86 matches
-
stropit cu vin ideea, Și-o stea și-a zbuciumat luminile-absolute Că șarpele-i de vină, și odiseea. Și s-a creat hotar din infinit, Iar timpul și-a urzit în chip memorii, S-a rupt o umbră din visul nedospit, Iubirea sinelui în trupu-ncătușării. Povești și farmece au împletit poeme Și ochii s-au pierdut la zidul morții, Iar lacrimile-au amintit durere, Și clipe au născut sufletul cărții. În limbi străine s-a împrăștiat iubirea, Străină-n duh, modernă
SONET IV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491032124.html [Corola-blog/BlogPost/342890_a_344219]
-
urmase cina pascală, desfășurată conform ritualului numit Seder, cu consumarea mielului care trebuia pregătit și fript fără a fi porționat, în după amiaza zilei de paisprezece ale lunii Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
fi porționat, în după amiaza zilei de paisprezece ale lunii Nisan, după calendarele evreiești, și consumat și a doua zi alături de pâine nedospită și ierburi amare, care aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine fură din tăcere semilune de putere și vocale efemere? / ( ... ) Nedospite oseminte și cuvinte doar cuvinte / Când același timp ne minte și din nou mereu cuvinte) într-o puternică opoziție între sine și voi ( Voi spuneți că ... / Și ochiul se-nfioară-nlăuntru). Drumul (Drumul meu nu e drum, e răscruce), căutarea (Nu cred
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
iar ” Fericiți, fiii Terrei / mângâie încă astrul iradiind în floare.” (Floarea soarelui). Paselurile de iubire existente în acest volum, izvorâte dintr-o stare de tinerețe veșnică, dintr-o “fărâmă de visare, un mister desprins din soare” în care, “O clipită nedospită din a inimii ispită, / Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val / Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal. // Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită, / În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
Acasa > Redactia > Autori > ”GOGOAȘE NEDOSPITE” Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Golgota cuvântului: schingiuirea limbii române! Cuvântul se desface Spre sensuri ilicite; Prostia tot mai coace ”Gogoașe nedospite”. Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
Acasa > Redactia > Autori > ”GOGOAȘE NEDOSPITE” Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Golgota cuvântului: schingiuirea limbii române! Cuvântul se desface Spre sensuri ilicite; Prostia tot mai coace ”Gogoașe nedospite”. Rostogolește verbul Pe-un colț uscat de pâine; Și rage-n Făget cerbul Lătrat fiind de-un câine. Acordul pe hârtie, Pecete pe-o tarabă, De nu-l citești ce scrie, Îți trage chiar și-o... labă! Cu marmeladă unge
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
palme, Nici laudă pe gratis; În vorbe dulci și calme, Să ar, în jug, cu Apis. Să-i ierte, de vrea, Sfântul, Pe dealul Căpățânii, Că schingiuiesc cuvântul Din limba lor - românii! Și-l mușcă precum câinii! Referință Bibliografică: ”Gogoașe nedospite” / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
îi raportează Rollei esențialul. Se cunoscuseră la ... III. GETTA NEUMANN - SEDER PESAH - O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/getta_neumann/canal [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
nu a fost simplu să fii tata, mai cu seamă un tată evreu, copiii fiind încurajați să fie curioși, cu riscul să devină obraznici (cunoaștem cazuri!). Nici bunul Dumnezeu nu a avut ... Citește mai mult De ce consumăm numai mata, pâine nedospita? De ce mâncăm ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați?Copilul vrea să înțeleagă de ce seară de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu talc. Seară începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/getta_neumann/canal [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
