78 matches
-
parte de lacrimi și respingeri, de nopti nedormite când loveam perna, și de zile de plictiseală fără astâmpăr. Singurul care a reușit în ciuda tuturor acestor inconveniente, care a descoperit lumina, și-a știut să ia apă ca să le curețe de negreala depusă în timp peste ele. Cu siguranță ai simțit de multe ori cum se prabușea acoperișul deasupra ta,și de aceea sperasem din tot sufletul să nu renunți , așa cum nici eu n-aș fi făcut-o. Sperasem din tot sufletul
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402827246.html [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
drepți în fața ta? N-ai să vezi așa ceva, niciodată! - Ei lasă, zăpădă imaculată, că după ce trec, culoarea ta își revine la loc, așa că nu te mai plânge! îi răspunse îmbufnat Moș Gerilă. - Aaa! Dar tu nu știi că pe mine, negreala ta mă necăjește, și naturii nu-i place. - Bine, bine zăpadă, nu-mi mai filozofa tu atâta, că nici tu nu ești mai bună decât mine. Că de multe ori, gerul te-ngheață și oamenii alunecă și-și rup câte
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
acum nici dacă-mi va fi frică, Chiar dacă-i creanga ultimă de sub picioare; Să-mi spuneți de prostia doare, la o-adică Și-atunci vedea-voi drept, răspunsul ca atare! Când frații mei pătrunși de vis și de durere Spălau negreala nopții cu pana în sudoare, Eu rătăceam hai-hui, te miri prin ce unghere Călcând copilărește și timpul în picioare ! De-aceea convenit-am cu mine-acest proces Pe care-l semnasem, ce-i drept, fără cuvinte, Urma , ca la sfârșit, consemnul
ADIO GELOS, PRIETENE ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441120807.html [Corola-blog/BlogPost/368079_a_369408]
-
Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fețele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paste, zicând: „Cății / Mații / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate țolul să ți-l vaz! / Și de-l
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
să fie Egumen... Dar Obștea "l-a" dorit în scaun ( ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau atâția oameni (parcă avea un magnetism !) Iar "el" îi convingea să intre, prin Botez, în Creștinism ! O bogătașă, Melantia, un nume, ca și ea- negreală ! "L-a" chemat s-o Spovedească, pentru boala ei carnală ! Pentru că "el" a respins-o, la Prefect l-a reclamat, Aducându-l pe "Egumen" (și pe Călugări), strâns legat... "L-a" calomniat în public (pe "el" și-ntreaga Mânăstire Așa că
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419357910.html [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
zare stele, Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală, Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
zare stele,Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi,Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele.Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală,Peste suflete-adormite țes maramă de mătase,Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală,Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case.Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă,Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor...Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
peste tot, chiar de acolo unde mi-a zis ea, chiar coapsele, desi mi-au plăcut mereu cele mai mici, alea ei nu știu de ce mă farmecă așa, nu știu...dara, de când am văzut mâinile lu ăla jegoase pline de negreala tailandeza, sau oricare spurctubaciune, ptuu... într-un fel mi-e milă de-as sti-o cu ăla măritata, dar mi-ar fi scârba de mine să știu că nu m-am luptat suficient de mult pentru ce iubesc, pentru ce
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1465937592.html [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
adinenea. Ronțăind la dulceața sățioasă a porumbului, calul își privea recunoscător stăpânul cum însemna locul, socotind cu picior și cap calea urnită dintr-un punct, dându-i rotocoale din ce în ce mai largi. Îl văzu apoi oprindu-se, ascultând cu ochii înfipți în negreala pământului. Acum ce face?! Ca și când doar asta așteptase, omul își lămuri prietenul: Acum sap, le dau voie să spună și altora ce mi-au spus mie. Să audă toți, să se facă lumină! Într-adevăr, de-atunci, omul își nedumerise
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
aproape de salvările, care de acum curgeau și umpleau piațeta. O tânără blondă îi ghida către șalvari și implora oamenii de pe ambulanțe să ia cât mai mulți! Am ajuns in gang, unde m-a întâmpinat Adrian Despot, era ars, plin de negreala pe ochi , căra un tanar ars, a început să urle la mine să las cameră și să car oameni! M-am blocat și mi-au dat lacrimile( "ce meserie ingrata am" a fost primul gând și mi s-a făcut
Un fotograf rupe tăcerea. Este șocant ce a văzut la Colectiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101737_a_103029]
-
cu o zi înainte de sărbători și după sărbători, în prima zi! Efectiv nu o poți folosi! Din punctul meu de vedere, dacă pe acele țevi curge așa mizerii nu o poți folosi nici după. Eu o văd galbenă, uneori cad negreli la fundul paharului dacă o lași să se decanteze! Bineînțeles că familia mea consumă apă de băut din supermarket, dar la gătit mâncare... pe asta o folosim! Locuiesc în Primăverii. - Toma Romeo 6. Mă numesc Lavinia, sunt o locuitoare a
Cutremur la Buzău după un articol publicat în DC News. Mărturii teribile: "Mă simt batjocorită"-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101507_a_102799]
-
