808 matches
-
licitații la care participau doar organizatorii, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice de metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitaea sporită a spațiilor verzi din fața blocurilor
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Poenaru, cum îl mai chema. Probabil că era șpion sovietic ori american. Musai șpion! 1. EMINESCU NEGRU. Da, ar fi putut fi negru. Ba chiar, dacă stăm bine și ne gîndim, chiar era. Chiar așa era. Era el, da, cam negricios. Așa, negurat. Parcă mai și treceau cețuri pi fruntea lui. Da' ce era el, Caraimanu'? Ce se mai credea și ăsta, Caraimanu' poeziei românești? Negreșit era el cam așa tuciuriu de ciricliu. Dacă te uiți bine și la poză, cea
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
dar nu toți, unii făcând-o ca rumânii, duminica. Nunta, la Gândac, se petrece astfel: După ce mănâncă și beau sus și se îmbată cu toții în sala fostei prăvălii, începe jocul, jos, în beci la lumina gazornițelor a căror lumină roșie negricioasă se vede pe chepengul deschis al pivniței, așa arătând probabil și gura iadului... Începe un fel de sârbă îndrăcită. Regula e ca, atunci când unul nu mai rezistă, să se lase să cadă jos la mijlocul horei, și încet, încet se prăvălesc
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
București... Fusese prima întâlnire cu țara, primul lui contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice țară africană recent alfabetizată... Vezi, Lena, - parcă îl aud - vezi și tu dacă mai am pentru ce să trăiesc - comunismul, visului din tinerețe
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
aceste mici farse care de atunci ne-au făcut să cunoaștem spiritul de solidaritate, Într-adevăr toți pentru unul și unul pentru toți. Mai ales la orele de botanică și anatomie. “Și era acest Crețu om nu mare de stat, Negricios (chiar țigănos) și la vorbă spurcat Mai ales de l-ai inervat”! Asta ca să pastișez cronicarul. Parcă Îl văd cu ochelarii pe nas și ținând mai tot timpul capul pe spate pentru a te putea vedea. Altfel privirea nui ajungea
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
cu care Încercam să le descopăr tainele. Mă adâncisem mai bine de brâu În groapa pe care o lărgisem căznindumă cu același lamă de laborator când, din galeria ce mi se dezvăluia centimetru cu centimetru, se iviră două antene mari, negricioase, terminate cu niște pămătufuri uriașe la capătul lor. Mi-am oprit brațul, așteptând. După ce pipăiră buza galeriei rămase Întregi, antenele se retraseră tot așa de repede după cum se iviseră. Adu-mi repede o folie de plastic! iam cerut colegului cu
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
cină, în a feștilelor fumegîndă lumină, patruzeci de feluri de bucate în mirodenii îmbălsămate. Arnăuți cu pistoale la brîu și la fesuri ciucuri de aur - rîu - ne-au turnat în pocale tot atîtea feluri de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc. Un eunuc, clătinînd ca pe-un clopoțel singuru-i cercel la urechea stîngă, clipind des din privirea-i pustie, nătîngă, ne tot îmbia din buzele-i groase, cu piersici dulci, mustoase, cu zaharicale, migdale, curmale. Domnițele, cu
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
de pîine cu parizer și rîd în neștire. Întors, trag scară după mine (casă scărilor!), îmi controlez cuvintele cu trei țevi, le curat îndelung. Număr butoiașele cu pulbere. Mă doare piciorul stîng. Mă voi îndopa cu aspirine, voi sorbi ceaiuri negricioase, voi citi infinit... * Te anunțasem că am cumpărat o "Carte de bucate". Știai tu că există "Limbi de pisică în unt"? "Melci cu marmelada și nuci"? Ai mîncat vreodată CRAFLE? Dar "Ouă moi I" și "Ouă moi ÎI"? Trăiești într-
Vechi cotidian de gingasie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14768_a_16093]
-
le-au și uitat, și mai știe ceea ce le este hărăzit cândva în viitor. A albit Adina de la treizeci și ceva de ani de câte știe. Când se uită în oglindă o privește mirată o femeie, de acum fără vârstă, negricioasă, micuță, cu un ten ofilit peste care anii nu mai lasă urme foarte vizibile, cu ochi negri, mari și expresivi unde se concentrează parcă întreaga putere a unei ființe îndeajuns de ciudate pentru a fi rămas, de-acum, aproape singură
