11 matches
-
809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului În dansul legănărilor astrale Cu ramuri desfrunzite-n muguri goi Pictăm tangouri-clipe matinale Deși zăpezile se-ascund în noi... De-atâta așteptare-n care taci Eu uit să te mai mint și neghicită Păstrez un bob de rouă să îmi faci Descântec la botez. Și fericită Privesc cum scotocești prin mine iar Să te găsești acolo printre rugi, Eternitatea să mi-o dai în dar Și de o clipă albă, iarăși fugi... Când
ÎN OCHII MEI TE-NGROPI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/In_ochii_mei_te_ngropi_violetta_petre_1363716938.html [Corola-blog/BlogPost/345327_a_346656]
-
838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În dansul legănărilor astrale Cu ramuri desfrunzite-n muguri goi Pictăm tangouri-clipe matinale Deși zăpezile se-ascund în noi... De-atâta așteptare-n care taci Eu uit să te mai mint și neghicită Păstrez un bob de rouă să îmi faci Descântec la botez. Și fericită Privesc cum scotocești prin mine iar Să te găsești acolo printre rugi, Eternitatea să mi-o dai în dar Și de o clipă albă, iarăși fugi... Când
ÎN OCHII MEI TE-NGROPI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_ochii_mei_te_ngropi_violetta_petre_1366194541.html [Corola-blog/BlogPost/345864_a_347193]
-
soarele blând, suveran Aici Tu ești altar și ți se închină Și Verdele și Duhul Văii și Lumină! CÂND NOAPTEA... Pe Pământ cântec în miresme de isop Se revarsă în ritmuri trezitoare, potop Când zorii ori strălucirile amiezii ivesc Frumuseți neghicite de ochiul lumesc Suspinele stelelor în urmă se aud Ca o adiere magică, ascultată demult Atunci astrele, orbite de năvala culorilor Adorm retrase-n cuibul înserărilor Se trezesc din nou când soarele se culcă Însetate și ele de lumina cea
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
timp de vacanțe, părinții le cumpără copiilor pentru distracție, între altele, câte un stereoscop, pentru ca, privind la diferitele iconițe de dindărătul sticlelor, să-și uite necazurile, să-și amăgească foamea chiar. Astfel și d. Brătianu crede că urmează o tactică neghicită încă, deși veche și învechită, când distrage atenția publicului de la suferințele dinlăuntru, dîndu-i din când în când cite-o noutate de senzație prin foile străine. Lucrul e atât de ieften astăzi. În timpul lui Machiavelli, care în privire[a] aceasta dădea drept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea fi și mai mare, căci el știe deja ( Povestitorul l-a anunțat strategic de la bun început) că străbunicul vine de undeva din Balcani, așa că surpriza unui nume cu sunet de Occident rămîne, pînă la primele cuvinte spuse de Pașadia, neghicită și chiar înlăturată ca posibilitate. Odată divulgată originea străbunicului, Pașadia poate fi bănuit de mistificare. Povestitorul, s-ar zice, îl acuză indirect, din moment ce l-a avertizat pe cititor în secvența anticipativă de zvonul care îi atribuia veneticului ajuns în patul
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
broască. Totuși, avea sentimentul că o incursiune În biroul Juliei, În absența ei, era ceva făcut pe furiș, deranjant. Ca și cum, copil fiind, te-ai duce În dormitorul părinților, cu suspiciunea că acolo se petrec tot felul de lucruri - precise, de neghicit, că te priveau, dar, În același timp, erai exclusă... Cel puțin, așa simțea Helen. Se simțea astfel acum, În timp ce stătea În picioare În cameră, fără să miște hîrtiile sau să tragă cu ochiul, prudent, În plicurile deschise, stătea doar În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe latura dinspre Hanul lui Manuc a Cafenelei. IF-ul comandă încă un rând de nechezoluri și cîte-un coniac mic. Aveau coniac Vrancea și Vasconi. Din care dorea sufletul lui? Sufletul său dorea Vasconi. La cea de-a cincea masă (neghicit decât de bărbatul în trenci), protejat de un strat gros de deghizament, ședea chiar acel de a cărui groază nu se clintea nici frunza în București: Comandantul Suprem, Președintele țării, Secretarul General al Partidului, Președintele de Onoare al Academiei, posesor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
exilată neaflând limanul său, "Demon, gonit de-apururi de ordinea tirană - Acela să fiu eu. - "Să faci minuni? Nu-i asta. Nu mă-nțelegi, iubite" Pe creștetul lui mândru ea mînile și-a pus. "Sunt taine-n astă lume atât de neghicite, "De-ai spune viața toată, tot n-a sfârși de spus. {EminescuOpIV 323} 145"Vezi tu, eu te-aș vrea timid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de visuri zadarnice povești, S-adorm plecîndu-mi tâmpla la tâmpla
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la procesul creației spirituale, dar mai ales artistice etc.). Lucian Blaga a intuit multe dintre aceste elaborări ale inconștientului atunci când și-a propus să analizeze implicațiile psihologice ale fenomenului stilistic În creațiile literare: „Există În inconștient o magmă rămasă Încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta, dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat Într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
subzistă, stăruitoare și inalterabile, anume secrete orizonturi, negrăite accente, și puternice atitudini, de care conștiința se resimte în fiecare moment, dar care izbucnesc luând forma concentrată de gheizer, cu deosebire în creația culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
subzistă, stăruitoare și inalterabile, anume secrete orizonturi, negrăite accente, și puternice atitudini, de care conștiința se resimte în fiecare moment, dar care izbucnesc luând forma concentrată de gheizer, cu deosebire în creația culturală. Există în inconștient o magmă rămasă încă neghicită, o magmă de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]