164 matches
-
liniște și să nu se transforme în ființe malefice, să nu devină strigoi sau moroi. Locul în care oamenii erau îngropați căpăta denumirea de „morminți de ogradă” sau „morminți de curte”. Printre sărbătorile specifice momârlanilor se numără Colindul pițărăilor și Nedeile
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
ca mărime. Obicieurile și tradițiile oamenilor constitue un fenomen destul de deosebit față de alte localități din jur, cum ar fi măsuratul oilor, ce se face în fiecare primăvară și în fiecare sat al comunei. O altă caracteristică a acestei zone sunt nedeile care prezintă aceleași caractere că și din alte zone, insă apare “ciumarca” care este fixată vinerea și pe care oamenii au dedicat-o ciumei care a bântuit aceste meleaguri. Fiecare sat al comunei are 2-3 nedei de acest fel pe
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
a acestei zone sunt nedeile care prezintă aceleași caractere că și din alte zone, insă apare “ciumarca” care este fixată vinerea și pe care oamenii au dedicat-o ciumei care a bântuit aceste meleaguri. Fiecare sat al comunei are 2-3 nedei de acest fel pe an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Godeanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,36%). Pentru 3,64% din
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
încearcă să păstreze unele dintre cele mai vechi tradiții și obiceiuri culturale. În perioada sărbătorilor de Crăciun, cete de călușeri din localitatea Covragiu vin să încânte locuitorii satului Plopi. În fiecare an (a treia zi de Paști) puteți participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sărbători tradiționale din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sărbători tradiționale din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele sunt sărbători ale primăverii și ale tinereții de care se
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele sunt sărbători ale primăverii și ale tinereții de care se bucură toți locuitorii satelor. La organizarea și desfășurarea nedeii participa întregul sat chiar și cei veniți din alte părți. Petrecerea se desfășoară în aer liber, în anumite locuri din sat, de regulă în curtea căminului cultural. De organizarea petrecerii se ocupă un grup de tineri, de regulă din rândul
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
de tineri, de regulă din rândul acelora ce urmează să plece în armată. Ei se îngrijesc să tocmească muzică, pregătesc locul de desfășurare. Tot în sarcina acestora intra taxarea și supravegherea desfășurării petrecerii. În fiecare casă se fac pregătiri pentru nedeie. Femeile, cu o săptămână — două înainte, fac curățenie în case iar în ultimele zile dinaintea nedeii pregătesc mâncărurile cu care vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
să tocmească muzică, pregătesc locul de desfășurare. Tot în sarcina acestora intra taxarea și supravegherea desfășurării petrecerii. În fiecare casă se fac pregătiri pentru nedeie. Femeile, cu o săptămână — două înainte, fac curățenie în case iar în ultimele zile dinaintea nedeii pregătesc mâncărurile cu care vor fi serviți oaspeții. Bărbații se îngrijesc să procure mielul și băutură și fac curățenie generală. Cei din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
din același sat nu se invită unii la alții. De regulă, pregătirile se fac pentru rude, prieteni și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
și alți cunoscuți, din satele vecine. Rudele, de obicei, vin neinvitate iar ceilalți sunt poftiți cu câteva zile înainte sau chiar în ziua nedeii când membrii familiei merg pe rând la locul petrecerii că nu cumva să scape vreunul nechemat. Nedeile sunt bune prilejuri de întâlnire a rudelor, a prietenilor, unde se fac cunoștințe, se leaga prietenii. Rudele și prietenii care nu pot veni în prima zi, vin a doua zi, la “nedeita”. Când se apropie Crăciunul și celelalte sărbători de
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Flotilei, la operațiunile navale ale Războiului de Independență, luptând în cadrul bateriilor de coastă de la Calafat și remarcându-se în mod deosebit, în octombrie 1877, cu ocazia executării celui dintâi baraj românesc de mine pe Dunăre, cu material rusesc, în Ostrovul Nedeia (km 703), operațiune de pionierat pentru Flotila Română. În anul 1878 a fost înaintat la gradul de locotenent, iar apoi în 1881 la cel de căpitan. Emanoil Koslinski a organizat în anul 1882 Corpul Apărării Submarine și o primă Secție