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
hărțuirea sexuală" se asociază cu alte forme de încălcare a drepturilor omului. Poetul afirmă tranșant (într-un mod insultător pentru categoriile ignorate) că preferă femeile blonde, cu brațe albe și reci. Este o discriminare inacceptabilă. Milioanele de brunete cu brațe negricioase și fierbinți au un potențial erotic pe nedrept desconsiderat de Mihai Eminescu (Eminovici). Incluse în manualele școlare, poemele de acest fel pot induce noilor generații o atitudine incorectă politic față de actul sexual. Din fericire, deocamdată, tinerii nu citesc și sunt
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
versului al cincilea, Părintele Capadocian continuă prin a expune versul al șaselea, strâns asociat cu cel anterior. Se pare că mireasa, deși la origine nu era neagră, devine neagră ca urmare a expunerii la soare: „Nu vă uitați că sunt negricioasă, că doar soarele m-a ars” (Cântarea 1:6). Alegoric, acest vers explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
fermecat. Femeia își duce palmele la urechi, închide ochii pentru o clipă. Când își revine, constată că este doar ea singură, în fața artefactelor expuse în cele câteva zeci de vitrine ultramoderne. Ba, mai este acolo și paznicul. Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nylon. Insul s-a postat strategic, între o armura greoaie, autentică și panoplia plină de cuțite și halebarde vechi dar bine lustruite cu praf de magneziu. Paznicul își freacă palmele una în
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
să numească un negociator pentru iluzoria aderare la U.E. Fiecare grupuscul de bișnițari, fiecare stăbulet mai gureș, fiecare falanga a lingăilor ași are propriul candidat. Parcă-i văd portretul robot: tuns "plastic" și duhnind a securism de la o poștă, mic, negricios, ămbrăcat fie că un cioclu, fie că un clown, asortând cravată cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
Răpus de eforturile făcute în arenele circurilor, T. Boldescu a murit uitat de lume, uitat de cei care l-au aplaudat ani de-a rândul. Înainte să-și dea obștescul sfârșit, câțiva ani putea fi zărit pe Calea Moșilor, înalt, negricios, singur și trist. Încă un român uitat de lume - OMUL DE FIER. 63
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
creșteau mereu. În același timp crescând și numărul și panica oamenilor. Războiul le-a adus. S-au hrănit cu cadavre! șopteau oamenii. Iar ele creșteau. Aveau aproape un metru lungime și bâzâiau ca nebune. Cu ochii imenși, ca niște bolovani negricioși cu multe fațete, cât niște faruri și cu trompa scoasă-nainte se roteau nehotărâte prin aer. Înfricoșați oamenii începeau să se-ncuie prin case. Din înalt, bâzâitul sinistru îți făcea pielea găină. Uriașele muște împânzeau tot cerul. Nu s-apropiau
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
în zeci de cuvinte, de la unele curente - bătăios, dubios, năbădăios, păios, putregăios, tăios, tămîios, sărăcăcios, supărăcios, urîcios, voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit mai acceptabil
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
București, dădeai imediat, pe dreapta, de crâșma La Tomescu (înainte de a deveni, prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu). Interesant că nimeni nu spunea nici de crâșmă, nici de cinema La nea Tomescu: nu mergea, probabil, cu înfățișarea acelui domn grav, mic, negricios, cu mustăcioară drăcească și ciupit de vărsat. Pe geamul pătrat al crâșmei, de odinioară, a lui Tomescu, scria cu litere de mână cu vopsea albă: DOI LEI BURTA DE VIN... Cât s-a întâmplat să călătoresc pe glob, nicăieri nu
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
