62 matches
-
martie 1993, textul integral poate fi citit aici) dar ce se întâmplă, dragoș, esti trist că P. nu te-a mai luat în seamă? simți cum începe să se stingă chestia? comentariul tău cu mantă (trec peste faptul că e nedelicat să-i scoți omului pe nas propriile citate, n-ai de unde să știi asta) îmi confirmă că dl P. a procedat, in ce te privește, corect. trebuie să fii ceva ca să meriți ceva deasupra răspunsului tip pamflet. în altă categorie
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
s-au proclamat succese de răsunet mondial, în teatru și nu numai, s-au realcătuit coruri care să preaslăvească nerușinat izbînzile înfăptuite. Reflexele s-au trezit iute. După ani de exercițiu, nici n-a fost prea greu. Am simțit încercările nedelicate de a mi se pune pumnul în gură pentru poziții estetice ferme, pentru cronici adevărate - care nu au amestecat argumentele artistice cu atitudinea mea politică - pentru că nu-mi plac găștile și pentru că am memorie. Am fost denigrată cu voluptate. Doar
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
geamantane/ Apoi se duc la tanti Kate/ Și-i cer bilete asiate/ Pe termene necugetate/ Iar tanti Kate le servește/ Tartine moi în sos de pește/ Și raci deposedați de clește./ Pe cînd citeam un mic tratat/ De-un autor nedelicat/ Ce-nvață-n rime austere/ Cum se dă iama în pantere/ O văd, o, Doamne, cum adastă/ Cu cotul labei pe fereastră/ Zvîrlindu-i o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
care la această oră e aproape pustiu.Vântul suflă înghețat, răvășindu-mi părul cu sălbăticie și patimă, dorind parcă să-mi atragă atenția că nu sunt de tot singură. El îmi este alături și mă scutură în felul său, destul de nedelicat dar eu înțeleg că nu din adversitate și pentru a-mi demonstra că socializează cu mine, mă scutură ca să-mi dea curaj, mă aprobă să continui pe noua cărare a vieții spre care mă îndrept fără regrete. La câte zgârbace
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
României se destăinuie. Zău, n-aș vrea să aflu ce spun...Deocamdată. Solistul Adrian Daminescu declară, Într-un interviu acordat Jurnalului național :” Publicul meu iubit, s-a per vertit. Publicul e cea mai mare curvă ! ”. N-aș dori să par nedelicat ( deși, la o asemenea ex primare, nici să fii prea finuț nu-i bine!), dar nu mă pot abține să mă gîndesc la vorba aceea din bătrîni : fiecare are publicul pe care-l merită... A durat incredibil de mult, drumul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
din somnul morții. În următoarele clipe eram legat fedeleș și închis într-o colivie cu bare de fier, destul de meschină pentru dimensiunile mele. Apoi și-a făcut apariția și prințul; trufaș, aprig, mic la statură, cu trăsăturile dure, dar nu nedelicate, în fapt foarte bărbătești. Totuși, neclădit din acel aluat de distincție și grație din care sunt zămisliți cavalerii. Fata s-a năpustit în brațele lui cu toată furia, lăsând la o parte orice pudoare ce ar fi fost demnă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lui datorată unei incurabile susceptibilități: „Oamenii nu mă iubesc, prietenii m-au lăsat unul câte unul, furișându-se tiptil ca din camera unui om bolnav de moarte, unde ți-e peste putință să râmâi.” În ultimii lui ani, am fost nedelicat din prietenie. Încetase să-mi scrie, iar eu insistam, dornic să-l scot, cât s-ar fi putut, din depresie. Cine știe ce motive va fi avut, ce-mi va fi reproșat! Există oameni cu foarte mari calități, pe care i-am
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4408_a_5733]
-
spontan fermenți lexicali de o mare putere corozivă, de aici efectul puternic, de agresiune verbală, pe care o resimți citindu-i paginile. Arțagul care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
flotări): Cică că să-i zici ce dracu ți s-a întâmplat. Sexy Brăileanca (somnoros, mutându-și iar un picior peste celălalt): Ce să mi să-ntâmple? Am rămas gravidă. Patapievici: Ați considera oare că mă amestec într-un mod nedelicat în cercul dumneavoastră strâns, în intimitatea dumneavoastră imediată, unică și irepetabilă, dacă v-aș întreba cum? Traducătorul (care între timp a trecut la abdomene): Cică o să zici că-i un țăran și-o să-i dai o poșetă peste ochi dacă
