86 matches
-
lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din anul 1700: "ex patre filioque procedit". ș(Spiritul Sfânt) purcede de la Tatăl și de la Fiulț, existența Purgatoriului, cuminecarea se poate face și cu pâine nedospită (azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul românesc, Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
cauți? De unde puteau să știe ele când vor primi marfă? Iar când mergeau acasă mai aveau câte ceva în sacoșa pe care o țineau prevăzător sub haină, ferită de priviri. Biscuiții cumpărați la kilogram ni se lipeau de gât, ca aluatul nedospit. Cei mai norocoși ne îmbrăcam cu furnituri militare pe care le vindeau plutonierii sau magazionierii. Când venea zloata, bocancii mei de parașutist atrăgeau priviri invidioase pe stradă. Îi mai am și astăzi, mucegăiți undeva într-un fund de debara, de parcă
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
localități există localuri - guanz - unde se poate mânca bine și ieftin: cu 20 000 de lei te poți sătura pentru o jumătate de zi. Cel mai des a mâncat buuz - un fel de găluște cu carne, huusuur - langoși din aluat nedospit, umpluți cu carne, tuivan - tăiței cu carne, orez cu carne ori doar carne fiartă, de cal, iac, oaie, capră sau vită și, de trei ori, chiar de marmotă. „Din start am considerat Mongolia o țară săracă. Nu am văzut însă
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
dintre cele trei sărbători evreiești care impune pelerinajul la locurile sfinte. Totodată, este considerată și sărbătoare a primăverii, simbolizând reînnoirea naturii, dar și a omului. Deoarece pe parcursul a opt zile cât durează sărbătoarea se consumă tradiționala „matza“ (azimă) din aluat nedospit, Pesah mai are și denumirea de sărbătoarea azimelor. În acest an, Pesah-ul durează între 6 și 13 aprilie, perioadă în care primele și ultimele două zile sunt de sărbătoare, iar celelalte doar parțial. Specific acestei sărbători este masa de seder
Agenda2004-14-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282265_a_283594]
-
criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din 1700: "ex patre filioque procedit". ("Spiritul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul"), existența purgatoriului, cuminecătura se poate face și cu pîine nedospită (cu azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul românesc. Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
care stă la baza restaurantului este următorul: clientul va plăti numai felul principal de mâncare, în timp ce pe masa lui se vor afla 10 sortimente de salate din bucătăria internațională, garnitura aferentă felului principal și, un amănunt foarte important, „pita” - pâine nedospită specifică în Israel și țările arabe, coaptă chiar în fața clientului. Din meniul restaurantului menționăm pui la rotisor, frigărui din carne de pui, porc sau vită, cotlet sau ceafă de porc la grătar, precum și meniuri complexe, precum „Mix Grill”, pentru două
Agenda2006-03-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284652_a_285981]
-
care nu-l putem socoti decît secular. în cazul în care admitem o acoladă demonică pentru toate elementele registrului poetic secund cultivat de Paul Aretzu, se pune în chestiune însuși conceptul de Dumnezeu, în funcție de care operează poetul, nu o dată cu sufletul "nedospit și încrudat", avînd senzația că îngerul îl "apucă de chică": fie e un exponent exclusiv al Binelui, fie e o entitate ce cuprinde și germenii Răului, precum în unele religii orientale sau în viziunea lui Jacob Böhme.
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
fiii și i-a servit la masă. 1 Baie de aburi. 2 Vai, vai. 1 German-American Volksbund, organizație de orientare nazistă din Statele Unite ale Americii, în anii ’30. 1 Fată creștină (pl. șikses, dim. șikseleh). 1 Bucurii neevreiești. 2 Pâine nedospită (pască evreiască). 1 De-ajuns. 2 Fiii (lui Israel). 3 Binecuvântat. 4 Slăvit (binecuvântat) fii, Doamne. 1 Șapte (zile de doliu) - în primele șapte zile de la înmormântarea unei rude directe, evreii religioși rămân în casă, așezați pe podea sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cade pe spate. Uită-te, boule, prin cătare, când ochești și trage, trage, bă, a căzut de bătrână prostănacule... Acum, gata, la masă, în careu adunarea, masca pe muian! Poftă bună! Respiră și înghite, oștean! Pâine neagră, uscată, secară necernută, nedospită, mestecată ca o gumă cu aromă de cartofi înăcriți, deasupra câteva așchii de margarină râncedă, înghețată, ce nu se lasă întinsă și o jumătate de lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poduri. "Cerul și-a rupt apele, spuneau ursitoarele. Până nu naște una, Dumnezeu nu trage obloanele." Focul în vatră își înghițea fumul precum bolnavul de astm tusea; funinginea pe coșuri sfârâia ca o tigaie încinsă, cenușa era precum o plămadă nedospită. De atâta ploaie, s-a risipit cuptorul mătușii Maria peste colacii de pomană; mama lui Petru a dat de sufletul moartei biscuiți pătrați și lumânări stinse. Drumul către cimitir își ieșise din albie, fântânile erau pline până la ghizdea de tristeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-l mai deranjăm pe bătrânul nostru Filimon; s-a făcut de râs atât cât trebuie și, în continuarea programului, merge să ațipească în tomurile mucegăite de istorie literară autohtonă, singurul loc cu verdeață la care poate aspira vreodată condeiul său nedospit de gând, cum ar fi râs Noica. Îl vor trezi, cu sastiseală, doar oropsiții mei studenți din anul I, în preziua examenului... De la Calea Tămâiei la Chanel sau unde intră în joc guma de mestecat Prefer să nu miros a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unui tip foarte popular de înghețată (conservat în păhărele din wafer, fără ambalaj, adesea turtit de depozitarea în grămadă). În DEX 1998, vafă era înregistrat ca simplă variantă a formei váfelă (din germ. Waffel), cu definiția „foaie crocantă din aluat nedospit, care servește ca foaie de tort, la fabricarea napolitanelor, a cornetelor de înghețată etc.”. Vafă (cu pluralul vafe) circulă azi mai mult decât vafelă, fiind termenul curent în rețete și în descrieri tehnice („Cum să faceți vafe”, „aparat de făcut