pereți. Nu mai mâncasem pâine de un an. Atunci s-a îmbolnăvit și bunica. O jumatate de an a zăcut și la capătul puterilor ne-a spus că singura ei dorința este să mănânce un cococi, știi ce este, pâinișoara nedospita, coapta în test. Din cauza sărăciei așa de mari, noi nu am putut sa ii îndeplinim rugămintea. Dar într-o zi, i-am spus socrului meu: Tata, bunica zice că i se apropie sfârșitul. Trebuie să facem ceva să îi îndeplinim
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
din 06 iulie 2016. Mă frige luna grea de vară, Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oară În miriștea cosită de-un bunic. Mă-înțeapă paiul grâului ucis, Mă arde pâinea caldă, nedospită, Îmi plânge luna iulie din vis De când am fost mireasă mult iubită. Adun imagini, an de an, și doruri Ce le păstrez în suflet ca-într-un cufăr Plin de fantome dragi și vechi amoruri, Nu regăsesc doar florile de nufăr. Dar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
în cuptor. Citește mai mult Mă frige luna grea de vară,Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oarăîn miriștea cosită de-un bunic.Mă-înțeapă paiul grâului ucis,Mă arde pâinea caldă, nedospită,Îmi plânge luna iulie din visDe când am fost mireasă mult iubită.Adun imagini, an de an, și doruriCe le păstrez în suflet ca-într-un cufărPlin de fantome dragi și vechi amoruri,Nu regăsesc doar florile de nufăr.Dar regăsesc dulceața
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
că te vezi singur pe apă, Vâslirea clipelor în apa curată, Izvor de blândețe ce viața ți-adapă! Să zburdăm ca și orice hoinari În viața fară de griji și ispite, Din a obiceiurilor mari sugari, De vlagă și eforturi nedospite..! Să fugim de seriosul fără haz, De oameni ce iubesc în glumă, Ce-ți spun adevărul fără obraz, Dar au viața anostă că o brumă! Să mai fim copii pentru veșnicie, Cosițele condorii să-ți împletesc, Să simțim înfrunzirea vieții
ŞTRENGARI COPILĂRIŢI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433188085.html [Corola-blog/BlogPost/382598_a_383927]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Elegia XIV toamna-mbracă ramurile prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea codrului toamna, pleacă șchiopătând. Elegia XV ieri mi-ai dat o mângâiere azi, o
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_constanta_abalasei_donosa_1384421579.html [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
cap când primeau bolindeții, dar nu-i mâncau. Îi puneau încet pe masă, în fața lor, împreunau mâinile și se rugau, privindu-i cu ochii-n lacrimi...Doamne !... Atunci am observat și eu că, de fapt, bolindeții noștri, făcuți din cocă nedospită, unși cu gălbenuși de ou, luceau ca soarele... Și...ce n-am știut eu până atunci !... Ei simbolizau copilașul născut în iesle, înfășat în scutece de aur. Fața lui strălucea, luminând cu razele sale blânde chipurile înlăcrimate ale oamenilor de la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
O tocană cu fasole, miel, măsline, ierburi aromate, un sos de pește, pâine nedospită, curmale și vin au fost servite la Cina cea de Taină, momentul ultimei mese luate de Iisus în compania apostolilor săi înainte să fie arestat de autoritățile romane din Iudeea. Acesta este rezultatul unui studiu recent cu privire la ce se mânca
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
sărbătoare ce semnifică eliberarea din robia egipteană a poporului lui Israel. Această ipoteză este susținută și de un pasaj din Evanghelia după Marcu în care se precizează că această cină a avut loc în perioada sărbătorii azimei sau a pâinii nedospite. Dacă a fost o masă de sărbătoare, atunci este foarte probabil ca la masă să fi fost servite mai multe feluri de mâncare. Conform lui Urciuoli și Berogno, la Cina cea de Taină ar mai fi fost servită o tocană
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
