13 matches
-
comportamentul multora dintre personaje, este dorința de libertate individuală. Chiar dacă aparent sunt simpli și lipsiți de educație, copiii care fug din orfelinate și ajung copii ai străzii își exprimă cu fermitate preferință de a fi liberi, neîncorsetați de reguli și nedominați de ierarhii convenționale. Prețul pe care il plătesc însă cei mai mulți dintre ei, este neașteptat de mare, pentru că acolo însușirile negative ale omului se manifestă, poate chiar mai dur decât în mediul pe care l-au părăsit. Setea de putere, dorința
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_de_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
ca problemă privată, dar și pentru reformarea ei într-o manieră mai puțin patriarhală. Există feminisme pentru care alianța cu religiile actuale, toate patriarhale, nu este posibilă (vezi feminismul radical), și femeile trebuie să își recompună propriul lor sacru femeiesc, nedominat de imaginea Tatălui. d. Progresismulxe "„progresism". Istoria umanăxe "„naturaumană" este, în genere, o istorie a progresului în privința gradului de libertate, a evoluției cunoașterii și tehnologiei, o istorie a dezvoltării umane și a progresului în condiția umanăxe "„naturaumană"62. Acest progres
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
tinerei orchestre corect întreținute la Academia de Muzică "Gh. Dima". Soliștii din Luxembourg, România, Ungaria, Australia. Csaba Fazekas (Don Giovanni, un Cherubino matur); Michael Haag (profesionist remarcabil); Simona Ivaș (cel mai frumos timbru, cea mai frumoasă ținută, dar rezistență încă nedominată, sau dificultatea de a fi cântat un întreg recital alături de Ștefan Rónai); Taissia Tordai (pregătită pentru orice teatru serios); Maria Simona Neagu (convingătoare, temperamentală în marele ei rol); Nadine Becker (tot Elvira, în reliefuri mai puțin conturate); Patricia Humbert Frères
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
copiozitate de tonuri, până și acela are trebuință de cultură, căci cultura abia îi supune artistului aceste daruri naturale, astfel încît individul poate dispune după voie-și de întreg coprinsul vocei sale. Un organ lăsat simplu în brațele naturalității sale, nedominat prin cultură, de-ar fi chiar cel mai bogat și mai plin de (sunet) timbru, totuși nu ne va putea transporta într-o dispozițiune sufletească așa de artistică ca un organ cu puțin cuprins, fără timbru metalic chiar, pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
egală elementele desfășurate de noi. Și sufletul cel mai plin de fantazie și intuițiunea cea mai generală și mai vie a unui reprezintator rămân fără tecnica vocei totdeuna în urma voinței, și acest suflet trebuie adesea să esperieze îndărătnicia unui material nedominat cu deplinătate care (renunță) abdică adesea [de] la serviciu tocmai la realizarea celor [mai] spirituale intențiuni. RESPIRAREA Artea actorului se manifestă în elementul vorbirei mai întîi într-aceea că ne induce în suflet întreagă ținoarea acelei vorbiri. Asta însă e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înfricoșată pentru veacuri, nesfârșita înstrăinare de Dumnezeu"20. Prin urmare, omul ar trebui să fie cel care se folosește de dinamica tehnologiei, nu tehnologia de dinamica sufletească a omului. Dar asta se întâmplă doar dacă rămâne neclintit în credința sa, nedominat de mijloace, ci dominându-le, independent de ele, însă dependent de impulsul inițial. Acesta pune în mișcare întreaga creație, întreaga istorie, cultură, civilizație... Dependența omului de cuvânt, de Însuși Cuvântul întrupat, este cea care însuflețește discursul religios și care poate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici nu are putere nepusă într-un raport propriu de a trezi această putere. Două atome se pot atrage singure fiind, dar, atrase în toate părțile de altele asemenea lor nedominate de acel centru, de o putere comună ele rămân în suspensiune în punctul în care se-ntîmpla a se afla. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui - acel atom prin pozițiunea sa e inima sistemei noastre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
făcut următoarea declarație: Subsemnații deputați naționali, uniți în cadrul grupului parlamentar iugoslav, declară că, în baza principiului național și a drepturilor statului croat, cer unificarea tuturor ținuturilor Monarhiei locuite de sloveni, croați și sîrbi într-un organism politic unic și autonom, nedominat de către un popor străin și instituit pe principii democratice, sub sceptrul dinastiei habsburgic-lotharingiene, și că nu vor precupeți nici un efort în vederea împlinirii acestei cereri a poporului lor unit.1 În ciuda numeroaselor lor atitudini contradictorii în ceea ce privește unificarea, evenimentele i-au forțat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o anumită forță sufletească, această concepție orientând reflecția teoretică într-o direcție nouă; de aici înainte, pentru întreaga filosofie clasică (Spinoza și Leibniz), libertatea semnifică independența interioară și capacitatea morală de a se determina, urmând numai îndemnurile rațiunii și inteligenței, nedominate de pasiune. Aceasta ar însemna, însă, că libertatea nu este decât un alt nume pentru rațiune, caz în care nu s-ar înțelege prin ce se distinge de necesitate. Preocupat de această contradicție majoră a conceptului de libertate, René Descartes
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă nu este dominată<footnote O alternativă x este nedominată dacă nu există niciun y, astfel încât yPx. footnote> de nicio altă alternativă. Mulțimea alternativelor maximale ale lui S poartă numele de mulțime maximală și este notată cu. [d.1.x.4’*]: O alternativă x din S este cea mai bună
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativă maximală, însă nu și invers. În al doilea rând, pot fi vide și acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cele patru perechi de decisivitate, știm că 2 (0,1)a este o x variantă a lui 1(0,0)a și că 4 (1,1)a este o x variantă a lui 3 (1,0)a . deci (singura alternativă nedominată). Să luăm, acum, un caz general, și să vedem dacă pot apărea alte inconsistențe, atunci când preferințele sunt separabile: să presupunem contrariul, anume că preferințele sunt separabile, dar apar inconsistențe. Să presupunem că avem doi indivizi, i și j, și să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]