am cine este și ce vrea individul, dar mi-am adus aminte că l-am văzut de vreo câteva ori la televizor și cu greu mi-am înfrânt greața în fața aroganței și a mârlăniei ce emanau prin toți porii săi negricioși. Până la urmă, problema nu sunt oamenii de această teapă. Problema sunt cei care-i promovează prin posturile lor de televiziune. Vadim face de-o viață același circ jenant, însă abia în ultimii ani a început să-l bage lumea în
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
făcea o intruziune puternică în rasa albă a bărbatului ei atât de diferit de ea întru totul. Și astăzi, figura lui de aventurier îmi răsare în minte din când în când. Bând laptele de ren proaspăt muls de femeia mică, negricioasă, cu trăsături asiatice, îmi amintisem că același gust, grețos, îl avea și laptele de iapă băut în copilărie la Urziceni, laptele iepii lu'nea Tase, pe care o chema Stela... A doua zi, după ce sosiserăm la Helsinki, stăteam de vorbă
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
prezentul a fost însă atât de rapid, încât Camelia avu senzația că se trezește dintr-un vis. - Servus! salută Camelia, în timp ce deschidea ușa unei săli de laborator, plină cu aparatură electronică și computere. - Săru’ mâna! îi răspunse tânărul, subțirel și negricios din sală. - Aaaa! exclamă Camelia râzând, acum când am reușit eu să vă spun „Servus! ”, dumneavoastră nu-mi mai răspundeți cu „Servus! ”. Gigi i-a fost Cameliei nu demult asistent și aceasta era cauza faptului că, ea îl saluta mereu
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
culturii române. Plecau fizic din ea Sadoveanu și Blaga. Era timpul să se nască o nouă generație culturală. În ziua de 31 august a aceluiași an, în micuța reședința de raion Agnita, din regiunea Brașov, nimeni nu bănuia că nou-născutul negricios de vreo două kilograme al tovarășei Păscu avea să fie peste 30 de ani mândria orașului“, scrie peste ani despre sine Ioan Gyuri Păscu într-o autobiografie. În fapt, avea să fie mai mult: chiar mândria în materie de DIVERTISment
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
primii pași, din scara blocului. Se bucură că primăvara își făcea loc ușor, o dată cu primele raze de soare ale lunii martie, care reușiseră să iasă de după un nor. Aerul se dezmorțise și pe alocuri se mai văd grămăjoare de zăpadă, negricioase la suprafață, care se simt amenințate de primele grade ce urcă în termometru. Magazinul este la trei blocuri distanță de cel în care locuia dânsa. Ca să ajungă mai repede, nu-și îndreptase pașii pe aleile dintre blocuri, ar fi trebuit
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
și...uite rezultatul! Că te miri de unde atâția hoți în țara asta. -Dacă zici că este o stricată, la ce să te aștepți de la ea? -Și copiii...la fel ca ea. Niște derbedei. Iar asta mică...obraznică, tupeistă, cerșetoare și...negricioasă. Ce să mai crezi? -E clar. Neam de țigani. S-a umplut țara cu ei. Încuie, dragă, și nu mai deschide la nimeni! S-au găsit acu’ de sărbători s-o facă pe colindătorii. -Încui eu, dar sparg ușa. N-
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
lungime nu trece peste cinci centimetri". Gazela Spekei sau Naso este numită astfel "din cauza unei mici ridicături ce are la vîrful nasului și prin care se deosibește de gazela Pelțini". Măgarii somalezi sînt "de un color cenușiu, cu o linie negricioasă de-a lungul spinării și puține dungi negre pe partea superioară a picioarelor, avînd talia unui cal mijlociu și urechile de o lungime extraordinară". Gazela Walleri are un gît foarte lung, care o face să semene cu o girafă. Iepurele
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
Plecarea lui la oaste. Plecarea familiei Hornstein spre locuri mai sigure. Alte încercări, povestite mai alert. Căsătoria altei fete, întîmplările războiului, între nemți și ruși. Trecerea lui Cristea de la Felicia la Adriana. Apoi Negusu, mezina lui Ștefan și a Didinei, negricioasă ca un rege african. Ea, aflăm dintr-o notă, abia la pagina 153, e autoarea acestor rînduri. Toată istoria din Rădăcini n-o privește, ea doar se joacă, amestecată printre copii din părinți diferiți, din generații diferite, uniți de-un
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]