40 matches
-
care demult mi-o făcusem despre critica lui Eugen Simion: este o critică mobilizată de viziunea totalității. Dacă atacă un subiect într-o carte, Simion vrea să-l și epuizeze. înaintează pe largi fronturi și acționează prin învăluire, prin cuprinderea negrăbită a operei din toate părțile. Întârzie în detalii, are răbdare. Execută incursiuni numeroase în câmpurile adiacente subiectului. Citează bogat, încadrează istoric opera cercetată, plasând-o în contextul discuțiilor pe care le-a generat la apariție și mai târziu. În studiul
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
sărăciei oferă un fundal fertil unor conflicte. Nu există răi și buni, fiecare crede în dreptatea lui, poate tocmai de aceea tragedia nu poate fi evitată. (Dan Fainaru, Screen International) „Filmul lui Mungiu te ține captiv, în ciuda unui ritm deliberat negrăbit și a lungimii sale.... Lucrat în cadre fluide de către statornicul său director de fotografie Olg Mutu, filmul dă corp unei crize morale cu o angajare de nezdruncinat în realism și o metodică atenție acordată detaliilor”. (Justin Chang, Hollywood Reporter). „Frumusețea
Festivalul de la Cannes: Cristian Mungiu la bursa criticilor: 3,2. Cel mai mare punctaj () [Corola-journal/Journalistic/22832_a_24157]
-
de-o parte "balade", pe de altă parte "imnuri", toate numerotate în succesiunea celor din volumele anterioare. Declarația autorului e lămuritoare în acest sens: "o spun și de astă dată, tot ceea ce, Deo volente, am scris și voi mai scrie negrăbit nu reprezintă decît aripi subordonabile aceluiași proiect lirico-narativ unic: Carte singură. "(S.M. în "prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu greșesc descoperind în această declarație cîteva cuvinte-cheie pentru justa evaluare a acestui volum de poezie. în primul rînd mi se
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
aripi subordonabile aceluiași proiect lirico-narativ unic: Carte singură. "(S.M. în "prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu greșesc descoperind în această declarație cîteva cuvinte-cheie pentru justa evaluare a acestui volum de poezie. în primul rînd mi se pare semnificativ cuvîntul "negrăbit". Autorul scrie "negrăbit" și cititorul trebuie să fie la fel de "negrăbit". Pentru că este vorba despre un univers articulat, construit cu o minuțiozitate intimidantă. Volumul se numește Lumina de seară. Implicit îți vine în minte începutul celui de-al doilea cînt din
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
proiect lirico-narativ unic: Carte singură. "(S.M. în "prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu greșesc descoperind în această declarație cîteva cuvinte-cheie pentru justa evaluare a acestui volum de poezie. în primul rînd mi se pare semnificativ cuvîntul "negrăbit". Autorul scrie "negrăbit" și cititorul trebuie să fie la fel de "negrăbit". Pentru că este vorba despre un univers articulat, construit cu o minuțiozitate intimidantă. Volumul se numește Lumina de seară. Implicit îți vine în minte începutul celui de-al doilea cînt din Infern: "Era-n
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu greșesc descoperind în această declarație cîteva cuvinte-cheie pentru justa evaluare a acestui volum de poezie. în primul rînd mi se pare semnificativ cuvîntul "negrăbit". Autorul scrie "negrăbit" și cititorul trebuie să fie la fel de "negrăbit". Pentru că este vorba despre un univers articulat, construit cu o minuțiozitate intimidantă. Volumul se numește Lumina de seară. Implicit îți vine în minte începutul celui de-al doilea cînt din Infern: "Era-n amurg; ziua murea cu greu/ și faptul
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
se poate cita, nu se poate selecta. Semnificativă în acest sens e finalizarea majorității poemelor cu ":". Narativitatea se vede mai ales în poemele-imn, o narativitate în avalanșă, copleșitoare, căreia cu greu îi poți face față, dar dacă pasul cititorului e "negrăbit" va observa cu siguranță că drumul accidentat pe care simte că se poticnește e denivelat de roci prețioase. Liricul întrezărit în poemele-imn se dezvelește straniu-folcloric în poemele-baladă. Ritmul seamănă aici cîteodată cu acela din Nunta Zamfirei, dar Nunta Zamfirei ca
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
mărturisire. Totul a plecat de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o perioadă de dibuiri. S-a produs o bruscă iluminare. După care, întoarcerea în atelier, decantarea - negrăbită, neliniștită - a sugestiilor, ordonarea lor într-o structură de-sine-stătătoare, toate au concurat la fixarea unei delimitări. Ce am făcut de-atunci - pînzele imense la care lucrez acum, atît de la limita cu abstractul - stă sub acea aură fericită din 1968. Un
