164 matches
-
DB) - Suprafața amenajată: 40.647 ha; - Nr. OUAI înființate: 2; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Canale de aducțiune; CA 1; CA 2; L = 49.892 ml; ● Reabilitare construcții hidrotehnice: 29 buc. (29 buc. deversoare). 62. AMENAJAREA DE IRIGAȚII BISTREȚ NEDEIA JIU (DJ) - Suprafața amenajată: 12.326 ha; - Nr. OUAI înființate: 1; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA 1 Orezărie; ● Stații de repompare: SRP 1 Orezărie; SRP 2 Orezărie; ● Canale de aducțiune: CA 1; CA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
C13 Str. Nanterre blocurile C6, C7, C8, D11, D12, I11 Str. Nanterre blocurile C4, C5, D10, I10, I6, I7, I8, I9 Str. Nanterre blocurile C2, C3, D9, H1, I3, I4; Str. Nanterre blocurile 1MAN, 2MAN, 3MAN, 4MAN, I2, I5 Str. Nedeia Str. Nerva Ale. Nicolae Bălcescu blocurile 23C, 23D; Str. Nicolae Bălcescu blocurile M10, M11, M12, M15A, M15B, M15C; Str. Nicolae Bălcescu blocurile 23A, 23B Ale. Nicolae Iorga nr. 20 și blocurile A15, A34, A35, A36, A37, A38, A39, A40, A47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Belcinu, Bâzdâna, Panaghia, Sălcuța Comuna Catane Sate: Catane, Catanele Noi Comuna Călărași Sate: Călărași, Sărată Comuna Cârna Sat: Cârna Comuna Dobrești Sate: Dobrești, Căciulătești, Georocel, Murta, Toceni Comuna Gângiova Sate: Gângiova, Comoșteni Comuna Ghidici Sat: Ghidici Comuna Gighera Sate: Gighera, Nedeia, Zăval Comuna Măceșu de Jos Sate: Măceșu de Jos, Săpata Comuna Negoi Sat: Negoi Comuna Ostroveni Sate: Ostroveni, Lișteava Comuna Podari Sate: Podari, Balta Verde, Braniște, Gura Văii, Livezi Comuna Rast Sat: Rast Comuna Rojiște Sate: Rojiște, Tâmburești Comuna Sadova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Zona Bucovina: Bl. 33 SC. B,C,D, Bl. 36 SC. A,B Str. C. A, Rosetti Str. Cassian Munteanu Str. Călătorilor Str. Călin Nemeș Str. Călin Nemeș (Zona Odobescu) blocurile 9C, 9D, 11A, 11B Int. Cerceilor Str. Chișinău (fosta Nedeia) Str. Ciobanului Str. Ciocîrliei Str. Ciprian Porumbescu de la nr. 1-31 și de la 2 -30 Str. Ciprian Porumbescu de la nr. 33-131 și de la nr. 30-110 Cal. Circumvalațiunii de la nr. 1-17 și de la 2-6 Str. Cireșului Ale. Citadelei Int. Clopotului Str. Comoarei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Nae Popa - nr. 1 - 41; 2 - 38 Str. Năsăud - nr. 17; 64 - 68; Bl. 31; 32; 86D; Str. Năsăud - nr. 19 - 99; 70 - 94; Bl. 84; 86C; 95 sc. 1,2; 130; Str. Năvalnicului - nr. 1 - 31; 2 - 36; Str. Nedeia - nr. 1 - 37; 2 - 36 Str. Nehoiași - nr. 1 - 73; 2 - 78 Str. Nicolae Drăgan - nr. 1A; 1 - 15; 2 - 16; Int. Nicolae Muscă - nr. 3 - 13; 4 - 16 Str. Nivelării - nr. 3 - 19B; 2 - 18; Str. Nufărul Galben - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
spital Brâncovenesc. Prin acest testament, Safta Brâncoveanu hotăra ca după ridicarea spitalului, „să-l înzestreze cu averi producătoare de venituri pentru buna funcționare și întreținere a acestui spital.” Astfel, prin acest testament, a lăsat moșiile: Dăbuleni, din județul Romanați, Comojeni, Nedeia și Nedeița, Măceșul și Măceșul Mare (Sârbesc și Rumânesc) din județul Dolj și dealurile cu viile Cernăteștilor din județul Săcuieni. Aceste moșii, împreună cu pogoanele, dealurile, viile, bălțile, acareturile, gârlile (râuri și pârâuri) și veniturile din prețurile arenzilor. De asemenea, a
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate. În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații. Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița, Liubotina, Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș, Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomița, Topolog, Nămolești, Călmățui, Bașburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
a României a hotărât uciderea tuturor cailor, animale devenite inutile, În credința lor, odată cu apariția tractorului. Chiaburii, dușmanii poporului Soarele Îmbrățișează Almăjul cu razele sale aurii Lanurile de grâu Își așteaptă secerătorii Nera curge calmă, somnolentă, pe sub anini La Rusalii, nedeile vor deschide pentru neamuri porțile caselor Să se bucure bănățenii de copii, de vite și de roadele pământului. În fața bisericii perechile vor juca de doi, poșovaica, bărbații brâul. Ca din senin, camioane acoperite cu prelate năvălesc În sate, Soldați Înarmați
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine latină. În secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diveselor popoare migratoare. Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de populația romanică majoritară, dar au lăsat numeroase toponimii de origine slavonă: râul "Bistrița" (în nord-estul Olteniei), "Craiova, Hinova, Bistreț, Bucovăț
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
zona montană constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de conifere și jnepenișuri ("Cornul Nedeii, Cearcănul Mestecăniș"); cu o mare diversitate de floră și fauna apecifică Orientalilor. Floră este alcătuită din arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directivă Consiliului European 92/43" (privind conservarea habitatelor naturale și a
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
