758 matches
-
vrut să-i scutească și de cele mai mici griji? Și una și alta, desigur: "Mama mea: două voci, două fețe. Le aud și le văd rând pe rând". Coma survine în timpul nopții, moartea după câteva zile. Valiza va rămâne nedeschisă, iar la mormânt vor fi duse flori. Tot ce mai putea face după moartea mamei, autoarea a făcut - a scris cartea - dar împăcarea n-a venit. Îndoielii și neliniștii li s-a adăugat sentimentul inutilității și vinovăției: Acum mă învârtesc
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
vă reprezintă, și eu nu vă contrazic: "Fulgul alb nu fu să cadă/ Nici pe nas și nici pe frunte,/ Albul fulg pe nas să cadă/ Și pe frute! dar nu vru.// S-a oprit pe ochiul greu/ Adormit și nedeschis,/ Nedeschis, oprit pe fulg,/ Ochiul greu de adormit.// Întuneric pe zăpadă.../ Ochiul a-nghețat răcit;/ Întunericul răcit a-nghețat/ Pe zăpadă ochiul." (Petrică Vasile, Craiova) * Să încep a vă reproșa una și alta ar fi o greșeală, o lipsă de tact, o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
reprezintă, și eu nu vă contrazic: "Fulgul alb nu fu să cadă/ Nici pe nas și nici pe frunte,/ Albul fulg pe nas să cadă/ Și pe frute! dar nu vru.// S-a oprit pe ochiul greu/ Adormit și nedeschis,/ Nedeschis, oprit pe fulg,/ Ochiul greu de adormit.// Întuneric pe zăpadă.../ Ochiul a-nghețat răcit;/ Întunericul răcit a-nghețat/ Pe zăpadă ochiul." (Petrică Vasile, Craiova) * Să încep a vă reproșa una și alta ar fi o greșeală, o lipsă de tact, o zădărnicie
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
toate au fost trecute la departamentul „urme de tălpi clasificate”. Noroc bun! Sângele se prăbușește de amintirile stâncilor. Dedesubt, prăpastia, abisul, nu mai contează. Însemnate sunt numai vorbele spuse înainte și după zborul rătăcit în interiorul ființei, în trecutul meu nemilos. Nedeschise rămân buzele tăcerii și întortocheate aripile care au vestit un zbor fără întoarcere; gura tăcerii e un capăt de mină luminat de ortacii care, cu mâinile zdrelite, cu sufletele smulse, cu trecutul sfâșiat între stânci, în sfârșit, nu au găsit
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
burghez al dublului tragic Otello - Desdemona. Printr-un miracol, împreună cu o tînără plasticiană, Iuliana Vâlsan, am fost plasat chiar în spatele dirijorului, James Conlon, dirijor miniatural, un fel de „Napoleon” al pupitrului, spun unii. Partitura plasată sub ochii lui a rămas nedeschisă căci muzica e în el, îl traversează și o comunică asemeni unui amant exaltat care iubește fiecare notă, care îndrăgește fiecare indicație, care se confundă cu această agitată masă sonoră. El mi-a amintit acel personaj unic care în spectacolele
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
refuz a deveni membru, sau - dacă accept - să provoc un scandal imens, demascând prezența în acest for a unor politicieni siniștri. Refuzul meu de a-i urma recomandarea a determinat ruptura unei prietenii de o viață întreagă. Ultima mea scrisoare, nedeschisă, a rămas pe noptiera sa din spital: n-a mai dorit să asculte ce aveam de spus...” Și, peste câteva rânduri, ca ușa ce se închide asupra unei odăi interzise: „Acestea sunt lucrurile care pot fi spuse despre I. Negoițescu
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
doctorat fiind "asupra inefabilei și tainicei ființe a îngerilor". Pe de altă parte, părintele Dumitru era un acuzator avizat al derapajelor eretice de tot soiul, mai ales al celor din texte zis filozofice, care derutează prin elucubrații metafizice laicatul încă nedeschis cucerniciei. * "11 martie. Îl visez azi-noapte pe Hoditz. Asta fiindcă văd aseară în Genealogia lui Ottokar Lorenz că s-a născut în 1717, anul alcătuirii Marii Loji Londoneze, și a murit în 1801, anul fondării Ritului Scoțian cu 33 de
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
