85 matches
-
sensul gramatical al cuvântului. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, neologismele, arhaismele, sinonimele, antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice etc.) C. Morfologia Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncții, particule, interjecții). Categoriile gramaticale ale părților de vorbire (în conformitate cu programa școlară) D. Sintaxa Propoziția simplă și compusă. Părțile de propoziție. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziții în fraza coordonată și subordonată. Elementele de legătură. Topica și punctuația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
elemente de limbă și de stil în textul literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a Va - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, �� substantivul/articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții - regente și subordonatele indicate de programa școlară; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme de semantică lexicală. Inovații lexicale și frazeologice contemporane. B. LITERATURA ȘI CULTURĂ NEOGREACĂ Introducere în geografia, istoria și civilizația greacă. Influența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție), părți de propoziție principale (subiect, predicat, probleme de acord), părți de propoziție secundare (atribut, complement, relația determinat/determinant); ... d) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/construirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive, punctuația interjecției). ... d) Sintaxa propoziției (părți de propoziție, principale, secundare, acordul gramatical între predicat și subiect, acordul logic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. d) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
absorbția; b. Absorbanți fără pierderi magnetice și a caror suprafață incidența are o formă neplana, incluzând piramide, conuri, prisme, suprafețe spiralate; c. Absorbanți plani, având toate caracteristicile următoare: 1. Fabricați din oricare din următoarele: a. Materiale plastice spongioase (flexibile sau neflexibile) cu conținut de carbon sau materiale organice, inclusiv lianți, care produc mai mult de 5% ecou față de valoarea de ecou a metalului, într-o bandă care depășește ±15% din frecvență centrală a energiei incidente și care nu sunt capabile să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
verbale ("Bine că ai venit" / "E bine că ai venit"), altele sunt consacrate ca nominale, neavând corespondente verbale: "Ferice de tine!" În propozițiile neanalizabile, frecvente în dialoguri, nu se poate distinge o organizare internă. Sunt date de părți de vorbire neflexibile și de forme de vocativ ale unor părți de vorbire flexibile. Și propozițiile neanalizabile pot fi incluse în tipuri definite după unele criterii de mai sus. Propoziții neexclamative enunțiative, pozitive sau negative sunt răspunsurile date de cuvintele de afirmație și
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
ca fiind diferit de adjectivul corespunzător masculin singular, "bun". Totuși, se poate remarca cu ușurință prezența comună a celor două consoane "b" și "n" în ambele cuvinte, fapt care indică existența unei rădăcini lingvistice comune. Adverbul este parte de vorbire neflexibilă deoarece nu se declină și nici nu se conjugă. Totuși el se aseamănă cu părțile de vorbire flexibile pentru că are grade de comparație asemeni adjectivului. Adverbele, așa cum sunt prezente în limbile europene moderne, sunt o preluare din limba-mamă a acestora
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
sau, mai rar, un verb la infinitiv, iar la persoanele I și a II-a, un pronume personal. Singura excepție este cea a modului imperativ, la care pronumele se folosește numai pentru scoaterea în evidență a persoanei. Părțile de vorbire neflexibile din limba franceză sunt aceleași ca cele din română. Adverbul are funcție sintactică, iar prepoziția și conjuncția sunt cuvinte gramaticale. Interjecția nu are funcție gramaticală în propoziție, putând doar constitui singură o propoziție neanalizabilă. La fel pot fi folosite și
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