Sexy Brăileanca şi Patapievici, într-un show preţios by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19379_a_20704]
-
a bărbat tânăr, îmi plăcea la nebunie, era altceva, deja îl iubeam, dar a greșit după tăvăleala aia, când eram în baie, a strigat la mine: te-a învățat ceva dom’ profesor! Avea dreptate într-un fel, dar a fost nedelicat și am plecat repede, bolborosind ceva despre bărbați și bananele lor. Nu ne-am mai văzut niciodată, pentru că știu să comand inimii mele, am putut să fac asta totdeauna. Mai târziu, i-am spus și lui, soțului meu, despre întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
despre cauzele decesului meu prematur. Zile la rând m-au scos și m-au băgat la loc spunând lucruri abominabile despre conținutul stomacului meu, despre funcționarea vaselor de sânge din creier, obiceiurile personale și antecedentele medicale, unele dintre ele destul de nedelicate, genul de lucruri pe care nu-ți dorești să le auzi discutate cu atâta lejeritate de niște străini care-și mănâncă pachețelul de acasă. În universul acela refrigerat mă simțeam ca după o coborâre Într-un fel de infern alcătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rămâne totuși. Și prea doza cu grijă ceea ce-mi spunea, ca să se fi contrazis și în fond. Când mi-a dat mâna, mi-a lăsat-o atât de inertă într-a mea, încît nu știam ce-i mai puțin nedelicat: să i-o țin mai departe, ori să i-o las. În sfârșit, și-a retras-o, cu un "ta revedere" încet, aton. În curând voi avea patruzeci de ani! Nu mai sunt un început, o cauză. Devin tot mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să-mi probeze că nu sunt bătrîn? (O femeie are un singur mijloc de a dovedi unui bărbat acest important adevăr!) Pentru ce? Consolare? Delicatețe de sentiment? Zădăreală? Continuu să-i amintesc de tinerețea pierdută. Pentru ce fac acest lucru, nedelicat, între altele, și fiindcă vorbesc mereu despre mine? Ce se petrece sub conștiința mea? E mândria de a-i arăta că nu sunt un imbecil, care crede că mai e încă tînăr? E dorința de a o asigura că nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
făcând o altă descoperire, părăsi și pe Schopenhauer: - Ai și bibliotecă? Îmi dai voie să văd cărțile? Când a aflat că "biblioteca" e proprietatea domnului Tăpșulea, gazda mea, a fost încă și mai curioasă s-o cerceteze. - Oare nu-i nedelicat să umblăm în cărțile lui? Liniștindu-i scrupulele, a luat de pe poliță întreaga bibliotecă a învățătorului pensionar, alcătuită din câteva gramatici și aritmetici, și a pus-o pe masă. - Gramatica de... Aritmetica de... Uite și poezii! Eu nu descoperisem nici o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
are să se despartă. Nu a intrat în nici un amănunt și, se înțelege, n-am întrebat-o nimic. Patern și grav, am sfătuit-o să se căsătorească, sprijinind îndemnul cu argumente burgheze insipide. Întâi a tăcut. La insistențele mele stupide și nedelicat repetate, a răspuns: "Poate". Sfatul acesta dezinteresat făcea nule și neavenite toate câte se întîmplase între noi până acum. Eterna ipocrizie! Eram aproape sincer când vorbeam, poate cu totul sincer. Dar sunt sigur acum că am sfătuit-o să se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se întâlnesc oamenii. Te țin minte, cum să nu. Te-am urmărit chiar, o vreme. Apoi te-am scăpat. Făceai faima facultății, doar! Ai dus-o chiar mai departe...“ Am dat să-l contrazic, „aiurea“, dar mi s-a părut nedelicat să-i mai stârnesc și alte amintiri. Mă gândeam doar nedumerit, posomorât la cât decăzuse faima facultății, dacă și eu ajunsesem să fiu un simbol al ei, peste timp. Îmi dădeam seama câtă jale se pogorâse în Lume de când absolviserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu sprâncenele, dacă te-ai bărbierit neglijent sau ți-ai pus, cumva, un fular roșu, de papițoi. Nu, Herr Doktor nu amintea scandalul cu scoaterea din învățământ, nici că acesta fusese, în realitate, cauza reîntâlnirii-surpriză dintre ei. Să nu pară nedelicat, probabil. Să nu se creadă că își contabilizează faptelebune. În spatele confesionalului, profesionistul pândea, înregistra, corela, totuși. Nu izbutea să scape de obsesia consultației ascunsă în dialogul cel mai banal, de rutina exercițiului polițist al medicului. Nici despre accidentul din adolescență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