fata de cele două incontestabile figuri istorice. Istoricul Gheorghe Buzatu a căutat răspunsul paradoxului în faptele istorice și a pus în circuitul informarii publice zeci de volume de documente, până la acel moment închise în cutiile prăfuite ale Arhivelor Naționale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice. Explozia informațională brută, fără comentarii, lasă cititorilor libertatea propriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras „mania proletară” a noilor cominterniști. Chiar în saptamana dinaintea plecării „blândului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
neînsuflețite... lui m. ivănescu vârsta la care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin care alunecă lenevoase femei în paltoane de iarnă - e-o seară prea tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
trupului cînd se ridica dimineața din somn ca dintr-un cavou în care înflorise și se veștejise atît de frumos - nu sunt eu acest ins trist, altcineva se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește ca un dicționar nedeschis vreodată, nici celălalt nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
mai tare aveam bănuieli. umblam pe străzi înguste mă-nghesuiau clădirile lor îmi luau pielea de pe mine luau carnea ieșeam la capăt doar suflet. străzi blegite de nefăcut nimic sute de ani. străzi pierdute în vopsea scorojită cu lemnul ferestrelor nedeschise vreodată lipit. eram deprimat. gheorghe observa și el că sunt deprimat mă vedea de departe stingea luminile nu voia să aibă de-a face cu mine. gheorghe! ziceam în șoaptă bucuros c-am găsit în fine unul de-al meu
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
a strâns 1 105 de aeromodele, reprezentând peste 440 de linii aeriene. Americanul William Christensen a colecționat peste 75 000 de cutii de bere din 125 de țări, iar italianul Edoardo Giaccone deține peste 5 502 sticle de whisky originale, nedeschise. Manfred Klauda din Germania are o colecție de peste 9 400 de oale de noapte. Grecul Dimitrios Pistiola se poate lăuda cu mai mult de 440 de aparate de filmat, iar Tony Mattia din Marea Britanie, cu 1 125 de păpuși Barbie
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
de militarii germani, acum deveniseră obiectul de joacă al copiilor. Tot ce lipsea de la un tun era trăgaciul pe care germanii îl luaseră pentru ca tunul să nu poată fi folosit, iar cât privește proiectilele, acestea rămăseseră cu miile în lăzi nedeschise. La început mă număram și eu printre copiii care se cățărau pe tunuri închipuindu-ne că suntem soldați. Scoteam din proiectile acele macaroane negre având cam un picior lungime, care erau explozibilul proiectilului. Mai întâi ardeam câte o macaroană din
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
s-a virat contribuția de asigurări sociale, cât și cele în care a beneficiat de drepturi de asigurări sociale. răspunsuri juridice Dna Mariana Onofrei, Timișoara. Potrivit art. 965 alineatul 2 din Codul Civil, nu se poate renunța la o succesiune nedeschisă. Dat fiind că potrivit art. 651 din Codul Civil „moștenirea se deschide prin moarte“, rezultă că data deschiderii succesiunii acesteia nu poate fi decât momentul morții celui care lasă moștenirea. Având în vedere cele două dispoziții legale de mai sus
Agenda2004-20-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282415_a_283744]
-
dispariției unei mari mulțimi de cititori. Aceiași cititori care cu prilejul tîrgurilor de carte apar pe la ștanduri sau care știu ce cărți au apărut în ultima vreme, dar care mărturisesc că mai au de citit cărți cumpărate înainte și rămase nedeschise din diverse motive. Poate că sînt prăpăstios, dar criza românului și a literaturii române îndeobște, ca și criza cărții, ascund efectele unei lupte inegale a cuvîntului tipărit în pagina de carte, cu cel tipărit la televizor.
