285 matches
-
al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe care „scitul” le înfierează mustrător: „Nu este permis ca un episcop roman să mintă așa fățiș”. Cuvintele grele rostite au fost provocate, cu siguranță, de alte cuvinte grele de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca stare ce tinde să se autoreproducă și la care participă un număr semnificativ de persoane. și încă ceva: indiferența unora devine punct de plecare pentru destinul nenorocit al altora. În complicațiile și opacizările vieții, indiferența capătă ușor toate formele necuviinței ca sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu-i vede pentru că, pentru el, ei nu există. Ce poate fi mai groaznic decât să fi lovit de mari nenorociri și să nu vezi în jur decât necuviința indiferenței? Aceasta este, într-un cuvânt, ecuația de bază a psihologiei umane dintotdeauna și de pretutindeni. Dar, știm bine acum-dat fiind faptul că, morala nu este despre cum suntem și cum trăim, ci despre cum ar trebui să trăim, că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
informații despre existența alienaților la mănăstirea Rășca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
5. Pe de altă parte, asocierea comicului cu râsul produs de percepția neprevăzutului, a anormalului, a dezacordului între concept și realitate, în definitiv a nonsensului condiției noastre sau a mecanizării umanului a generat teoriile axate pe noțiunea de contrast, de necuviință sau incongruență, teorie dezvoltată de Kant, Schopenhauer și Bergson, dar și Blaise Pascal și Sören Kierkegaard. Alte contribuții teoretice vizează nu atât cauzele râsului, cât efectele acestuia. Din acest punct de vedere, teoria râsului înjositor, batjocoritor și periculos, teorie inițiată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
LEAR: Nu faci decît să-mi amintești propriile mele gînduri. Am observat în ultimul timp o ușoară nepăsare, pe care mi-am reproșat-o mai degrabă ca pe o suspiciune a mea exagerată decît că pe o intenție voita de necuviința. Voi cerceta mai de aproape. Dar unde mi-e bufonul? Nu l-am mai văzut de două zile. CAVALERUL: De cînd doamna cea mică a plecat în Franța, sire, bufonul a tot tînjit. LEAR: Nici o vorbă despre asta, am băgat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
parțială a Scandinaviei), agențiile guvernamentale cenzurau teatrul, filmul, literatura, iar radioul și televiziunea erau, În general, monopoluri de stat care funcționau, după cum am văzut, conform unor reguli stricte În materie de conținut, cu o toleranță minimă pentru păreri divergente sau „necuviință”. Chiar și În Marea Britanie, unde televiziunea comercială a apărut În 1955, ea era strict reglementată și avea obligația recunoscută public de a oferi, pe lângă reclame și emisiuni distractive, „educație și informație”. Cenzura, ca și impozitul, a fost favorizată de război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului sfinției
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acum bolnav”. Isprăvnicia găsește vinovat pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]