fost tainic și regal căpătâi, din prima mea noapte fără de mine...! Rege
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
când mai există niscaiva șanse de salvare, ori - dimpotrivă - cuprins de frenezia senzațiilor tari, va lăsa vehiculul să alunece din ce în ce mai repede la vale, până în locul unde nu va mai putea fi strunit și el se va zdrobi?! Din cauza nechibzuinței și necumpătării de care nu ne lecuim în pofida avertismentelor severe primite de la natură, noi, oamenii moderni, am ajuns să ne ucidem sentimentele, să ne crăpăm capetele în vârtejul coborârii și suntem gata-gata să ne spargem casa, această unică planetă ospitalieră cu viața
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
societățile Apusului. Toate se lăfăie în osânză și comoditate, dar toate se confruntă în același timp cu insolubile probleme datorate cruzimii tâșnită din ambiții și din goana după confort, ori suferinței atroce născută din lipsa de înțelepciune. Căci nestăpânirea și necumpătarea ajung până la urmă să fie plătite mult mai scump decât indolența ori nepriceperea, și - așa cum bine spunea Eclesiastul - prea târziu ne dăm seama că totul este deșertăciune și goană după vânt... Dar pînă ce vom ajunge la înțelepciunea lui Solomon
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nevoia_presanta_de_ci_george_petrovai_1357117067.html [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste istorioare arată toate că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale celor care s-au folosit de trupul lor ca de un prieten complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât descompunerea atomică, dezagregarea celor compuse; desigur, trebuie să convenim asupra eternității materiei și a imortalității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste istorioare arată toate că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale celor care s-au folosit de trupul lor ca de un prieten complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât descompunerea atomică, dezagregarea celor compuse; desigur, trebuie să convenim asupra eternității materiei și a imortalității
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu reprezintă un pericol în sine, ci numai în măsura în care tulbură sufletul înțeleptului. Este vorba deci de a nu dori orice și oricum și de a nu viza orice tip de plăcere. Cele care alienează, momentan sau durabil, trebuie evitate. Fără necumpătare, excese, lipsă de măsură sau lăsare în seama pulsiunilor animalice, căci plăcerea nu se reduce la trivialitatea unei animalități dezlănțuite, ci la modelarea propriei ființe și la edificarea propriei autonomii. Singura jubilare autentică: plăcerea pe care o găsești în tine
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, toate aceste istorioare arată că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale celor care s-au folosit de trupul lor ca de un prieten complice - vor merge să țină tovărășie unui animal vestit pentru necumpătarea lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu reîncarnarea într-un animal demn de dispreț într-o altă viață; nu există alte perspective post-mortem decât descompunerea atomică, dezagregarea compușilor; desigur, trebuie să convenim asupra eternității materiei și a imortalității atomilor, dar agregările
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
îmblânzirea morții 64, 188-189, 236-237, 274; sinucidere 123, 189, 254, 256; a sufletului 62; desprinderea sufletului material de trupul material 187; a nu te teme de ea 184, 188, 236-237, 275, 277, 298 Morală concordie 86-87, 96, 98 cumpătare (și necumpătare) 66, 111, 188, 200 otium 297 plăcere - de a trăi 181, 230-231, 234-235; și eudemonism 42; și Lucrețiu 261, 290-291; și Philodem 230; virtute epicuriană 181, 198, 200, 202, 205, 217, 231 prietenie - în Antichitate 260-261, 310; la Epicur 181
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
religiei ci, mai degrabă, fanatismul ei. Experiența istorică a umanității nu ne dă speranțe că dimensiunea religioasă ar potența Într-adevăr umanul din noi, dându-ne șansa de a ne depăși pericolul dispariției ca specie, spre care ne Îndeamnă propria necumpătare. Dimpotrivă, astăzi, mai mult ca oricând, posibilele conflicte care să pună În pericol, global, omenirea sunt generate de faliile Între religii și culturi. Mai degrabă am putea subscrie parafrazei propusă de Gilles Lipovetsky În „Amurgul datoriei” după care „Secolul XXI
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]