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
unei Anticărți devoratoarea celorlalte cărți. Ea este salvarea din muzeu, cea care transformă totul în nimic. Povestea poate merge însă mai departe. Realitatea e la fel. Vine o zi în care cineva coboară, la lumina unei făclii, să cerceteze pivnițele nedeschise de decenii. În fața lor gata să se împrăștie, să se reverse peste ei, se află o carte; dar o carte uriașă, care umple întreaga încăpere și care pulsează; o carte vie monstruoasă, cu file groase cît pereții, umede, (...) și aceste
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
nu pot să fiu altfel, cu atât mai mult, cu cât îl știu singur și atât de departe. Frământarea care m-a cuprins este întărită și de faptul că ieri la prânz, ultima scrisoare către el mi s-a întors nedeschisă, purtând pe ea o mențiune deloc încurajatoare: lipsă domiciliu. Și totuși, nu-mi aduc aminte să-mi fi spus că intenționează să plece undeva... Singurele lui drumuri din ultimii ani erau până la magazinele din apropiere și, în mod excepțional, la
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
beat, și delira, și nu era deloc disperat. Așa că a intrat În casă Încercând să zâmbească, și-a salutat părinții cu respect, le-a spus convingător că nu Îi e foame și s-a Închis În dormitor, unde Îl aștepta, nedeschisă, neîncepută, Istoria literaturii române a lui George Călinescu. Totuși, ce ascundea maistrul Căreală În creierul lui scelerat? Ce anume Îl chinuia pe el Într-atât, Încât să ajungă să bea până la inconștiență? Ce anume Îl Îngrozea? Un om simplu, ca
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Îbăiat atât de insignifiant, încât a trebuit să ies și să reintru de câteva ori pe terasă ca să mă forțez să-l văd): Știi că eu pot să deschid sticle cu ochiul? ...și, scoțând de undeva o sticlă de bere nedeschisă, i-a proptit gâtul în găvana ochiului, a strâns mușchiul circular și fardat de acolo și a smuls prompt dopul ăla metalic și zimțat cu un popp care a împroșcat cu bere orătania vag masculină din fața ei. Omul cu față de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
deosebiri) că în vreme ce accesul la francezi este liber, la ICR e dificil, din motive obiective: în aceeași clădire funcționează si Consulatul Român, iar aceasta este o instituție avînd reguli specifice, o instituție în care în mod normal nu se pătrunde, nedeschisă publicului larg. Or, un centru cultural este un spațiu prin definiție deschis, cît mai deschis, cît mai accesibil, cît mai primitor cu putință, nu?! Am putut face această comparație fiind invitat la început de noiembrie să țin o conferință despre
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
acolo era încuiat și ceea ce declanșase afecțiunea mea. Ce s-ar întâmpla dacă, data viitoare când m-aș trezi pe podea, nu mi-aș aminti cum să vorbesc, sau cum să merg? Sau cum să respir? Poate că în plicul nedeschis pe care scria RYAN MITCHELL, trimis prin poștă de Primul Eric Sanderson se aflau informații de contact. Îți vor fi folositoare în caz de urgență. Îmi permiteam riscul de a deschide plicul? Cum să te orientezi când, oriunde te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ea și-a văzut mai departe de mișcarea lentă în jurul soarelui și spre viitor. Aproape în fiecare zi veneau noi scrisori de la Primul Eric Sanderson. Cam pe la prânz. Le luam pe fiecare și le puneam într-un dulap din bucătărie, nedeschise. Unele erau voluminoase, altele de-a dreptul niște colete, iar altele erau așa de mici și de subțiri, că nu puteau să conțină mai mult de o singură foaie de hârtie împăturită. Când a sosit o scrisoare cu un pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
te privesc intens. Am așteptat. Am așteptat să se întâmple ceva. Un minut. Două minute. Nu s-a întâmplat absolut nimic. Zece minute mai târziu, scosesem ciocanul din cutia cu unelte și căutam prin dulapul din bucătărie, plin cu scrisori nedeschise de la Primul Eric Sanderson. Am găsit plicul în care se afla pătratul de carton, l-am rupt la un capăt și l-am scuturat. Cheia mi-a căzut în palmă. Intru, am zis în fața ușii, surprins de claritatea și ascuțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Și, dintr-o dată, haosul din camera mea, cel pe care-l las adesea în urmă de câte ori călătoresc, pare să se reașeze, să se ordoneze, acum, că este amintit și restructurat de ea, până la cele mai mici detalii: facturile neplătite, poșta nedeschisă, cămășile neduse la curățat, corespondențe neterminate. Și, în timpul acesta, îmi strânge mâna de câteva ori, îmi mângâie în treacăt obrazul, este atât de drăgălașă și binevoitoare, ca și cum ne-am fi reîntâlnit după o lungă absență și ne aflăm din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fiica lui era atât de diferită de el, că n-o putea recunoaște în nimic care să-i aparțină, nu-l mai deranja acum. Totuși, o indiferență iritantă plana vizavi de persoana ei. De la o vreme scrisorile de la ei zăceau nedeschise pe un colț de masă. Cu timpul, au încetat complet să mai sosească. La ce bun!? Poate mă cred deja mort. Și în fond sunt deja mort în ceea ce-i privește, nu le mai aparțin, așa cum nici ei nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]