Emanoil Koslinski () [Corola-website/Science/307462_a_308791]
-
Buhăescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în Munții Rodnei și patru în Munții Maramureșului. Această
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia. Hora începe de obicei cu “Hora de mână”, horă lină, domoală, largă, cu pași înainte și înapoi sau cu “Danțul”, joc săltat, rapid, și se continuă cu “Ghimpele”, “Rustemul”, “Bordeiașul”, “Floricica”, unde vioiciunea se îmbină cu frumusețea coregrafică a dansului
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
se continuă cu “Ghimpele”, “Rustemul”, “Bordeiașul”, “Floricica”, unde vioiciunea se îmbină cu frumusețea coregrafică a dansului. Cel mai des se joacă însă “Sârba”, un joc foarte alert. De remarcat este faptul că toate aceste dansuri populare “se joacă” în cerc. Nedeia este cea mai mare sărbătoare a anului pentru întreg Plaiul Cloșani, fiind o ofrandă adusă naturii pentru belșugul ce-l oferă fiecărui gospodar în parte, dar și colectivității ca întreg; este un prilej de întâlnire pentru toți membrii neamului. De
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
ce-l oferă fiecărui gospodar în parte, dar și colectivității ca întreg; este un prilej de întâlnire pentru toți membrii neamului. De altfel, trebuie spus că aici există încă foarte vie conștiința apartenenței la neam, în sensul de rudenie. Sărbătoarea nedeilor se întinde pe parcursul a două-trei zile. Sub influența creștinismului, au căpătat valoarea unui Hram, nedeia fiind programată azi în funcție de hramul bisericii din sat. O mare varietate cunosc și obiceiurile de peste an. Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
de întâlnire pentru toți membrii neamului. De altfel, trebuie spus că aici există încă foarte vie conștiința apartenenței la neam, în sensul de rudenie. Sărbătoarea nedeilor se întinde pe parcursul a două-trei zile. Sub influența creștinismului, au căpătat valoarea unui Hram, nedeia fiind programată azi în funcție de hramul bisericii din sat. O mare varietate cunosc și obiceiurile de peste an. Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura și creșterea animalelor, Plaiul Cloșani este caracterizat prin obiceiuri și practici care să contribuie la
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
și Ordinul Național «Steaua României». După aceste acțiuni, maiorul Murgescu a fost numit comandant al grupului de șalupe "Rândunica" și "Bucur" cu ajutorul cărora au fost construite podurile de vase românești peste Dunăre, iar apoi comandant al stațiunii de baraj de la Nedeia, sub comanda sa realizându-se un baraj de mine românesc care și-a dovedit eficiența de-a lungul războiului. La data de 1 decembrie 1877, maiorul Murgescu a revenit la comanda Corpului Flotilei Române, deținând această funcție până la 8 aprilie
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
1310 - 1352 ) apar în documentele vremii ca moștenitori și stăpînitori de drept ai întregii regiuni. Cercetări geologice recente făcute în partea de est a lacului Craiovița, cu ocazia executării unor construcții, par să confirme o serie de legende locale despre Nedeia Crăiască care susțin că în jurul lui 1300, cel mai probabil între 1300 - 1350, apele Jiului s-ar fi revărsat provocînd o inundație de proporții care ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociații de sprijin
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociații de sprijin și a făcut numeroase demersururi pe lîngă guvernul României privind efectuarea unor cercetări subacvatice pe fundul lacului Craiovița în căutarea legendarei cetăți. Dacă ipotetica Nedeie Crăiască n-a fost descoperită pînă astăzi, marea revărsare a Jiului, din acea perioadă, pare să se confirme. Două puternice familii: Basarabii și Craioveștii vor domina, pentru câteva secole, destinul orașului. O parte a istoricilor, în frunte cu Constantin C.
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Gighera este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Gighera (reședința), Nedeia și Zăval. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gighera se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,76%), cu o minoritate de romi (7,98%). Pentru
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
într-un local construit din cărămidă, acoperită cu tablă de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]