415 matches
-
Finanțelor, care reușește să echilibreze bugetul și încurajează activitatea economică, în plină creștere. El face față unei noi agitații janseniste susținută de parlament și marcată în special în 1729-1731 de manifestațiile al căror teatru este cimitirul Saint-Médard la Paris: vindecări neexplicate și scene de convulsii. El obține în 1738, pentru regele detronat al Poloniei, Stanislas Leszczynski, socrul lui Ludovic al XV-lea, ducatul Lorena, care, după moartea lui Stanislas, avea să revină Franței. Începuturile Războiului de succesiune a Austriei. Dar, în ciuda
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu este luat], de obicei, în calcul de c]tre oponenții teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate, dar ea se prezint] într-o form] neexplicat]. Al treilea aspect în care consecințialismul câștig] la capitolul simplitate se refer] la corespondență cu viziunile noastre standard asupra cerințelor raționalit]ții; oponenții teoriei consecințelor se afl] în conflict cu aceste viziuni. Agentul aflat în fața unei valori este într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extern și acuzativul tematic, dar limbile care au și acuzativ structural trebuie să-l verifice prin a fi. 3.2. Relevanța selecției auxiliarului ca diagnostic inacuzativ a fost pusă la îndoială. Grimshaw (1987: 254) consideră că selecția auxiliarului este fenomen neexplicat. Kayne (1993)14 susține că selecția auxiliarului este un epifenomen al unei operații sintactice care încorporează o prepoziție abstractă și nu are legătură cu Ipoteza Inacuzativă. Folosind exemple dialectale, Kayne (2000: 116) demonstrează că selecția auxiliarului în italiană este sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
explicație de tip științific. Este ca și cum ai explica întregul comportament uman prin intențiile subiective conștiente ale persoanelor, excluzând ca inutilă psihologia. Subiectivitatea, tocmai în calitatea sa de „vehicul” al determinismului, poartă în sine influența diferiților factori, dar într-o manieră neexplicată. De exemplu, cum putem înțelege măsurile drastice luate de către un domnitor oarecare împotriva boierilor? O anumită explicație putem obține prin descoperirea motivației domnitorului însuși: a stăvili uneltirile boierilor, a face dreptate, a împiedica jaful și împilarea. Este aceasta o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colica nefretică este frenetică". Colica poate debuta în plină stare de sănătate, poate fi declanșată de trepidații sau stres. Poate fi precedată de un prodrom, adică de manifestări care anunță colica: meteorism abdominal, urini hipercrome (prin hematurie), polakiurie sau poliurie neexplicată. Odată instalată colica se poate însoți de fenomene generale provocate de stimularea simpatică (tahicardie, paloarea tegumentelor, transpirații reci), digestive (grețuri, vărsături, meteorism abdominal). Semnele urinare (oligoanurie, disurie, hematurie, polakiurie, tenesme vezicale, durere pelvi-perineală) însoțesc constant colica renală și orientează diagnosticul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
extras va corespunde valorii proprii celei mai mari, cu alte cuvinte primul factor extras este cel care explică cel mai mult din varianța variabilelor observate. Următorul factor extras va putea să explice cât mai mult din restul de varianță rămas neexplicat și așa mai departe. La câți factori ne oprim? De câți factori avem nevoie pentru a reprezenta datele? Una dintre soluții este aceea de a opri descompunerea varianței în momentul în care factorul explică mai puțin decât varianța unei singure
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Numărul maxim de dimensiuni pentru soluția analizei de corespondență este egal cu: număr de dimensiuni = min(m,n)-1. Prima dimensiune explică cea mai mare parte din inerție, iar următoarele dimensiuni explică succesiv cea mai mare parte din inerția rămasă neexplicată. Ca și în cazul analizei factoriale, avem min(m,n)-1 valori proprii (eigenvalues). Ele exprimă importanța relativă a dimensiunilor, i.e. proporția din inerție explicată de fiecare. Dacă decidem că primele p-1 dimensiuni ale unei soluții cu p dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
lucru care s-a și Întîmplat, pornind de la informațiile publice: relatări de presă, declarații etc. Pentru Întregirea tabloului, unei asemenea istorii i s-ar putea adăuga și mărturiile celor implicați sau ale observatorilor de pe margine. Dar numeroase fapte pot rămîne neexplicate sau interpretate eronat dacă nu se ține seama și de documentele epocii. Aici se Încadrează demersul salutar al istoricilor Dumitru Preda și Mihai Retegan, care, În cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
democratice și nostalgia după comunism. Pentru perioada imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori. Ar rămâne neexplicate nenumărate elemente dacă am considera că discontinuitatea instituțională a fost „absolută”. Filiația cu sistemul anterior nu poate fi contestată. De altfel, chestiunea menținerii, sub o formă sau alta, a Securității (evident, nu În aceleași structuri instituționale), care, după cum Înșiși autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
corpul - substanță, pe urmele lui Augustin, potrivit căruia sufletul experimentează o dorință față de trup și trupul față de suflet, apetit considerat formal ca „natural”, deoarece este confirmat de Creator. Îl al doilea rând, „sufletul-spirit este unit cu trupul în vederea fericirii”, fapt neexplicat de autor, care rezultă din dualitatea presupusă. Cu toate acestea, se subliniază că asocierea trupului la destinul sufletului spre fericire atrage după sine o complexitate consecutivă la adăugarea facultăților pe care spiritul le posedă în raport cu corpul. În al treilea rând
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ipostaza de cenzor al moralității obștei, dar și într-un persistent resentiment față de fiul ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
toate sentimentele sunt doar umbre ale patimilor din narațiunile ori poemele tradiționale. Detașați de real, dar angenați în el, inerți, dar crucificați de narațiune, mărunțiți în incidente captivante, oamenii acestor opere paradoxale sunt și ei ființe paradoxale, contradictorii, care rămân neexplicate și inexplicabile, cercuri neîncheiate, guri deschise pentru a rosti un ultim cuvânt neauzit. Eroii sunt veșnic apăsați. Viața e o povară, mai mult decât o bucurie, chiar și în romanele cu iz comic. Indivizii tânjesc după tihna și lipsa de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lineare, convenționale, erau complet reorganizate, iar presupozițiile lor puse sub semnul Întrebării. și, mai ales, „structuraliștii” minimalizau sau chiar negau rolul indivizilor și al inițiativelor personale În activitatea umană 9. În ciuda aplicațiilor sale proteice, ideea că totul este „structurat” lăsa neexplicat ceva vital. Fernand Braudel, Claude Lévi-Strauss sau chiar Michel Foucault Încercau să demonteze mecanismele intime ale unui sistem cultural. Indiferent dacă era sau nu animată de un impuls subversiv - cu siguranță că nu, În cazul lui Braudel -, erudiția lor neglija
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
factor latent, de natură psihologică, care poate fi identificat ca o predispoziție înaltă pentru implicarea în acțiunea colectivă, fie prin suportarea costurilor, fie prin conducerea acesteia. Acest factor se presupune a fi o variabilă reziduală, care ar lămuri partea rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori). Atunci cînd designul conține o singură VI, metoda presupune compararea a cel puțin trei condiții experimentale (trei variabile pereche în SPSS). Analiza varianțelor. În ANOVA simplă și factorială varianța datorată diferențelor interindividuale (sau intragrupuri) făcea parte din varianța eroare (neexplicată). În ANOVA cu măsurători repetate această varianță dată de diferențele interindividuale este analizată și controlată (datorită faptului că fiecare subiect participă în fiecare condiție experimentală) și astfel nu mai face parte din varianța eroare. Prin urmare, varianța eroare este mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]