Napolitane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5769_a_7094]
-
este cunoscută și sub denumirea de sărbătoarea libertății. Totodată, este considerată și sărbătoare a primăverii, simbolizând reînnoirea naturii, dar și a omului, sau sărbătoare a azimelor, deoarece pe parcursul celor opt zile cât durează se consumă tradiționala „matza” sau azimă (aluat nedospit). Pesah este una dintre cele trei sărbători iudaice pentru care tradiția impunea pelerinajul la Ierusalim. Potrivit calendarului evreiesc, în acest an, Pesah durează între 24 aprilie și 1 mai. Sărbătoarea începe în ajunul zilei de duminică, respectiv, în 30 aprilie
Agenda2005-17-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283608_a_284937]
-
că te vezi singur pe apă, Vâslirea clipelor în apa curată, Izvor de blândețe ce viața ți-adapă! Să zburdăm ca și orice hoinari În viața fară de griji și ispite, Din a obiceiurilor mari sugari, De vlagă și eforturi nedospite..! Să fugim de seriosul fără haz, De oameni ce iubesc în glumă, Ce-ți spun adevărul fără obraz, Dar au viața anostă că o brumă! Să mai fim copii pentru veșnicie, Cosițele condorii să-ți împletesc, Să simțim înfrunzirea vieții
ŞTRENGARI COPILĂRIŢI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382598_a_383927]
-
îi raportează Rollei esențialul. Se cunoscuseră la ... III. GETTA NEUMANN - SEDER PESAH - O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
nu a fost simplu să fii tata, mai cu seamă un tată evreu, copiii fiind încurajați să fie curioși, cu riscul să devină obraznici (cunoaștem cazuri!). Nici bunul Dumnezeu nu a avut ... Citește mai mult De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați?Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
cap când primeau bolindeții, dar nu-i mâncau. Îi puneau încet pe masă, în fața lor, împreunau mâinile și se rugau, privindu-i cu ochii-n lacrimi...Doamne !... Atunci am observat și eu că, de fapt, bolindeții noștri, făcuți din cocă nedospită, unși cu gălbenuși de ou, luceau ca soarele... Și...ce n-am știut eu până atunci !... Ei simbolizau copilașul născut în iesle, înfășat în scutece de aur. Fața lui strălucea, luminând cu razele sale blânde chipurile înlăcrimate ale oamenilor de la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Mi-am aruncat o privire în josul paginii, la articolul care însoțea desenul, și am citit: — „Evreii sunt acuzați că ademenesc copii adulți arieni, îi măcelăresc și îi scurg de sânge. Sunt acuzați că amestecă acest sânge în liturghiile lor (pâine nedospită), și că îl folosesc pentru a practica magie superstițioasă. Ei sunt acuzați că își torturează victimele, mai ales pe copii, și că în timpul acestei torturi urlă amenințări, blesteme și aruncă vrăji împotriva arienilor. Această crimă sistematică are un nume special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Elegia XIV toamna-mbracă ramurile prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea codrului toamna, pleacă șchiopătând. Elegia XV ieri mi-ai dat o mângâiere azi, o
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
urmase cina pascală, desfășurată conform ritualului numit Seder, cu consumarea mielului care trebuia pregătit și fript fără a fi porționat, în după amiaza zilei de paisprezece ale lunii Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
fi porționat, în după amiaza zilei de paisprezece ale lunii Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
pereți. Nu mai mâncasem pâine de un an. Atunci s-a îmbolnăvit și bunica. O jumatate de an a zăcut și la capătul puterilor ne-a spus că singura ei dorința este să mănânce un cococi, știi ce este, pâinișoara nedospita, coapta în test. Din cauza sărăciei așa de mari, noi nu am putut sa ii îndeplinim rugămintea. Dar într-o zi, i-am spus socrului meu: Tata, bunica zice că i se apropie sfârșitul. Trebuie să facem ceva să îi îndeplinim
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Acasa > Cultural > Traditii > GETTA NEUMANN - SEDER PESAH - O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului De ce consumăm numai mața, pâine nedospită? De ce mâncam ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seara de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu tâlc. Seara începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ŞI EXERCIŢII DE MEMORIE ŞI EMPATIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368865_a_370194]
-
cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine fură din tăcere semilune de putere și vocale efemere? / ( ... ) Nedospite oseminte și cuvinte doar cuvinte / Când același timp ne minte și din nou mereu cuvinte) într-o puternică opoziție între sine și voi ( Voi spuneți că ... / Și ochiul se-nfioară-nlăuntru). Drumul (Drumul meu nu e drum, e răscruce), căutarea (Nu cred
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
nenăscut” (p.7) și „o azimă în pumn/am prins” [A tropot - cerb, p.22] avem de-a face cu transfigurarea hranei noastre cea de toate zilele, simbolizată aici de bulzul din porumb măcinat, în hrana spirituală,azima, fiind pâinea nedospită utilizată de creștinii catolici în ritualul împărtășaniei - (noi,) creștinii ortodocși folosind pâinea dospită, azimă ce amintește și de ritualul din ajunul Paștelui Iudaic, prin care comemorau eliberarea din Egipt. Avem aici de-a face cu dorința lăuntrică a poetei de
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]