148 matches
-
constituționale, dacă și când forțe politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai reprezentativ". an consecință, după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
vor ajunge slugă și-or primi ploconi Că au biruit prostimea și-un popor străbun. Peste vremuri ce vor trece, toate-or fi la fel Pietrele rămân sub ape, chiar de e vâltoare Timpuri noi, oameni se schimbă, însă un negel Va rămâne cu țâțână plămădind vânzare. Vor fi trădători de țară pururi peste veac Și milenii vor ajunge să cunoască unul, Căci nu curge-n a lor trup sângele de dac Acela de-a rupe Iuda și-a stârpi nebunul
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
alte lumi, pui amprente pe orele mele cioburi de vise, himere - Văpăi Să dănțuim acum la mijloc adormiți în gospodăria Domnului Ion găini, curci, vie și pomi Să dănțuim acum în grădina Doamnei Elisa suntem văpăi luntre magică pe Râul Negel Te caut printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt vis - Balanță între ziuă și noapte vis fragil de soare și ploaie zămislit în format algebric ferestre
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
în casă Viespi în grădină Viespi în obiecte Vedenia Doamnei Elisa În cimitirul din cartier Unde nu mai merge nimeni Peste liniile de cale ferată Viespi, gunoaie si praf Valuri de nimic Visul al douăzecilea: Orașul cu vise de pe Râul Negel Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este În orașul cu omizi se stropesc chimicale În anotimpul uscat se află mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane funebre doage-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
cu dulcețuri de vișine răscoapte din pomii secerați fără veste în grădina Domnului Ion Ferecată-n mintea ei cea albastră o curte răcorită de suflete pierdute unul câte unul la zaruri și cărți în orașul himeră unde se trecea Râul Negel în încăperea unde intrau și ieșeau în galop vedenii apretate pe ață Oarbe cu mâini efemere, fantome electrice și măscărici dormeau duși în lumi ferecate. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Păianjeni vărateci urzeau cuibăriți în alcovuri
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Dărâmați! Năruiți! ploaie de cireșe, fantasme-n furtună beton, buncăre, uitare... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Șoapte ascunse, iluzorii domnițe Sperietoarea osoasă din grădina cu stupi Cerul de culoarea viespilor unde odinioară își făcea drum Râul Negel unde tritonii se adunau să se stingă la sfârșitul verii albastre Julia May simțea șoapte-n rădăcini pomi cu palma morții pe crengi Simțea melcii mușcând din flori ofilite și sterpe Nu fusese o vară-mplinită pentru cei invizibili sau pentru
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Radu Cristian 8. 1114. Cucu Vasile, 12 apartamente, București, Calea Șaguna 75. 1115. Constantinescu Alexandru, 7 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 148. 1116. Carlova Eugenia, 8 apartamente, București, str. General Manu 31. 1117. Constantinescu Vladimir, 4 apartamente, București, str. Lct. Negel 58, str. Eroului 18, str. Știrbei Vodă 17. 1118. Cohn Adolf, 13 apartamente, București, str. Ion Procopiu 14, str. Florilor 20. 1119. Cociu I. 4 apartamente, București, str. Alexandru Vlahuța 17. 1120. Constantinescu Olga, 4 apartamente, București, str. C. F.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Medic Zlatescu 35. 3990. Ionitescu George, 3 apartamente, București, calea Moșilor 250. 3991. Ionescu C-tin, 4 apartamente, București, calea Călărași 147. 3992. Ionescu C-tin, 6 apartamente, București, str. Traian 344. 3993. Iacomi Vasilica, 5 apartamente, București, str. Lt. Negel 55, sos. Ștefan cel Mare 216, Constantă, str. D. Bolintineanu 44. 3994. Ioniță Gh. și Florica, 4 apartamente, București, str. Maica Domnului 1 a. 3995. Ion Niculae, 2 apartamente, București, str. Ștefan Mihăileanu 27, str. Episcopiei 5. 3996. Istrati Elenă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, sos. Colentina 78. 8006. Vaianu Samuel, 4 apartamente, București, Bd. Kalinderu 14; str. Povestei 7; str. Ștefan Mihăileanu 6. 8007. Vladimirescu C-tin, 3 apartamente, București, str. Preot Bidoianu 2. 8008. Vartic Ioan, 4 apartamente, București, str. Lt. Negel 57; Pucioasa, str. Ardealului 12; Focșani str. Ghergheasa 40. 8009. Vasiliu Margareta, 4 apartamente, București, calea Griviței 155, str. Traian 87 8010. Voronca Wilhelmina, 6 apartamente, București, Bd. Muncii 5 8011. Vasilescu Petre, 7 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 16