ne-o servesc drept progres. Pe sticlă sau plasticul polarizat, ne violează slugi cu talanți grei atârnați de gâtul nesimțirii. Gâdea și gâdele nerușinării, zei ai detractării, ne taie capetele în fiecare zi, popa urcat pe scaun de satana. În negreala chipului și-a ochilor sclipire, se vede sângele trădării, țării, a neamului și-a firii. Stăpânii lor sunt adunători de destine, distruse în hrăpăreața lor pofta de îmbogățire Va veni însă timpul, când vor fi spălate toate acestea, iar ei
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Romania_viorel_muha_1356203293.html [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]
-
be than appetite,Which but today by feeding is ... VI. SONET 55, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016. (trad. adapt.) Nici marmura, nici monumentul însuși nu rezistă paloare le dă timpul și umbre de negreală dar în aceste rime iubirea mea există și tu, rămâi prin ele, figură ancestrală Războaiele strivi-vor mărețele statui și din pământ smulge-vor ziduri fără milă zeului Marte se închina-vor nesătui cu focul ei vor arde a omenirii
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
(trad. adapt.) Nici marmură, nici monumentul însuși nu rezistă paloare le dă timpul și umbre de negreala dar în aceste rime iubirea mea există și tu, rămâi prin ele, figură ancestrala Războaiele strivi-vor mărețele statui și din pământ smulge-vor ziduri fără milă zeului Marte se închina-vor nesătui cu focul ei vor arde a omenirii
SONET 55 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475846727.html [Corola-blog/BlogPost/350245_a_351574]
-
minunea pe care o văzuseră. După plecarea turcilor, în cealaltă zi, creștinii au împrăștiat cărbunii și cenușa și au găsit trupul sfântului întreg; nu pățise nimic, era tot mlădios și înmiresmat ca și mai înainte. I-a rămas numai o negreală de la jar și de la fum, negreală ce o păstrează până astăzi spre aducere aminte de minunea petrecută atunci. După conflictul dintre Turcia și Grecia din anul 1922, când Asia Mică a intrat sub stăpânirea turcilor, grecii din această regiune au
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
plecarea turcilor, în cealaltă zi, creștinii au împrăștiat cărbunii și cenușa și au găsit trupul sfântului întreg; nu pățise nimic, era tot mlădios și înmiresmat ca și mai înainte. I-a rămas numai o negreală de la jar și de la fum, negreală ce o păstrează până astăzi spre aducere aminte de minunea petrecută atunci. După conflictul dintre Turcia și Grecia din anul 1922, când Asia Mică a intrat sub stăpânirea turcilor, grecii din această regiune au fost nevoiți să plece, luând cu
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
doară, grăi în potrivire de ghers, cu grăbire și oarecare batere în față, Tincuța... „Hie, o să mai videm! Om trăi și-om videa, numa'trăsnaie să nu iasă și să hie s-o ducem, ca Necuratul să nu-și lepede negreala și să-și miște coarnele în împuns de vieți nevinovate... Numitul și răsnumitul a trecut pe lângă ele păcănindu-i surd în urechi ultimele clociriri de vorbe pițigăiate, fără măcar să le observe pe cațe sau să le bage-n samă. Vorbele
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
își mai arunca ochii iscoditori asupra noastră, gata să ne articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
își mai arunca ochii iscoditori asupra noastră, gata să ne articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
își mai arunca ochii iscoditori asupra noastră, gata să ne articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
zare stele, Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală, Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc
SENTIMENTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1487359096.html [Corola-blog/BlogPost/383501_a_384830]
-
provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
pierde entuziasmul nici după ce istoria i-a terfelit prieteniile. Opusul sufletului candid e spiritul sordid, întunecat și chircit în sine, a cărui carență în idealuri e compensată de cazuistica absurdă a detaliilor infime. Etimologic, candoarea e albimea sufletului, sordidețea e negreala lui. Candoarea înseamnă strălucire oratorică în vorbe de duh, Alex fiind un vulcan cu tonus molipsitor, în discrepanță cu masoreții stafidiți care îți numără cîte dezacorduri și cacofonii faci pe pagină. Candoarea înseamnă a fi „candelabru” retoric de șarje spumoase
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
asamblate confuz (și există, în special în prima parte), alibiuri se găsesc. Interferențele ar putea fi deliberate. Scrise negru pe negru, destule poeme nu lasă să se vadă cât e cerneală și cât, ca să zic așa, hârtie: "Cum trece o negreala/ peste suflete cuprinse/ de pioșenie,/ s-ar putea să fim văzuți de un personaj/ cu totul ignorat, la baza caselor și pe propoziția scrisă/ (un colb foarte fin și o umbră, nu a cititorului,/ nici a autorului) afli dovezi/ că
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
trăiește revelația unei epifanii, convinsă că a vizitat-o Dumnezeu. Pentru ca, imediat după înalta fervoare a acelei clipe, să recadă în terestru: „Minunea, dacă a fost într-adevăr, și-a lăsat amprenta pentru prea puțină vreme. Imi voi găsi dubiile, «negreala», tristețile și disperările prea curând." Cornel Ungureanu amintește în Prefața sa de afirmația pe care o făcuse în 1996: „E cel mai important jurnal al literaturii române." Sigur, d-sa o cunoaște personal pe doamna Mariana Șora, au stat de
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]