amețit și Încerca să-și treacă degetele prin păr, un gest momentan imposibil, căci ambele mâini Îi erau ascunse sub puloverul meu. Când a realizat asta, pe chip i s-a citit șocul. Și le-a retras cu o grabă nedelicată. — Cu partenera mea, răspunse el, trăgând-și sufletul. — Partenera ta? Adică, o polițistă? Sau ești unul din ăia care-și numesc iubitele partenere, de parcă ar face o afacere Împreună? — Daphne e feministă, zise el cu aroganță, și consideră că termenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mental, și te mai gândești un timp la el... Până când se iscă alt scurtcircuit, sau până nu se mai iscă nimic, și noapte bună”. „Și dumneavoastră ce ați găsit recent, de a făcut să se iște scurtcircuitul?” „E o Întrebare nedelicată, nu credeți? Dar nu-i nici un mister, credeți-mă. Colonelul a revenit pe tapet din Întâmplare, țineam sub observație un tip, din cu totul alte motive, și ne-am dat seama că frecventa clubul Picatrix, poate ați auzit vorbindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
câteva ore mai Înainte, o bucină ca pentru marșul triumfal din Aida. Dar scotea un sunet Înăbușit și nocturn, venit parcă din depărtări. Belbo mi-a atins brațul: „Asta e ramsinga, trâmbița misticilor indieni Thugs lângă banianul sacru...” Am fost nedelicat. Nu mi-am dat seama că glumea, tocmai ca să respingă alte analogii asemănătoare, și am Înfipt cuțitul În rană: „Desigur, ar fi mult mai puțin sugestiv cu genis-ul”, am spus. Belbo aprobă din cap. „Mă aflu aici tocmai pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la țară. Dar se vedea că omul are alte treburi, ca și ceilalți de la conac. Se chibzui c-ar fi mai înțelept să dea o raită prin sat în loc să stea aici de prisos. Se răzgândi deocamdată. Poate că ar fi nedelicat față de amfitrioni. La masă, însuși Grigore îl îndemnă să se considere absolut liber pe mișcări, scuzîndu-se că azi e ocupat până peste cap cu balamucurile, dar că de mâine încolo va fi cu totul la dispoziția lui. Coborând mai târziu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ea în realitate nu se gândea să vânză Babaroaga. A spus astă-primăvară arendașului c-ar vrea să scape de moșie, dar fără să fie hotărâtă și mai mult ca să zică ceva, fiindcă omul nu pleca și nu-l putea concedia nedelicat, tocmai când îi numărase o sumă de bani. Se pare că dintr-o vorbă aruncată a ieșit o întreagă poveste. Ieri, pe nepusă masă, socrul ei; azi, țăranii. Acuma se dumeri pentru ce s-a plâns adineaori Platamonu că e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
închipuiesc că Victor ar putea fi singur la țară în zilele astea, parcă îmi vine să înnebunesc! Grigore Iuga aruncă o privire spre Olga. Tocmai atunci Prede-leanu întrebă: ― Apropo, Grigoriță... Să mă ierți dacă sunt poate indiscret sau, știu eu, nedelicat. Am auzit că nevastă-ta... ― Fosta! rectifică Grigore repede, roșind. ― Da, fosta ta nevastă ar fi plecată acuma la țară... Adevărat? Fiindcă ar fi ceva... ― Nu știu! murmură tânărul Iuga, întunecîndu-se. Pentru mine e moartă de mult. 8 Logofătul Bumbu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu sufere prea mult. Își dădea seama că făcuse o greșeală fatală vorbindu-i lui John Robert în felul în care-i vorbise, făcându-i acea declarație de dragoste. Și toate adevărurile izbucniseră într-un mod atât de urât, de nedelicat. Pearl îl cunoștea bine pe filozof, știa cât e de vanitos, de demn, de pudic, de discret. Îi ofensase toate aceste trăsături și nu putea fi iertată. În momentele mai optimiste (la începutul dimineții), se gândise că s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și încercă s-o ajute: ― Trebuie să vă spun că imediat ce a reținut camera a făcut o comandă impresionantă de flori: 25 de crizanteme galbene. ― Dumnezeule! suspină fermecată. Ce gentilețe! N-a uitat că-i floarea mea preferată. Cristescu observă nedelicat, dar convins că-i face plăcere: ― O atenție de logodnic, aș zice. ― Într-adevăr... Știți, la 62 de ani, un anumit gen de experiențe sânt neașteptate. Și din păcate, ne impresionează mai mult decât ar trebui. ― Dacă v-am înțeles
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]