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ori sângerătură la gingii. Calcea mare sau crucea voinicului, alți-i zis rostopască ori iarba rândunelei, e tare bună la gălbănare. Dacă dai de trei ori într-o zi cu lapte de rostopască, de la un timp îți cad mugurii de negei. Și troscotul e bun la boli femeiești și trepădare, la arsură pe stomag și atacați. Dar patlagina, știe orișicare, e bună și de nădușeală, la răceli și usturimi, iar cu o frunză oprești sângele din tăietură. Floarea grâului, corobatica ori
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
listă cuprindea numele subprefecților și ajutorilor de subprefecți de plăși, fiind enumerați domnii: Alexandru Ciurea, subprefectul plășii Constanța, numit la 20 decembrie 1902, Ion Falon, ajutor de subprefect al plășii Constanța, la plasa Constanța, numit la 9 mai 1900, Constantin Negel, subprefect la plasa Medgidia, numit la 1 aprilie 1902, Scarlat Dumitrescu, ajutor de subprefect la plasa Medgidia, numit la 1 septembrie 1901, Theodor Zadic, subprefect la plasa Mangalia, numit la 18 decembrie 1900, Ștefan Balicescu, ajutor de subprefect la plasa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica în anul 1819, se citează {EminescuOpIX 146} marele vornic Mihai Murza, marele vornic Constantin Conachi, marele spătari Iordachi Bălușcă, marele vornic Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie. Afară de aceea se notează cumcă, pentru "folosul de obște", mitropolitul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie traseul urmat spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre sud, de la Iași, când într-o direcție, când în alta, prezentând pe însoțitorii domnitorului, și anume: „Costache Razu vistiernic, Paladi spătar, Venin spătar” și alții, printre care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care „fiul lui Negel și alți feciori de boieri mari și mici”. Porecla Negel, știm că fusese atribuită logofătului Constantin Costache, fratele mai mare al lui Toader, la data respectivă decedat, iar cel vizat era acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un popas făcut „la un sat al lui Negel, anume Roșiecii, la ținutul Fălciului”; prinzând veste că este îndeaproape urmărit de un grup de 300 de călăreți, „domnul, încălecând, au pus pe spătarul Venin înainte, apucând drumul în gios la Torcești, la Tecuci, la satul lui spatarul Venin” (subl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ploile abundente din vara anului 2005 au afectat zone situate în zona văii Trotușului, precum și cartierele mărginașe ale municipiului Bacău. Datorită precipitațiilor în exces înregistrate în municipiul Bacău în data de 13 iulie 2005, a crescut foarte mult debitul pârâului Negel, iar digul Bârnat a cedat sub presiunea apei. Întreaga zonă de nord a orașului a fost inundată, șuvoiul luând-o la vale, scurgându- se prin gară și îndreptându-se spre oraș. Rețeaua de canalizare a făcut cu greu față puhoiului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gemeni ori chicior scrântit’’, la care bolnavul răspundea: „Nici doi băieți de gemene, nici chicior scrântit’’. Dialogul, însoțit de călcătură, avea loc prin trecerea peste prag de trei ori într-o parte și tot de atâtea ori înapoi. Descântecul „de negei” se practica la oameni și la animale. Se folosește apă neîncepută dintr-o cană pentru om și dintr-o mosoaică pentru animale. Se descântă pe lună nouă, trei seri la rând. Dacă nu se vindeca în luna respectivă, se aștepta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și schinarea l-au luat/ Și întrânsul i-am băgat,/ Iar tu Ioane să rămâi/ Curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4 linguri la o cană. Comprese și tamponări locale cu infuzie din frunze de fragi de pădure, 5 g la o cană. Comprese și tamponări locale cu infuzie de coji de mere, 15 g la 300 ml de apă. NEGI (negei, nigei, nigele, verucile vulgare) Cataplasme cu decoct din iarba negilor (negelariță), 2 lingurițe la o cană. Comprese cu rostopască, 2 lingurițe la o cană. Sucul lăptos al plantei se aplică pe negi. Pulbere de rostopască 30 g, lanolină 15 g
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pisezi și să o bei cu vin, sânge de iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură: pelin să fierbi cu vin, să-l ții În gură. Alta: să iei pelin uscat, ca
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]