care am vorbit mai sus, definitor al neamului mușatin, specificație a OMULUI PRIMORDIAL-ARCHANTHROPOS, În numele unui neam și al unei dinastiis.n. (...) . Elementele bazice ale strigătului și numelui său (COCORULUI care zboară În unghi ascuțit, ca vârful lăncii Graalului, conducând la Nedeia Cetate! și simbolizează Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le găsim În numele arhaic al Grecilor, Graii, În cuvânt sau limbă care se mai zice și GRAI, iar În aspectul regal Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
era legat de această seară, dinainte de arestarea Domnului Isus, când acesta înainte de începerea patimilor s-a rugat Tatălui Ceresc. După alții ar fi un obicei păgân al dacilor, persistent și în epoca creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
creștină. După sărbătorile Paștelor, până la Rusalii aveau loc Nedeile, în fiecare duminică în alt sat din această parte a Văii Streiului. Acestea erau serbări ale întregului sat, când rudele împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
împrăștiate pe alte meleaguri veneau acasă la părinți, frați, veri, etc. Nedeile erau sărbători care aveau un caracter predominant laic (spre deosebire de cele religioase din timpul anului) cu elemente folclorice de port, manifestări de bucurie, etc. Istoria organizării festivităților cu prilejul nedeilor se pierde în negura veacurilor. Era în primul rând o serbare câmpenească, pe malul Streiului, cu organizarea de jocuri și hore. Erau aduse orchestre cunoscute din alte părți, cele mai renumite erau „Bănățenii" din zona Zeicani (spre Caransebeș), apoi Măceoanii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre Caransebeș), apoi Măceoanii, Sălășenii și Slivășenii. În anii 30 satul Livadia avea o orchestră renumită, formată din Moș Măncilă cu vocea și clănetul (un adevărat rapsod popular), apoi Lascu Cotesc la trâmbiță și un toboșar. La locul desfășurării serbării (Nedeii) crâșmarii veneau cu butoaie de bere, iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iar alți comercianți cu „șatre" cu bomboane, „pogăcele", mingi mici de joacă spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre bucuria copiilor. Sătenii erau într-un continu dute-vino între casă și locul petrecerii, serbarea dura până târziu, ținând-o într-un chef cu oaspeții. Totodată cu prilejul nedeilor se mai făceau între tineri și aranjamente matrimoniale. Cea mai renumită Nedeie cu acest scop matrimonial și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și cu un pronunțat specific local din acea parte a Ardealului era Târgul de Fete de pe Muntele Găina, din Munții Apuseni, care avea loc în a III a duminică din luna iulie. Începând cu anii post colectivizare (60 -70) aceste nedei s-au transformat complet, rămânând numai chefuri în cadrul familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească la iarbă verde a dispărut. În continuare prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a Văii Vacii, unde predominau familia Ungurășonilor (familie mare de săteni, cu precădere păstori), familia Mălăoni, familia Pitiric, etc. din Livadia de Câmp. Pe un platou frumos al muntelui Dealu Mare, avea loc în fiecare an în această perioadă o Nedeie, la care participau păstorii din acești munții și locuitorii din Uricani, Lupeni, etc. Locul de desfășurare a sărbătorii se și numea „Nedeița". Vitele se coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau produsele cerealiere și cumpărau obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte sau unelte de uz gospodăresc, obicei care s-a păstrat până în prezent. În plus la târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală: hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada comunistă aceste nedei frumoase s-au schimbat, renunțându-se la ieșirea la câmp, reducându-se la mese familiare, unde oaspeții obișnuiți și preferați erau colegii de serviciu. La mesele respective, ospețe, se consumau bucate alese,prăjituri, plăcinte, băutiri alcoolice, etc. Cântecele de petrecere
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
localitatea Dunărea Mică a fost declarată monument istoric. Tradițiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viața religioasă, credințele și practicile magice, portul popular și arhitectura populară tradițională pot stârni interesul multor turiști. Un loc important în tradițiile locale îl ocupă nedeile populare organizate de hramul fiecărei biserici din localitățile componente ale comunei: Pe raza comunei funcționează un târg săptămânal. Asigurarea serviciilor medicale se face de către un dispensar uman, situat în satul Devesel, doi medici umani ce au cabinete medicale individuale și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
majoritatea a locuitorilor săi (peste 97%) sunt români de religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 și repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea nașterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfințesc colaci și alte alimente, goștii (oaspeții) sunt primiți la cină și apoi invitați la joc (horă); petrecerea continuă și în zilele următoare până în seara de 10 septembrie. In școala cu clasele I-
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]