25 matches
-
Decembrie 2015 „Orbecăiau în beznă/ Se târau pe brânci,/ În întuneric și minciună./ Un stol de corbi,/ Le croncănea lozinci...// O furtună,/ Lovise dinspre răsărit.../ Așa s-a nimicit/ Tot ce era frumos și bun./ Un nebun, mai mulți nebuni...// Nefârtați domneau peste pământ/ om și fire zăceau sub cnut./ Întreaga viață a pornit de s-a rugat/ Cu inima spre cer!// Într-un târziu, trecuseră atâția ani.../ Atâția morți au îngropat,/ Au ars, au aruncat în gropi comune!/ Le-au
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NEFÂRTATUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Kuppenheim, Duminică, 27 Noiembrie 2016 Când scriu de bucurie și dacă scriu de jale Eu simt cum nefârtatul îmi dă mereu târcoale, Dacă se
NEFÂRTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1480231659.html [Corola-blog/BlogPost/384295_a_385624]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NEFÂRTATUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Kuppenheim, Duminică, 27 Noiembrie 2016 Când scriu de bucurie și dacă scriu de jale Eu simt cum nefârtatul îmi dă mereu târcoale, Dacă se face ziuă, ori noapte, ce se face Acestul aghiuță nicicând, nimic nu-i place... Chiar Dumnezeu din ceruri când a făcut pământul De la-nceput de lume nu i-a plăcut cuvântul, A pus și
NEFÂRTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1480231659.html [Corola-blog/BlogPost/384295_a_385624]
-
să mă-nvețe, Dar versurile mele, așa au fost să fie, Miros a bunătate, a cer și a tămâie, Parc'o aud pe mama cum îmi spunea pe-atunci: „Oriunde mergi, Copchile, fă semnul sfintei cruci!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nefârtatul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NEFÂRTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1480231659.html [Corola-blog/BlogPost/384295_a_385624]
-
mai beau! Am încetat să beau! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau, incaltea, mai cu sârg: Bragă, țitro, aqua de știubei; Sucuri de corcove în pârg... Phii, ce bine-i Domnule să bei! Dau la nefârtatul vutka, zău! - Să o deie piște cap Serghei! Nu mai beau horelcă, nici trăscău! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau cu sete, beau de sting: Chamomilla, soc, isop, hamei; Beau sirup dintr-ăla de Beijing
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
Istoricul creației unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai plasticii noastre contemporane a fost abordat constant în timp. S-a vorbit și s-a scris despre „nefârtați”, despre locul lui Marcel Bunea printre artiștii anilor `80, despre „fronda”, patima, dar și rațiunea artei sale, care l-au propulsat printre cei câțiva aflați în fruntea domeniului. A deschis zeci de expoziții personale și a fost prezent în mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/marcel-bunea-cred-in-pictura/ [Corola-blog/BlogPost/93296_a_94588]
-
când copt voi fi de marele soroc, dar voi trăind pe veci în paradis, de-al vremii mers habar n-aveți deloc! Mai trebui timp și zdroabă, căci păcatul atârnă greu cât anii mei pierduți și nu voiesc să creadă Nefârtatul c-am tâlharit cereștile virtuți. Tu, Doamne, știi ce zic, deși ești gata să pui înaltă mila Ta proptea nevredniciei mele ce lăsat-a mai mult pe Tine crucea ei cea grea. Nu-s nesmerit, ci doar pornit pe mine
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Avva_si_ingerii_autor_razvan_codres_ion_untaru_1337480801.html [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
diavolul - n.n.), apărând cu claritate de aici cât de catego‑ ric se opune ea credinței”200. Și după cum „cel ce simte În el pe Hristos se dovedește răbdător, tot așa, nerăbdător se arată omul În mintea căruia sălășluiește diavolul”201. Nefârtatul demon urăște pe regele și coroana Întregii creații, care este omul, pe care Dumnezeu l‑a creat după asemănarea Sa, și caută să‑l ducă la pierzanie prin nerăbdare. Deci, „și tu, o, iubitule, când de multe ori ești cuprins
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împotriva evidenței bunului-simț, a evidenței unei acțiuni realizate cu acordul sau complicitatea Duhului Sfânt. De remarcat, În același context, radicalismul bun al lui Isus: alegeți Între Mine și Beelzebul, Între Cel care intră În casa demonilor, Îl leagă fedeleș pe Nefârtat, Îi fură lucrurile, adică Îi scoate pe draci la lumina zilei, și stăpânul laș al casei. Fiți cu Mine acum: cine nu este cu Mine este Împotriva Mea, pentru că numai prin Mine, dacă doriți aceasta, puteți birui răul și boala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Lavric Pentru un om cu frica lui Dumnezeu, o lucrare ca cea a teologului Walter-Jörg Langbein - o antologie cuprinzînd inexactitățile istorice și inadvertențele teoretice din paginile Bibliei - ar putea semăna cu o provocare a diavolului. Căci numai acolo unde coada nefîrtatului a apucat să se strecoare poți întîlni perfida tentativă de a arunca o umbră de îndoială asupra temeiniciei adevărurilor conținute în jCartea cărților. Langbein pare un apostat a cărui credință, stingîndu-se, a lăsat locul unei lucidități sceptice și amare, o
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
pp. 447-448. footnote>. Diavolul, care înainte de a cădea din cer fusese înger luminat, îl pizmuia pe om pentru că acesta, păzind și lucrând poruncile, ar fi ajuns la fericirea pe care o avusese el mai înainte și din care căzuse. Viclenia nefârtatului va consta atunci în a-l convinge pe om să abandoneze acest statut de intimitate cu Dumnezeu, deci în a-l face să se pervertească, așa cum a făcut el însuși. El este cel care-l ispitește pe om prin gura
