85 matches
-
exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul care dezvăluie cuvântul, ambele laturi aflându-se în strânsă interdependentă. Avem în vedere, dezvoltarea vocabularului activ, a părților de vorbire flexibile și neflexibile ale morfologiei. Experimente conduse de cercetători ca C. Pufan, V. Mare, D. Ciumăgeanu, C. Manolache, I. Stănică, C. Ciofu etc. au condus la următoarele constatări: * în cursul demutizării acești copii au un vocabular sărac; * cuvintele care-i interesează sunt mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un enunț, neraportându-se la categorii gramaticale); * structură morfologică sau morfematică a cuvântului 85 unitatea radical (purtător al sensului lexical) + flectiv (purtător al informației gramaticale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere morfologic, clasa adverbelor se caracterizează, de asemenea, prin eterogenitate, subsumându-și atât adverbe neflexibile (care nu-și modifică forma prin raportare la categorii gramaticale: aici, astăzi, niciodată, undeva, unde, când, cum etc.), cât și adverbele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație mai ales adverbe de mod, unele provenite din adjective prin conversiune
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
constituie în substitute de propoziții/ fraze: Of! = "Iar a întârziat..."/ " Iar a întârziat, când era atât de important să fie punctual...". III.2.9. Prepoziția se definește 122, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă de tip categorial, respectiv raportual. Prepozițiile din limba română se diferențiază 123 în funcție de: * formă/ structură: prepoziții sintetice, simple (cu, în, spre, pe, sub, contra, conform etc.) sau compuse (de la, de pe, de pe la, până la etc.) vs. prepoziții perifrastice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III.2.10. Conjuncția se definește 124, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale "conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49; Dimitriu, 1999, pp. 28-36 etc. 85 Vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu, 1978, pp. 348-350 etc. 86 După Dimitriu, 1999. 87 Gramatica I, 2005, p. 61; Dimitriu, 1999, p. 45; Iordan & Robu, 1978, pp. 364-367 etc. 88 În Gramatica I, 2005, p. 61, se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rând * Folosirea corectă a accentului în limba română Morfosintaxa * Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
textul nonliterar; - redactare de mesaje; - completare de texte lacunare; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri; - folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; - diferen��ierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile; - folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; - folosirea conectorilor adecvați; - folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării; - rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ; - sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context; - stabilirea relațiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de limbă și de stil în textul �� literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]