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Constanța Buzea Inclin să cred că în cazul poetului Gheorghe Simon (v. pagina 8), care stă la Agapia liniștit și frumos scriindu-și negrăbit poezia, meditând la mulțimea și la singurătatea lumii din ce în ce mai tulburate și chinuite de marile ei slăbiciuni, dându-ne la câțiva ani buni prilejul întemeiat de a-i citi versurile și a ne bucura că izolarea sa rodește acolo, ca-n
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
v-a fost dată. (Teodora Brîncuș, București) * Ultimul set de poeme, variațiuni pe teme diferite, poezii refăcute, texte îmbunătățite, câteva reveniri cu reușite din volumul anterior, sunt puse laolaltă cu intenția de a reveni cu o carte, mulțumitoare și mai negrăbită decât cealaltă. Sunt "poezii scrijelite în sanatoriul din Cavnic", unde ați fost ajutat să vă însănătoșiți, ba chiar, așa cum spuneți, ați fost readus la viață. Dacă se va ivi un sponsor, cititorii dvs. se vor bucura de darul pe care
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
ne fixau criptic. Toate manechinele aveau degete lungi, exact ca ea. N-am văzut niciodată manechine de vitrină cu degete butucănoase, iată o reflecție ce ar merita fragmentată într un text îmbucătățit abil, dacă m-aș pune pe scris. Reapărută negrăbit, s-a așezat lângă mine și mi-a turnat cu un gest sigur, fără să ridice degetul mic. Până și unghiile îi erau brusc convingătoare, nici măcar foarte lăcuite. — Zi-mi cu fragmentarul. Păi uite, i-am zis, e o scriitură
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un punct fix, desfăcându-și și desfășurându-și intelectul, ca și sensibilitatea, pentru a capta note străine. Pe un teren al tuturor vanităților, lecturile lui fidele, negrăbite, aprofundate sunt cu atât mai prețioase. Autorul are ceva dintr-un traducător dotat și devotat, extrem de atent nu numai la limba unui scriitor, ci și la limbajul propriu acestuia, cu modulații fine, imperceptibile pentru alții. Grila formalist-tehnicistă nu l-a
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
să o jeneze, ci mai degrabă dându-i un fel de certitudine că nervii care comandă simțurile sunt ținuți la locurile lor. Nara stângă, mereu mai sensibilă ca dreapta, este jenată de o gâdilătură. Cu coada ochiului drept înregistrează defilarea negrăbită a unor picături care cad din înălțimi spre ființa ei de parcă ar fi o scurgere lentă din streașina cerului. Nu îndrăznește să încerce să își miște membrele, de altfel intuiește că brațul drept este în legătură cu traiectoria picăturilor care alunecă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rest, el satisfăcut, eu abia așteptând ziua următoare. Cum ai dormit? întreabă ironic. Ce-am mai râs! Cine râde la urmă râde mai bine! Spun și apoi se apropie de mine pentru a mă stânjeni, chiar intimida. Pregătește micul dejun negrăbit de nimeni he takes his time. Ce anume preferi? mă întreabă. Nu-i răspund, așa că îmi pune câte ceva din fiecare. Îmi dă drumul la o mână: Să nu încerci nimic. Sau te las aici singură suficient timp încât să regreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de oboseală În pădurea felinarelor cântătoare. Că-ar fi aproape-o ninsoare scânteioasă I se pare inimii - drept albă uvertură Pe sub stelarul, radiosul râu Ce umbrele ne joacă a caricatură. (1913) Benedikt LIVȘIȚ (1887-1939) ARDOARE Spintecă burta - nucă de cocos, Negrăbit călău de bosjesmani*; Până la moarte n-o să treacă spuma Grijilor senile, rămase peste ani. Cei din locuri veșnic gălbejite Încă nu dau semn de-mbrățișare - Blagoslovește călcâiul de copil Ca pe-o prăbușire în vană visare. Și pașnic prosternându-te
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
analizei și autoanalizei. Au rezultat, cum constată Ovidiu Șimonca în prefață, „12 dialoguri pline de miez și culoare”, cu tot caracterul lor elaborat, „muncit”. Răzvan Petrescu mărturisește că și-a scris de opt ori răspunsurile la interviu. Sunt texte, așadar, negrăbite, așternute în liniște de către autorii lor, necrispați de plasarea prea lângă ei a unui interlocutor cu reportofon. Daniel Cristea-Enache și-a formulat întrebarea și așteaptă nevăzut răspunsul lucrat în liniște, după care urmează altă întrebare și alt răspuns, în același
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
fiu când viclean, când ironic, totdeauna suspicios cu ea, știind prea bine cine e mai puternic dintre noi doi“. La fel ca oriunde în proza axată pe cotidian a lui Radu Cosașu, generată de contactele cu viața banală, rutinieră, cititorul negrăbit va distinge un înțeles mai înalt al faptelor, sensuri care, depășesc cotidianul cu mult.