nostru. Cei de bună credință sărbătorim cu toții această cinstită sărbătoare prin ritualurile sacrificării mielului, toți am luat cina pascală cu ritualul ,,Sederului”, cu citirea ,,Haggodei”, și ne-am adus aminte de bucatele strămoșilor noștri consumate cu ierburi amare și azime nedospite, încinși la brâu și cu toiegele alături, gata de plecare spre sfânta libertate și spre țara promisă, pământul făgăduit nouă prin strămoșii noștri. Această mare sărbătoare la care suntem chemați zilele acestea a fost însă precedată de un fapt de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
lunii. Iubito, au înflorit salcâmii Le simt mireasma lor în piept. Stingher, la marginea genunii, Cu-același dor, te mai aștept. METAFORA GERMINALĂ Figură de stil mai galantă, Un giuvaer cioplit din daltă. Născută din cuvântul nerostit, Din aluatul încă nedospit, Din licărire de scânteie, Din gândul ne ajuns idee, Din geana nopții obosite, Din șoaptele abia rostite, Din gânguritul de copil, Din jocul dragostei subtil, Din bobul încă ne-încolțit, Dintr-un fior neîmplinit, Din zborul prea devreme frânt, Din
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mă frige luna grea de vară, Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oară În miriștea cosita de-un bunic. Mă-înțeapă paiul grâului ucis, Mă arde pâinea caldă, nedospita, Îmi plânge luna iulie din vis De când am fost mireasă mult iubita. Adun imagini, ăn de an, si doruri Ce le păstrez în suflet ca-într-un cufăr Plin de fantome dragi și vechi amoruri, Nu regăsesc doar florile de nufăr. Dar
MĂ FRIGE ȘI MĂ ARDE de DORA PASCU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1467784561.html [Corola-blog/BlogPost/375715_a_377044]
-
nenăscut” (p.7) și „o azimă în pumn/am prins” [A tropot - cerb, p.22] avem de-a face cu transfigurarea hranei noastre cea de toate zilele, simbolizată aici de bulzul din porumb măcinat, în hrana spirituală,azima, fiind pâinea nedospită utilizată de creștinii catolici în ritualul împărtășaniei - (noi,) creștinii ortodocși folosind pâinea dospită, azimă ce amintește și de ritualul din ajunul Paștelui Iudaic, prin care comemorau eliberarea din Egipt. Avem aici de-a face cu dorința lăuntrică a poetei de
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Patricia_lidia_in_dialog_cu_poeta_anne_anne_marie_bejliu_1327902482.html [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
Acasa > Cultural > Traditii > GETTA NEUMANN - SEDER PESAH - O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ȘI EXERCIȚII DE MEMORIE ȘI EMPATIE Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului De ce consumăm numai mața, pâine nedospită? De ce mâncam ierburi amare? De ce înmuiem de două ori? De ce stăm tot timpul rezemați? Copilul vrea să înțeleagă de ce seara de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu tâlc. Seara începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică
O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ŞI EXERCIŢII DE MEMORIE ŞI EMPATIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1491871667.html [Corola-blog/BlogPost/368865_a_370194]
-
un "primus inter pares" („primul între egali”). De asemenea, Mihail I Cerularie a intrat în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană și cea Constantinopolitană), în special utilizarea "azimei" (pâine nedospită) la Euharistie. Conflictul dintre cele două Biserici s-a adâncit și mai mult atunci când Biserica de la Roma a reușit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creștinii normanzi din Sicilia. Mihail Cerularie a reacționat la rândul său, obligând
Mihail I Cerularie () [Corola-website/Science/322842_a_324171]
-
la regi, care erau unși când erau consacrați în funcțiile respective. De exemplu Cyrus, regele Persiei, este numit în Biblie „unsul lui Dumnezeu” (). Mai departe sunt numiți unși regele Solomon (), preoții evrei (), profetul Isaia (), Templul evreiesc și ustensilele lui (), pâinea nedospită (), unși conform ritualului de ungere a lui Saul (). Totuși conceptul de Mesia eliberator este foarte important pentru iudaism, Talmudul afirmând: „Lumea a fost creată... doar de dragul lui Mesia”. Evreii îl așteptau pe Mesia să-i elibereze de sub jugul ocupației străine
Mesia () [Corola-website/Science/297832_a_299161]