7 matches
-
o vreme trebuie să nimerești una blagoslovită de Dumnezeu”. Dincolo de ambiguitățile erotice ale “moșului” (de fapt, reiese că nu avea mult peste 40 de ani), răzbate concepția lui intimă, profundă: nașterea, rodirea sînt binecuvîntate de Dumnezeu, constituie sensul vieții, iar nefertilitatea este similară cu moartea. Din acest punct de vedere Malca este în vădită opoziție cu “sterpăciunea” lui de babă. Proaspăta nevastă a lui Ițic este frumoasă, “îmbujorată”, iar cînd “moșul” o dă jos din căruță o simte robustă, zdravănă (“om
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
-și scoate cercul de fier de pe mijloc și a naște. Baba este pedepsită și moare, fata naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca “un irod din cei frumoși”: nefertilitate plină de batjocură, fertilitate îmbelșugată, urîțenie-frumusețe, viață-moarte. În Fata babei și fata moșneagului binomul fertil-nefertil este reprezentat tot la modul simbolic de fata moșului și fata babei cea slută. Aceasta din urmă este batjocorită de narator, care ne oferă astfel
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
Tocmai fiindcă țin la tine. Ne leagă o copilărie de neuitat. Datorită ei sunt în situația să-ți testez oricând elasticitatea himenului și dacă nu-l găsesc să am contactul dorit sau acceptat de amândoi. Dar numai în perioada de nefertilitate sau cu protecție. - Ești brutal de sincer. Spune-mi ce sar fi întâmplat dacă mă deflorai acum? - Nimic anormal, dar cu consecințe. La timp oportun ai fi regretat amarnic că nu te poți dărui proaspătă și neprihănită tatălui copiilor tăi
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1488365140.html [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
popoarelor, instinct în toate popoarele același și totuși manifestat în sute de forme deosebite, căci un popor, ca societate organizată prin natură contra agenților destructori ai naturii, are a se lupta ici cu arșița, dincolo cu apa mării, colo cu nefertilitatea pământului, colo iar cu invaziuni repetate, și având toate același scop, adică conservarea existenței proprie, popoarele se folosesc pentru ajungerea lui de cele mai deosebite mijloace. Greutatea eu care viața organică se desface din moartea statornică a naturii anorganice, mulțimea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
marker ancestrală și originea cancerului”, apărută la București, în anul 1982, la Editura Medicală, marchează soarta tristă a multor idei care ar fi putut deschide „avant la lettre” un capitol strălucitor al științei românești, dar care s-au pierdut în nefertilitatea locurilor și incapacitatea de înțelegere a oamenilor momentului în care ele au apărut. Empirismul unor metode de tratare a tumorilor, dincolo de eșecul înregistrat în multe cazuri, poate fi astăzi interpretat în termenii înțelegerii de către acest medic român, a existenței unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reprezintă o lacună în informație. Nici chiar atunci când absentează știrile despre copii (sau urmași mai îndepărtați) - știri care ne ajută să presupunem existența unei neveste -, nu trebuie să ajungem la concluzia inexistenței partenerei. Căci poate să fi fost vorba de nefertilitate sau de imposibilitatea soțului de a procrea. Dacă paharnicul Negrilă, cel tăiat din porunca lui Ștefan cel Mare, pentru hiclenie, la Vaslui, pe 16 ianuarie 1471, a avut, poate, un băiat, numit tot Negrilă, și care, ca pârcălab, i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]