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
jargon aducător de invitații și burse, care nu sunt firește nici ele de disprețuit.Dar inițierea semnifică mai mult, norocul și răbdarea să treci dincolo de convenționalele vizite de trist turist cultural. Să pricepi, oarecum, să încerci să pricepi dinăuntru lumea negrăbită a străzii, nu neaparat cea din centrul metropolei, comunitatea universitară, cea artistică, parohială, familia, familiile, peisajul lor natal, bisericile, vilele, liceele celebre, cartierele, orientarea după medievalele sau renascentistele "palazzi." Să trăiești simultan în trecutul glorios - în prezentul colorat, senzorial. Mircea
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
visări cu ochii deschiși înspre mirific, căutări, alunecări, candide amintiri, fantasme. Dacă îi privești lucrările realizezi că viața este un vis, “un vis frumos”. Brodetsky descoperă raiul din el și-l pictează.” BRĂDUȚ DUMBRAVEANU ,, Pașii făcuți de acest pictor sunt negrăbiți, dar fermi, ambițioși, cenzurați de odihnele unei autoscopii răbdător evaluatoare, proprie parcă ființei-melc care-și privește trupul ca pe un artefact, pași însă care îi asigură deja lui Dumitru Brodetsky un loc special în oricare muzeu românesc de artă contemporană
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
stăruitor/ Locul gol rămas pe obraz/ Mi-e suficient că știu și singură/ Despre mine ... (Poate Gioconda) Este oare și o tristețe, te poți întreba în spatele acestei liniștite ironii? Mai degrabă melancolia. Ea dă poeziei Angelei Nache acea notă de negrăbită feminitate: Cum asudă pori răzvrătiți/ Mintea mea tânără/ Murmurând vrând -nevrând/ Geografia știută-a tristeții/ Cerul intrus câtor stele mai știu/ Și mai pot s-asiști/ nervi rasuciți într-un cîmp/ Fără rug și orfan/ Unde e insula ta, iarbă
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
ce mi-ați pus, am reluat ideea lui Maiorescu și formula lui Păstorel Teodoreanu, afirmând că scrisul e boierie. Poeziei îndeosebi i se aplică de minune enunțul acesta. Dar ea nu este numai boierie ci și produsul unei munci neplictisite, negrăbite, intense. E inspirație, desigur, dar și îndelungată trudă. Am citit multe volume de poezie în ultimii zece ani. Și am putut constata că, în ciuda bunăvoinței și prieteniei care au stat la baza lecturii mele, foarte multe nu-s câtuși de
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
2004), Beijing (2008). Lotul antrenat de Ivan Patzaichin a cucerit, însumând din partea sportivilor laureați, 150 de medalii olimpice, mondiale și europene. Căsătorit cu Georgiana, au împreună o fiică, pe Ivona. Ivan Patzaichin a continuat și a reluat fiecare avânt, niciodată negrăbit, dar nu și fără meditație, calcul și precizie. Sportul pe care l-a practicat a avut întotdeauna o aură de ritual, de ceremonial galant, de superbitate a luptei sportive și agrementului. Victoriile sale pe oglina lacurilor planetei au încununat sportul
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
îmi dă semne, Că scutură-n miriști visări. Aripile lumii sunt toate Cuminți ca visele mele În gândul tăcerii când poate Cu tine eu număr la stele. Și eu ca și tine-ntr-o noapte, În mersul ce-l am negrăbit, Adun păcatele coapte, La plată le duc negreșit. În urmă să stea doar cenușa, O pulbere fină în zare Și steaua ce bate în ușa Ce azi deschisă ne pare. Înot în păcate cu tine, Pe plaja durerilor mari, Și
AICI SE AUD DOAR SUSPINE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375636_a_376965]
-
hermeneuților de serviciu. Într-adevăr. Ce și-or fi spunînd cei doi în lungile lor otrocoale pe la mărginașele birturi ieșene? (e adevărat, modeștii de-atunci, nebănuind nici unul ce va însemna, tîrziu, în Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai lăsase pe Muti să o strige. Stă cu spatele la pendulă, ca să nu se panicheze, dar îi numără bătăile automat, strângându-și nervoasă buzele subțiri, mototolind între degete cartonașul. Printre sunetele rotunde, care urmează unul pe altul insuportabil de egal, de negrăbit, se strecoară fâșâitul subțire al respirației sale precipitate. Și, în sfârșit, brusc, liniște. Atât de liniște, încât se aude boazeria casei trosnind și se aude cum neobrăzata de babă foșnește ceva în baie. Douăsprezece - dacă în zece minute nu pleacă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]