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de fapt metamorfoza lui în ființe omenești. Urmarea a că în loc de Dracul cu majusculă avem de-a face cu surogate mai placide, forme larvare posedate de spirite malefice. De aici tot cortegiul de exorcizări și practici apotropaice servind la alungarea Nefîrtatului, pe care Duquesne nu ezită a le descrie. A doua trăsătură e că, înainte de orice, Diavolul înseamnă inteligență fără suflet, adică perspicacitate infailibilă fără putință de a-și compătimi apropiații. Pe Diavol nu-l poți dovedi în polemici ingenioase sau
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
de mai bine de opt ani (minimum, știind noi bine ce înseamnă o traducere!) și-a clădit efortul provine nu numai din sutele, miile de pagini ale bibliotecilor, ci și de pe Internet. În tot acest deceniu de tăcută trudă benedictină, nefârtați de-ai noștri mult mai descurcăreți au jucat leapșa pe furate, au devalizat o economie națională și și-au clădit averile din fraude. Cunoașterea perfectă și foarte nuanțată a limbii române se aliază în cazul său cu îndrăzneli aproape fără
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
locul și cară lemne pentru construirea colibei. În final, eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian Blaga, „Fârtate și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul edificării arcei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
construirea colibei. În final, eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian Blaga, „Fârtate și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul edificării arcei ar putea fi justificată privind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împotriva evidenței bunului-simț, a evidenței unei acțiuni realizate cu acordul sau complicitatea Duhului Sfânt. De remarcat în același context radicalismul bun al lui Isus: alegeți între Mine și Beelzebul, între Cel care intră în casa demonilor, îl leagă fedeleș pe Nefârtat, îi fură lucrurile, adică îi scoate pe draci la lumina zilei, și stăpânul laș al casei. Fiți cu Mine acum: cine nu este cu Mine este împotriva Mea, pentru că numai prin Mine, dacă doriți aceasta, puteți birui răul și boala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să mai facă fu să urle. Urlet greu, de sperietură grozavă, de spaimă sfâșietoare, urletul groazei de a vedea în clipa aceea deschizându-se porțile încinse ale iadului și năvălind în lume, slobozi, toți nenumiții, toate diavoliile, toți copiii Piedicașului, nefârtații cei nerușinați, sluții sluților, șchiopii și belzebuții, bălțații și cei care au supt de la țâțele balaurițelor neînțărcate vreodată, toți cei azvârliți de mamele lor în mlaștinile de la răsturnarea lumii și crescuți doar de viperele nespuselor blesteme. În ușa apartamentului, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
schimb, este asociată, în multe mitologii, cu infernul sau cu "lumea morților"131. În mitologia română, apa a avut aceleași valențe primordiale, de element, substanță esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul demiurgic Fârtat / Nefârtat, apa este duală, pe de o parte este sursă a vieții, iar, pe de altă parte, este substanță care va înghiți cosmosul. Cu apa lustrală se spălau copiii la naștere, la nuntă se spălau pe mâini și față tinerii însurați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca o umbrelă deasupra lui; alții cred că pământul e așezat pe apă, apa pe foc și focul pe voia lui Dumnezeu."187 Într-o altă versiune despre facerea lumii, din interacțiunea elementelor primordiale se naște, mai întâi, forța malefică, Nefârtatul Dumnezeu există, fără a fi crea sau făcut: "Dintâi și-ntâi, atârna în aer, purtat de vânt, un munte, din vârful căruia ieșea foc. Din focul acesta, suflat de vânturi, s-a făcut o femeie, dar nu era vie, avea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din hău acela de ape, șarpele a ieșit odată cu copaciu acela mai mare din ape, încleștat în rădăcinile lui. Întrebat de Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns în locul șarpelui: Cine să fie, ia Fârtatu tău! Iar Fârtatu i-a zis: Tu ești Nefârtatu!"347 Într-o altă legendă, șarpele este creat de Nefârtat, la zidirea cosmosului: "După ce Nefârtatu a scos pământ din fundu apei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns în locul șarpelui: Cine să fie, ia Fârtatu tău! Iar Fârtatu i-a zis: Tu ești Nefârtatu!"347 Într-o altă legendă, șarpele este creat de Nefârtat, la zidirea cosmosului: "După ce Nefârtatu a scos pământ din fundu apei și Fârtatu a făcut turtița de pământ pe care s-a odihnit, Nefârtatu s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la zidirea cosmosului: "După ce Nefârtatu a scos pământ din fundu apei și Fârtatu a făcut turtița de pământ pe care s-a odihnit, Nefârtatu s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă smintită, vicleană și violentă nu se poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor noștri timp de aproape 130 de ani(sau mai mult pentru că despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul Mitică. Detașat și voalat ironic față de canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și esoteric, greu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]