originea în citoplasma, imediat sub membrana. Acești cili sunt structuri filamentoase, flexibile, extrem de subțiri 0.01-0.02μm cu o lungime variabilă. În afara rolului evident în locomoție, cilii au un rol în pătrunderea și invadarea celulelor. Sunt formațiuni filamentoase rigide, scurte, neflexibile, întâlnite atât la bacteriile ciliate cât și la cele neciliate. Sunt foarte mici putând fi observați doar cu ajutorul microscopului electronic. Pilii bacterieni sunt de două tipuri: Este alcătuit dintr-o masă de filamente polizaharidice, structura ce formează în ansamblul său
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
folosite cu așa-numitele „verbe frazale” ("come in „a intra”, "get up „a se scula”) și conectorii, pe care îi numește și particule pragmatice: "you know" „știi”, "I mean" „vreau să spun”. Unii lingviști includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
formă de țepi (spini) ascuțiți, rigizi, nedivizați, iar cea posterioară raze moi sau articulate, la fel ca și înotătoarea codală, anală și cele pectorale. Țepul este un lepidotrih modificat, articolele cărora s-au contopit într-o singură piesă tare și neflexibilă, numită spin. Teleosteeni superiori care au înotătoarea dorsală anterioară susținută de lepidotrihi transformați în spini se numesc acantopterigieni. Cu o singură excepție, înotătoarea dorsală adipoasă lipsește. Prima sau primele raze anterioare din înotătoarele ventrale și din înotătoarea anală sunt spinoase
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
este specifică limbii vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
de scop, dat fiind că aceasta nu exprimă un proces real, ci totdeauna unul dorit, predicatul poate fi numai la subjonctiv. În general, conjuncția este cea care indică la ce mod stă predicatul circumstanțialei. Despre această vezi Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Conjuncția. Sunt și cazuri în care cu aceeași conjuncție se folosește uneori indicativul, alteori subjonctivul, hotărâtor fiind dacă procesul din subordonată este real, respectiv dorit. Asemenea conjuncții sunt "de sorte que", "de façon que" și "de manière
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
TUDOSE, PETRU, Ortografia și ortoepia. în: Catedra - Argeș, 1, nr. 3, 1991, p. 4. [greșeli la elevi]. [164] ȚION, ADRIAN. Ana Blandiana: Gramatică. în: LLR, 20, nr. 2, 1991, p. 27-28. [165] UNGUREANU, DOINA, Culegere de exerciții. Părți de vorbire neflexibile. Pentru uzul studenților străini. [Craiova], RUCr, 1991, 75 p. (UCr. FLID). [166] VASILACHE, GH. N., Adjectivul pronominal de întărire, în “Limbă și literatura română”, București, XX, 2, 1991, p. 6-7. [167] VASILE, CORNELIU, Pentru o nouă programă de limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, lecturi literare: manual pentru clasa a VIIIa, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. [110] SCOROBETE, AUREL, Limba și literatura română în gimnaziu și liceu, (Curs de metodică pentru studenți), Timișoara, [TUT], 1996, 112 p. [111] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Părți neflexibile de vorbire. ConvDid, 7, nr.22, 1996, 45 47. [112] SPRINTEROIU, GHEORGHE; TOPOR, DOINA, Sinteze și analize literare pentru clasele IX-XII și examenul de bacalaureat. București, Excelsior - Multi Press, 1996, 282 p. (Lecturi fundamentale). [113] STOIAN, DANIELA, Limba română în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Rodica Cucu]. [207] SARIVAN, LIGIA, Comunicare și dincolo de comunicare. Prezentarea unui experiment la clasele mici, îPrim, nr.3, 1997, 20-24. [208] SEMENOV, MIHAI, Test de ortografie și punctuație, ConvDid, 8, nr.26, 1997, 35-36. [209] SEMENOV, MIHAI, Test gramatical. Părți neflexibile de vorbire, ConvDid, 7, nr.22, 1996, 45-47. [210] SIMINICEANU C., îmbogățirea și nuanțarea vocabularului prin lecțiile de citire în Rev. învățămîntul primar, nr. 1-2, 1997. [211] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciții gramaticale. Pentru clasele a II-a - a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
128] OPREA, LILIANA, Repetăm și ne jucăm: fișe de activitate independentă: limba și literatura română, matematică, Iași, Pim, 2009, 72 p. [129] OPRIȚOIU, CORINA-RALUCA, Adverbul și locuțiunile adverbiale, Drobeta-Turnu Severin, Etnic, 2009, 35 p. [130] OPRIȚOIU, RALUCA-CORINA, Părțile de vorbire neflexibile: auxiliar didactic pentru clasele gimnaziale, Drobeta-Turnu Severin, Etnic, 2009, 23 p. [131] PAMFIL, ALINA; Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, București, 2009. [132] PAMFIL, ALINA; Limba și literatura română în școala primară. Perspective complementare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]